95 matches
-
horind; ochii cei negri ai fetelor se umpleau de lacrimi de dor; și-n piepturile păstorilor tineri, răzimați c-un cot de-o stâncă și c-o mână pe bâtă, încolțea un dor mai adânc, mai întunecos, mai mare - dorul voiniciei. Toate steteau în loc, numai Făt-Frumos mergea mereu, urmărind cu cântecul dorul inimii lui, și cu ochii buzduganul, ce sclipea prin nori și prin aer ca un vultur de oțel, ca o stea năzdrăvană. Când era-nspre sara zilei a treia, buzduganul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
arzând focuri mari, și oameni împregiur, din fundul codrilor ce-ncongiurau ca o manta neagră - verde umerii munților vuia câte - un bucium durerea lui de aramă; pe lângă alte focuri vedeai pare-că cum joacă fete și flăcăi, iar pin codrii rătăciți fluierau voinicii printre dinți și din frunze câte - o doină adâncă și plină de foc. Astfel treceam înainte alături cu zidurile de piatră a muntelui, pe-o cărare îngustă ce ducea mereu în sus, năruită pe - alocurea, pe - alocurea baricadată de bolovani
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
așa de îndestulată în vorbe, ce meșteșug așa de iscusit la împlinirea cuvântului, ca să poată împodobi atâtea risipe ale vrăjmașilor, atâtea sfărmări de cetăți, atâtea zidiri de locașuri sfinte și atâta înțelepciune, și în cât au trăit, au înflorit și voinicia și fericirea noastră, și care toate lucrările sale și le-a pecetluit cu credința în Isus Christos: în războaie biruitor smerit, în pace domn drept și bun, iar în viața sa în parte credincios adevărat". În fine iată ce spune
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
prins ca într-un clește,/ Tot zăbovind, plăcerea să-i ajungă.../ Privind vorbește și vorbind privește/ Și orice gând de-a nu primi alungă./ Se cer sigiliile. Cu trei dește/ Ei jură față-n față cu stăpânul.../ Și pleacă toți: voinicii, ea, frătânul". În căutare de aventuri fantastice, în Orient și în Occident deopotrivă. Spațiul sacralizat al pădurii Ardenilor le oferă ascunziș instinctelor, dar și proba de foc a fântânii: Ranaldo bea din fântâna urii, iar Angelica din fântâna iubirii. Sentimentele
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ceilalți tineri militari un rang mai de vază printre celelalte dregătorii romane. Fiind în floarea vârstei, prin statură și putere, era apreciat de toți soldații, întrecându-i prin înălțimea trupului, dar mai ales prin curaj, așa încât toți îl admirau pentru voinicia și frumusețea lui. Ca unul care încă de la începutul persecuției suferise pentru credință cu multă răbdare multe bătăi cu biciul, fiind dat afară din armată, s-a făcut ucenicul asceților creștini, devenind un fel de supraveghetor și ocrotitor sau mai
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
surdule?; a surzi; școală; a ști; tace; tare; a tăcea; tăcere; telefon; teribil; timpan; toci; totul; trage cu urechea; trăsnet; tu; tunetul; nu ține cont; țipăt; uite; un glas; unde; urlet; văd; a vedea; veni; versuri; vesel; viață; vibrație; vînt; voinicie; volum; vorba; vorbă; vorbele; zi; zîmbi; zumzăit; zumzet; zvoni (1); 775/236/66/170/1 avea: deține (114); bani (74); bogat (35); avere (31); a deține (23); poseda (16); posesie (16); are (15); ceva (13); noroc (13); putere (13); de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
soldat; soț; special; spiritualitate; sportiv; sprijin; stabilitate; stare; de stat; stăpîn; stimă de sine; străduință; stres; suflet; superioritate; supraviețuitor; supremă; susținere; Ștefan; știință; taur; tînăr; top; trufaș; tu; uriaș; urs; valoare; veni; vestică; viața; vigoare; vinil; vitalitate; vînt; vlagă; voievod; voinicie; voiciune; voios; voluntariat; Watt; Xena; zeu; Zeus(1); 785/286/84/202/0 puțin: mult (193); mic (42); nimic (36); bani (29); timp (25); un pic (23); deloc (23); insuficient (17); neajuns (14); oleacă (12); sărac (12); sărăcie (11); destul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
gură și, întorcându-se acasă, fac o turtă pe care o coc în vatra focului, descântând: "Eu întorc vatra, / Vatra întoarce cuptiorul, / Cuptiorul întoarce hornul, / Hornul întoarce cahla, / Cahla întoarce păretele, / Păretele întoarce leațurile, / Leațurile întorc acoperământul. / Toți micii, / Toți voinicii, / Toți sătenii, / Toți poporenii / Să cate numai la mine, / Numai mie să se închine, / Iar dușmancele mele, / Cele spurcate și rele, / Să rămâie înglodate, / Cloște înclocșnate, / De găini găinățate, / În pod aruncate. Da, eu să fiu păuniță, / Podoghiță, / De la munte
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
