95 matches
-
cu nesimțire. Prin ele se prelingeau târfe aproape de lux și domni cu false aere de gentlemeni. Într-o dimineață, am dat nas în nas cu unul din indivizii care trânteau ușile în neștire. Odată aflat în lift, a trântit cu voinicie o ditamai flegma pe podeaua liftului. După ce am lăsat cheia la recepție, unde am observat că trogloditul în palton Hugo Boss nu se oprise, l-am întrebat pe unul dintre băieții de la poartă cine era personajul. „Domn’ Tudoran”, mi-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
Ș-am zis foaie verde fir mașcat Vinerea, cornu-a sunat Țara s-a mobilizat Noi de-acasă am plecat La cazarmă am plecat Și la trin ne-am îmbarcat Spre Dunăre am plecat. Ș-am zis verde ș-o lalea Voinicii trec Dunărea Podul la Corabia Și trec în Bulgaria Direcția Sofia. Ș-am tot înaintat Pân-la Miscovo în sat Ș-acolo-am răpauzat Pân-țările s-mpăcat. De aici am înaintat Printr-un dăfilău înalt Și de-aicea ne-am întors
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și să nu dai oțet mâței. Tragi nădejde ca spânul de barbă. Nu-l primește în târg și el întreabă de casa vornicului. Vinul bun și nevasta frumoasă sunt două otrăvi dulci la om. Vinul e dat să-l bee voinicii. Un nebun a mâncat nouă pâni; mai nebun a fost cel ce i-a dat. Mărgăritarul stă-n fundul mării și mortăciunea plutește la fața apei. Are bun prietin, de aceia vrea să-l mânânce de tot. Mai multă spaimă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Să prindă ciocoi de barbă Să-i puie să pască iarbă. Primăvară maica noastră, Suflă bruma din fereastră Și omătul de pe coastă; Să mă las iarăș la vale Cu durdă și cu pistoale. Frunza-n codru cât se ține Toți voinicii trăiesc bine. Frunza codrul dacă-l lasă Toți voinicii merg acasă Și la para focului Zac de dorul codrului! Foaie verde firul ierbii, M-am suit în dealul Cernii, Unde cântă puiul mierlii, La Lina cu ochii negri... M-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pască iarbă. Primăvară maica noastră, Suflă bruma din fereastră Și omătul de pe coastă; Să mă las iarăș la vale Cu durdă și cu pistoale. Frunza-n codru cât se ține Toți voinicii trăiesc bine. Frunza codrul dacă-l lasă Toți voinicii merg acasă Și la para focului Zac de dorul codrului! Foaie verde firul ierbii, M-am suit în dealul Cernii, Unde cântă puiul mierlii, La Lina cu ochii negri... M-a mâncat, mânca-o-ar viermii... De ți-ai face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vecini: „După asta, se dă ceva?” S-a dat, iar el - povestește vesel Sergiu - „s-a făcut tun”, „a coborît scările ca la bob”, fîșcîind și îndemnînd „La muncă!” A fost dus acasă cu mașina de Nanianu, care (de unde atîta voinicie?) l-a „depus ca pe un sac” în fața ușii. Ascultînd „reportajul”, eu am prizat latura comică, în schimb Bălăiță s-a pronunțat compătimitor: „își răzbună și el insuccesele...” În timp ce stăteam de vorbă cu Mircea Filip (colegul de facultate, Filip Leteanu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
eșea fum era bine, cînd eșea fum era ca în iad. Și acolo am crescut 6 ani. Și pe tata meu să nu-l laud, ori a fost bărbat ori nu. A fost om înalt, bine legat, frumos și de voinicie rară. Când dai mâna cu el de te strângea mai tare eșia sânge pe la capetele degetelor. Cum l-a primit Vasile Sofroni Iftimie în gospodaria lui, el n-a stat o clipă degeaba. Arendașul Moșiei Baea era un evreu cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cu toporul câteva lemne din care unul foarte gros să ție foc, făcea măliguță, mânca și se culca, dar cu urechile asculta orice zgomot din pădure. Și când zărea o dihanie, era a lui și o trăsnea. Și era de voinicie rară. Ori era voinic ori nu. Nu se punea nimeni cu el. Odată s-a dus în fața Râștei în pădure și a tăiat un copac gros ca o mijlocie și lungă ca de 2 m și ceva și a rezemat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
în păr dă fetei de măritat puteri cosmice și încarcă planul uman cu toată vitalitatea astrului. Balada Broasca - Roasca I(32), cu o structură narativă apropiată de basm, înfățișează trei feciori care își găsesc alesele prin intermediul aruncării suliței. Probă de voinicie, gestul are o încărcătură simbolică majoră, lancea fiind simbolul soarelui. „Ca axă, lancea este și raza de soare care simbolizează acțiunea Esenței asupra Substanței nediferențiate, activitate cerească”. Găsirea soției întemeiază o lume holomorfică. Acțiunile eroice care premerg unirea regenerează universul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
monstrul. Ea constă într-o măsurare a forțelor printr-o întrecere între cei doi oponenți sau într-un „război”. În colinde feciorul biruiește leul prin luptă corp la corp, asemenea lui Hercule, înfruntarea directă a forțelor fiind probă inițiatică de voinicie și în basme, unde oamenii împăratului trebuie dovediți de pretendenții la mâna prințesei. Cel mai adesea încercarea puterilor propriu-zise, fără reconfigurarea lor dată de arme, este alegerea viteazului: „Cum vrei să ne măsurăm?/ În săbii să ne tăiem/ ori în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
