1,651 matches
-
Apocalipsa, scrisă de un autor care își proclamă demonic demiurgia: Totul este și totul se poate, prin mine, și fără voia mea nu pot dăinui nici punțile, nici piscurile albe." Religiosul este atacat mereu: "niște preoți mici și automați alergară voioși pe alei" (Duhurile balneare. Răvaș din Călimănești) Se face elogiul păgân al idolatriei: "Voim, în sfârșit, recunoașterea superiorității incontestabile a idolatriei asupra oricăror alte procedee terapeutice..." (Program) Călugărul Sakeltop spune rugăciunea deghizat în pisică (Povestea lui Sakeltop). Personajul auctorial Totog
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
raze o zoaie fetidă din transpirația fricii. Lumea atârnă ca o bagatelă ca un ciorchine cuvântul ca zmeura proliferându-și aroma urcând pe aracul cunoștinței răului & binelui oarecum acrișor mărul devastat omonim în femeie rotund și amicul ei șarpele șuierând voios vânzătorul de mere crude lipsite de fond și de gust.
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
ibricul cu cafea "Strong and stimulating"! Mi-am dat seama că, în sfîrșit de sfîrșit!, puteam scrie în voie despre Mihai Ursachi!!! Mi-o cerea chiar el, îmi lansase un semnal... gata!... plută, copaie, luntre, corabie bezmetică la apă!!! Liber, voios, încredințat că voi muri la rîndu-mi (deja se inventase și pentru mine o probă martor de probă martor, destul de simpatică și abjectă!) , începeam să-mi amintesc... să combin visul recent cu realitatea fanată, pierdută, regăsită, iar pierdută... Se cuvenea să
Proba martor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11856_a_13181]
-
-mă atent în oglindă, mi-am dat seama că acum aripa stîngă e mai lungă decît aripa cea dreaptă. Și am scurtat-o nițel, am tușinat-o... Uitîndu-mă iarăși în oglindă (se aburise un pic datorită expirului înfierbîntat de milimetrii voioși ai penajului, de febrilitatea muncii inutile; oricum, nu le-aș fi ajustat niciodată exact, egale, bucuroase, radioase chiar...), mda, am observat că în toiul salahorelei mele entuziaste spre o absurdă perfecțiune... păi, am constatat că le-am desființat total! Dar
Într-o neglijență tandră... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11878_a_13203]
-
lui Gilbert Becault, în tot acest LABIRINT DE TAINE, „Important este SENSUL”, care se dă Energiei: împotriva sau în folosul oamenilor! Numai Dragostea de oameni poate face ca „Secretul Genezei” să nu devină „Ultimul Spectacol!” Cântați, Cântați, Cântați și toți voioși să fim! LA DONNA E MOBILE, când e trădata! Din volumul Conspirația iubirii Editură NEMESIS, Montreal, 2010 Un Copil vine în Lume ca un Mesager. El cunoaște toate răspunsurile la întrebările rostite și nerostite, altfel de ce ar mai veni? Copilul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
lui Gilbert Becault, în tot acest LABIRINT DE TAINE, „Important este SENSUL”, care se dă Energiei: împotriva sau în folosul oamenilor! Numai Dragostea de oameni poate face ca „Secretul Genezei” să nu devină „Ultimul Spectacol!” Cântați, Cântați, Cântați și toți voioși să fim! LA DONNA E MOBILE, când e trădata! Din volumul Conspirația iubirii Editură NEMESIS, Montreal, 2010 Un Copil vine în Lume ca un Mesager. El cunoaște toate răspunsurile la întrebările rostite și nerostite, altfel de ce ar mai veni? Copilul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
siguranță, care crezu de cuviință că nici la această manifestație să nu mă slăbească din vedere. A doua zi făcurăm o minunată excursie în pădure, unde înflorea miosotul, cât vedeai cu ochii, iar reîntoarcerea la Brașov fu din cele mai voioase, într-o căruță de țară. Seara luăm masa la Coroană, unde falnicul conte maghiar Mikes se străduiește să-mi facă o curte intensă, dar fără succes. Plecăm a doua zi la București, unde urmez a face de două ori pe
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
plac și le tot repovestește, împodobindu-le, înfrumusețându-le, râzând în tot acest timp sălbatic, în hohote, cum se știe că-i râsul drăcesc. Din cauza asta n-a băgat el de seamă că poveștile triste îi ies, pe sub mână, din ce în ce mai voioase. Asta ne e și speranța. Tragedia șoarecelui de computer Sătul să tot fugă de mâță, un șoarece chemă zâna cu cele trei dorințe. Aș vrea să fiu mare, să nu tot fug de pisică", îi spuse. ,Poate vrei să te