care nu știa<u> să înoate și însuși, pe vremea moliciunii, pe vremea în care feredeile calde se găsea<u> în toată slava lor, însuși atunce alerga fieștecare din tineri, măcar o dată pe an, să-și arate în apa Tibrului voinicia sa. Într-o țară în care frigurile troahna și trânzii sînt boale endemice; într-o țară în care revmatismul și durerile de ciolan și închieturi nu cruță nici sex, nici vârstă, nici stare; într-o țară în care istericalile din
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
institute? Fieștecare iubitor de omenire trebuie să o dorească și fieștecare patriot înavuțit trebuie nu numai să îndemne spre înființarea unui asemenea institut, ci să și înlesnească înființarea lui. Căci acest mijloc numai se găsește spre câștigarea sănătăței, frumuseții și voiniciei acelei prin care odineoară au câștigat neamul românesc nume nemuritor. Pentru ce unele numai din cucoane și unii numai din boieri să călătorească cu cheltuiele și stenahorii grele, sute de mile, spre a-și câștiga iarăși sănătatea, odorul cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
unor persoane, care, la adăpostul întunericului își propun săvârșirea unor fapte condamnabile. BRATU p. 82, r. 43 46 : „Nu sunt muiere de sat Să mă dau ție legat, Că-s voinic cu comănac, Îți vede ce-oi să vă fac.” voinicia și vitejia bărbatului contrastează cu firea slabă și firavă a femeii; acțiunile viitoare ale acestuia vor dovedi virilitatea individului. 88 LINA CĂTĂLINA p. 87, r. 137 139 : „Și mi se junghia Ș-aproape de ea Degrab' că murea.” dragostea este cea
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
preschimbă lucrarea plăsmuită din marmoră, în fecioară însuflețită, spre bucuria artistului îndrăgostit de propria lui operă. Să se rețină că Hyakinthos era zeu păstor. El se întrecea adesea cu Apolo în jocuri sportive, de preferință în mînuirea lancei aruncată cu voinicie, ca în basme, în necuprinsul văzduhului. După nefericita întîmplare, Apolo a lăsat lancea și a început să-și jelească prietenul folosindu-se de lira de aur. Iată că, în această variantă, lancea și lira intră în rol în chip dramatic
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
sunetele nocturne ale pădurii, scoase de păsări și animale, dar fiind obosită se cufundă într-un somn adânc și odihnitor. Se sculă în zori trezită de trilul fascinant al păsărelelor și îndărătnicile raze ale soarelui, care o mângâiau străbătând cu voinicie ramurile dese ale codrului. Mergea în neștire, când întâlni în față o stâncă, din care susura un izvor cu apă limpede și rece. După ce s-a odihnit bând apă și s-a spălat pe mâini și față porni la drum
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Domnule doctor, uite, uite că s-a deșteptat! Doctorul Meyer se plecă asupra bolnavului, îl bătu prietenește pe obraz și întrebă cu o imputare blîndă: ― Ei, ce-i, amice? Ce-ai pățit? Așa te vindeci d-ta? Asta ți-e voinicia?... Când ți-am spus să te cauți și să... ― Câte ceasuri sunt, doctore? șopti Bologa cu o presimțire tristă. ― E dimineață, prietene... Ce-ți pasă? Stai liniștit, nu-i nimic grav... nimic... Epuizare și surescitate nervoasă, atît! Dar îți trebuie
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
litere aurite, Iară munții nalți și negri, înțelepți de bătrânețe, Ridic fruntea lor de piatră și încep ca s-o învețe. 5l. FELICITARE LUI SAMSON BODNĂRESCU (1876) N-am știut cumcă în ziua Douăzeci și șapte luni, Își serbeaz-aniversarea Toți voinicii și Sămsunii. În biserică asemeni Cât îmblai pe la icoane, N-am văzut pe sfântul Simson Pre iubitule Samsoane. Și aflând de-așa minune Eu scriseiu aceste șire, Dorind multă sănătate Viață lungă și sporire. Și spre semn caracudistic Îți trimit
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cazul fiecărui popor din Balcani, la o imatură, emoțională și confruntațională percepere a propriei valori. Acest fapt s-a petrecut la toate nivelurile culturale, rezultând o ideologie naționalistă unitară. Descoperirea folclorului a dus la exaltarea virtuților biologice ale "eroilor" populari, voinicii din balade, în stare să mănânce cât zece, să bea cât zece și să lupte cât zece. Un mit omniprezent în Peninsulă, cel al "jertfei zidirii", existent, de exemplu, la bulgari și sârbi prin legenda construirii podului Arta iar la
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
eleganță. Jocul căiuțiilor are o valoare deosebită pentru săteni, fiind unul din cele mai frumoase jocuri. Tinerii ce formează grupurile de căiuți sunt foarte buni dansatori, manifestând prin joc dinamismul și forța vitală a tinereții. Dansul căiuților inspiră curajul și voinicia, vitejia celor ce plecau să-și apere hotarele țării. Tricolorul este întotdeauna prezent la costumele căiuților. Cei care îmbracă costumul de căiuți sunt dotați cu capete de cal, confecționate din lemn și îmbrăcate în pânză albă venind și cu alte