SusDâmbovița). Porunca magică utilizează timpul conjunctiv prezent ce materializează voința divină fără întârziere. Efectul vorbelor este egal resimțit cu sens imperativ de armăsarul feciorului, demonstrând o dată în plus trupul spiritual comun al perechii eroice. Ipostaza avimorfă a feminității sacre împietrește voinicii care au pătruns pe tărâmul ei prin cele 24 de melodii cântate de ea și prin gestul magic al așezării pe umăr. Atingerea umărului circumscrie individul în mod spiritual într-o dimensiune superioară și echivalează cu o învestire cu implicații
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
aruncată în aer prin telecomandă. Mai aproape de atît nu se putea. și nu era aproape. Nu era deloc aproape. Sigur, existaseră și vremuri mai bune. Existase desfrîul franco-romîn din șapte băieți și o ștrengăriță ; existaseră vedete occidentale ; onorabilitatea lui Tiberius, voiniciile de tinerețe ale lui Nicolaescu, primele haiducii ale Haiducilor... și presupun că se poate susține că lipsa totală de creier îi conferă lui Păcală o libertate de mișcare ce merită prețuită. Ca s-o luăm altfel : de cîtă libertate de
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
să-l râdic Și în dărnicia-mi, viața mi-aș fi dat-o pe nimic. Iată că-ntr-o zi, amice, într-o zi m-am deșteptat Că în inimă un vierme tainic mi s-a furișat, Și cu toată voinicia-mi, mă simții adânc rănit Perdui voia mea cea bună, obiceiul de dormit, Ș-atunci... te-ntâlnii pe tine, călător pe-aceeaș cale, Amândoi în sânul nostru ascundeam aceeași jale, Jale nu, căci era dulce taina care ne rodea, Însă nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
CETATEA NEAMȚULUI Mult îmi plăcea odinioară pe când eram tânăr să mă preumblu într-un car cu boi prin locuri frumoase, bineînțeles, și în tovărășie cu prietini buni de petrecere. Era ceva în afară de obicei și mi se părea că fac cine știe ce voinicie, renunțând la îndemânări și alegând tocmai mijlocul cel mai puțin lesnicios de a călători. Carul cu boi, dacă în adevăr lasă de dorit în privința comodităței și a iuțălei, are totuși farmecul coloarei locale și te predispune la veselie. Când te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
arzând focuri mari, și oameni împregiur, din fundul codrilor ce-ncongiurau ca o manta neagră - verde umerii munților vuia câte - un bucium durerea lui de aramă; pe lângă alte focuri vedeai pare-că cum joacă fete și flăcăi, iar pin codrii rătăciți fluierau voinicii printre dinți și din frunze câte - o doină adâncă și plină de foc. Astfel treceam înainte alături cu zidurile de piatră a muntelui, pe-o cărare îngustă ce ducea mereu în sus, năruită pe - alocurea, pe - alocurea baricadată de bolovani
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
vânt de primăvară, Eu cânt doina pe afară, De mă-ngân cu florile Și privighetorile. Vine iarna viscoloasă, Eu cânt doina-nchis în casă. De-mi mai mângâi zilele, Zilele si nopțile. Frunza-n codru cât învie, Doina cânt de voinicie, Cade frunza gios în vale, Eu cânt doina cea de jale. Doina zic, doina suspin, Tot cu doina mă mai țin. Doina cânt, doina șoptesc, Tot cu doina viețuiesc". Prin doină își exprimă țăranul român emoțiile de dragoste, bucurie, tristețe
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
surdule?; a surzi; școală; a ști; tace; tare; a tăcea; tăcere; telefon; teribil; timpan; toci; totul; trage cu urechea; trăsnet; tu; tunetul; nu ține cont; țipăt; uite; un glas; unde; urlet; văd; a vedea; veni; versuri; vesel; viață; vibrație; vînt; voinicie; volum; vorba; vorbă; vorbele; zi; zîmbi; zumzăit; zumzet; zvoni (1); 775/236/66/170/1 avea: deține (114); bani (74); bogat (35); avere (31); a deține (23); poseda (16); posesie (16); are (15); ceva (13); noroc (13); putere (13); de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
soldat; soț; special; spiritualitate; sportiv; sprijin; stabilitate; stare; de stat; stăpîn; stimă de sine; străduință; stres; suflet; superioritate; supraviețuitor; supremă; susținere; Ștefan; știință; taur; tînăr; top; trufaș; tu; uriaș; urs; valoare; veni; vestică; viața; vigoare; vinil; vitalitate; vînt; vlagă; voievod; voinicie; voiciune; voios; voluntariat; Watt; Xena; zeu; Zeus(1); 785/286/84/202/0 puțin: mult (193); mic (42); nimic (36); bani (29); timp (25); un pic (23); deloc (23); insuficient (17); neajuns (14); oleacă (12); sărac (12); sărăcie (11); destul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
VIII nr. 7 l secțiunea „Reviste ale clasei” - învățământ primar - premiul I - „Caruselul copiilor“, de la Colegiul Bănățean, premiul II - „Clopoțel“, de la Școala cu clasele I-VIII nr. 24, și „Clopoțelul“, de la Școala cu clasele I-VIII nr. 18, premiul III - „Voinicii“, de la Școala cu clasele I-VIII nr. 16, învățământ gimnazial - premiul I - „Clopoțel“, de la Școala cu clasele I-VIII nr. 24, premiul II - „Clinchete“, de la Școala cu clasele I-VIII nr. 24, premiul III - „Mini Clip“, de la Liceul Pedagogic „C.
Agenda2005-18-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283638_a_284967]
-
am fi fost bogați/ N-am fi fost apropiați". De gelozile care e tot un fel de dagoste: "Te-am văzut, te-am văzut, te-am văzut/ De mînă cu-altcineva/ Și-am simțit că-mi arde inima". De haiducie (voinicie), chiar dacă Miu haiducul, Șapte-Cai și Iancu Jianu sînt acum băieții de băieți, băieții de cartier sau șmecherii: "Nu-ți mai da atîtea aere/ Am o mare supărare/ Pe șmecherii non valoare/ Băi, fraiere,/ Cu un cuvînt te bag în boală
Doina de jale și maneaua de criză by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6615_a_7940]
-
funcția de rotweiler pe palierul apartamentelor noastre... Evident, am optat pentru "sub masă" fără să acuzăm pe cineva, ci, dimpotrivă, fiind mândri că trăim în aceeași patrie cu urmași atât de fideli ai vitejilor daci... Însă, văzându-le avântul și voinicia (haiducia, am vrut să spun) cu care au învins cele vreo 200 de animale sălbatice aduse în bătaia puștilor ca în vremea ceaușismului multilateral dezvoltat și glorios-păstrate în gena președintelui PSD, ne-am gândit că acești vânători-paralei ar fi fost
Obeliscul realităților noastre by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12056_a_13381]
-
star fie și numi pentru o clipă, a aruncării intimității pe piețele Facebook și Twitter în numele socializării? Între vara lui 2008 și vara 2009 cinci liceeni de la periferia Hollywoodului, patru băieți și o fată, au înjghebat un grup de mare voinicie, Bling Ring, care atacau vilele vedetelor, plecând cu sacii plini de poșete Berkins, Vuitton, pantofi Louboutin, bijuterii, ba chiar și cu câte un tablou. Dacă se nimerea să dea și peste ceva dolari lăsați pe te miri unde de neglijenții
Cannes, 2013: Pierduți printre poșete Vuitton și pantofi Louboutin - Corespondență de la Magda Mihăilescu by Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/79359_a_80684]
-
efortul fizic de mici și dintotdeauna. Munca la câmp sau alte activități pe lângă casă, deplasările zilnice dintr-un loc în altul necesită efort fizic care călește organismele, mărindu-le rezistența la boli. Pe tăpșane, pe câmp, pentru a-și demonstra voinicia, tinerii obișbuiau să se ia la trântă, alergau, călăreau, aruncau cu piatra sau cu mingea, jucau țurca, trăgeau cu arcul, înotau în Siret. Mai aproape de zilele noastre, săniușul, schiul, iar mai recent au început să se practice fotbalul, voleiul, tenisul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cazul fiecărui popor din Balcani, la o imatură, emoțională și confruntațională percepere a propriei valori. Acest fapt s-a petrecut la toate nivelurile culturale, rezultând o ideologie naționalistă unitară. Descoperirea folclorului a dus la exaltarea virtuților biologice ale "eroilor" populari, voinicii din balade, în stare să mănânce cât zece, să bea cât zece și să lupte cât zece. Un mit omniprezent în Peninsulă, cel al "jertfei zidirii", existent, de exemplu, la bulgari și sârbi prin legenda construirii podului Arta iar la
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Domnule doctor, uite, uite că s-a deșteptat! Doctorul Meyer se plecă asupra bolnavului, îl bătu prietenește pe obraz și întrebă cu o imputare blîndă: ― Ei, ce-i, amice? Ce-ai pățit? Așa te vindeci d-ta? Asta ți-e voinicia?... Când ți-am spus să te cauți și să... ― Câte ceasuri sunt, doctore? șopti Bologa cu o presimțire tristă. ― E dimineață, prietene... Ce-ți pasă? Stai liniștit, nu-i nimic grav... nimic... Epuizare și surescitate nervoasă, atît! Dar îți trebuie
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]