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
patetic: davai, davai vino! davai, davai koniac! Răsturnau în ei la stacane cu vino și cu coniac ( nota bene! În recentul și greoiul comerț socialist incipient, încă nu se lansase, pe atunci, votka sovietică sau alte spirtoase din astea). Turnau voinicii în ei, până când se uitau cu ochii cruciș și li se împleticeau ciubotele. Bucureștenii și mai ales pușlamalele, haimanalele și coconii făceau haz de soldații Victoriei, care lălăiau, hălăduind pe mijlocul străzii, ținându-se de după cap, cu rubașca desbumbată la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
l-au cunoscut spun că era „mărunt”. în epoca interbelică, „mărunt” însemna însă ceva mai mic decît înseamnă azi. Probabil, sub 1,60 m. Oricum, chiar dacă ar fi avut și peste, fizic, Bacovia era absolut insignifiant printre domnii eleganți și „voinicii idioți” (cum le zicea arhimandritul Scriban sportivilor) care ocupau promenadele în anumite zile, mai ales spre seară. Evitîndu-i, poetul a putut, în schimb, să contemple ceea ce aceia nu vedeau: amurgurile! înainte de eșecul definitiv, „Ateneul cultural”, revista lui Tabacaru și Bacovia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și rolul femeii în comunitatea primitivă românească îl aflăm din tradițiile și datinile românilor, care reflectă, între multe altele, și dreptul fetei apte de a se mărita de a refuza pretendentul preferat de părinți, supunându-l la o probă de voinicie . Tinerele fete din obștea românească beneficiau, în virtutea lor de moștenitoare, egale cu frații lor, de folosirea părților din moșia ce le revenea ca zestre, și de dreptul de a avea sentimente . Dreptul femeii de a dispune liber de bunurile moștenite
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
fiul cel mic al Craiului Își dovedește calitățile deosebite, fiind afectat de dojana tatălui mâhnit de nereușita fiilor mai mari. Prin milă și bunătate, Prâslea câștigă sprijinul Sfântei-Duminici. Ea Îl va ajuta să-și găsească un cal năzdrăvan. Dovedindu-și voinicia, tânărul primește binecuvântarea și sfatul tatălui, rezultatul unei Îndelungate experiențe de viața. Conflictul pornește de la nerespectarea sfatului părintesc, rostit de Crai la plecare În călătorie a lui Prâslea. Eroul a fost nevoit sa refaca experienta tatalui, să ia calul care
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vânt de primăvară, Eu cânt doina pe afară, De mă-ngân cu florile Și privighetorile. Vine iarna viscoloasă, Eu cânt doina-nchis în casă. De-mi mai mângâi zilele, Zilele si nopțile. Frunza-n codru cât învie, Doina cânt de voinicie, Cade frunza gios în vale, Eu cânt doina cea de jale. Doina zic, doina suspin, Tot cu doina mă mai țin. Doina cânt, doina șoptesc, Tot cu doina viețuiesc". Prin doină își exprimă țăranul român emoțiile de dragoste, bucurie, tristețe
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
până la marginile suportabilului;lupta se duce între bine și rău (personaje bune Ț personaje rele); - accesoriile vitejiei: 1. arme albe (paloșul, ghioaga, arcul, sabia, buzduganul); 2. arme de foc (durda, flinta, pistolul); 3. trânta voinicească. - mustața este un simbol al voiniciei, al maturității sau al bărbăției; - personajului i se face o biografie eroică, neavând aproape niciodată legătură totală cu adevărata sa biografie, reală sau istorică; - caracterele sunt neschimbate (nu evoluează, nu se nuanțează); - personajele sunt caracterizate prin câteva trăsături comune;simple
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
cu nesimțire. Prin ele se prelingeau târfe aproape de lux și domni cu false aere de gentlemeni. Într-o dimineață, am dat nas în nas cu unul din indivizii care trânteau ușile în neștire. Odată aflat în lift, a trântit cu voinicie o ditamai flegma pe podeaua liftului. După ce am lăsat cheia la recepție, unde am observat că trogloditul în palton Hugo Boss nu se oprise, l-am întrebat pe unul dintre băieții de la poartă cine era personajul. „Domn’ Tudoran”, mi-a
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
al tăriei României, această Coroană, tăiată dintr-un tun stropit cu sângele vitejilor noștri, sânțită de Biserică. Ea va fi păstrată ca o comoară prețioasă, amintind momentele grele și timpurile glorioase ce am străbătut împreună. Ea va arăta generațiunilor viitoare voinicia românilor din estimp și unirea care a domnit între țară și Domn. Pentru Regină și pentru Mine însă, Coroana cea mai frumoasă este și rămâne dragostea și încrederea poporului, pentru care n-avem decât un gând: mărirea și fericirea lui
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]