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
locul lui, propus fiind. El a fost colegul meu, hamal cu mine în port, cum era să-i iau locul? Unde ați debutat cu poezii? Cred că la “Dobrogea Nouă” sau “Unirea”. Ce titlu ați dat la prima poezie? “Salut voios de pionier!” Cât timp ați activat la acel Cenaclu? Atâta timp cât am stat în Constanța. Într-o zi, apare un ins și-mi spune, “Ai să vii cu mine la București.” “Eu nu pot să plec fără să întreb pe cei
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
2 ani. Mai multe informații se pot obține prin Internet la adresa www. crnsg. ca sau prin e-mail: school@crnsg. ca. ( A. M. G.) Un alt fel de S.F. La editura craioveană „Sitech“ a apărut romanul science-fiction „Elogiul muncii de partid“, o voioasă operă semnată de scriitorul craiovean Victor Martin, în care acesta „își închipuie că poate să ia peste picior politica noastră de partid și de stat“. Autorul ne avertizează cu luciditate că practică „un science fiction de neînțeles pentru americani și
Agenda2004-31-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282723_a_284052]
-
ar fi meritat să intre în vederile unor edituri puternice din București) va ajunge la criticii literări și la public. Poemele lui Cristian Bădilită par compuse fără efort, în momente de exuberanta. Sunt improvizații, schițe de poeme, dedicații galante, simulări voioase ale efortului creator. Citindu-le, ți-l imaginezi pe tânărul poet în starea de spirit pe care o avea Eminescu când scria: "Din Berlin la Potsdam merge/ Drum de fier, precum se știe,/ Dara nu se știe încă/ C-am
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
și le ia Cristian Bădilită față ortodoxism, departe de a fi ireverențioase, exprimă modul său de a iubi: avântat și nesupus și, uneori, extravagant (în stilul lui G. Călinescu). Din această atitudine rezultă, inevitabil, și câte un moment de superficialitate voioasa: "- Din doi fulgi de nea,/ imaculați,/ se poate obține/ foarte simplu/ un înger la eprubeta" (Mic tratat de angelologie) Însă, în marea majoritate a cazurilor, este vorba de un tragism care se transmite cititorului tocmai pentru că lipsește acea solemnitate tradițională
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
pește, iar la dreapta clocotește apă fierbinte pentru ăvornovistiă, pentru care rade din cînd în cînd hreanul de pe masă. Copiii aleargă și își caută treaba, vin cînd șunt flămînzi și iar se duc după ce s-au săturat, măi se joacă voioși, măi se bat între dînșii, fie cu alții, și ziua trece pe nesimțite. Serile, Mara, de cele mai multe ori, mănîncă ea singură, deoarece copiii, obosiți, adorm, în vreme ce ea gătește mîncarea. Mănîncă însă mama și pentru ea și pentru copii. Păcat ar
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
că băiețelul nou-născut să fie botezat în religia catolică de vreme ce părinții lui au fost cununați ortodox. Bătrînul Hubăr vine la lăuza cu teșchereaua plină, acoperindu-l pe nou-născut cu mulți galbeni. A venit și Mara, care, ne asigură autorul, "Mulțumită, voioasa, omenește fericită nu era decît Mara, care le uitase toate și se perduse cu desăvîrșire în clipa de acum". Dar banii aduși că dar, după multă încrîncenare, nu-i dă, asigurîndu-i pe Persida și pe Natl că mai bine sînt
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
alterând clipa. Faptul divers ne furnizează și cazul cuiva sinucis de spaima morții. Pe alții, frica de moarte, cea mai umil răspîndită, îi face, totuși, de râs. Să ne aplecăm asupra unui subiect trecut de două treimi din viață - dinamic, voios, bazat pe convenabile rezultate medicale, încă mai abitir pe scorul ridicat în sondaje. De ziua lui, de nativ în pești, i se aduc buchete de flori mai bogate decât jerbele funerare, un buluc de partizani îi împing poarta, i se
În căutarea compasiunii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17207_a_18532]
-
e și gîndul că în acest loc moartea și-a găsit culcușul ei cel mai ilustru, sau ideal. De aceea, cînd nu sînt singur, și mă însoțește V., îmi vine inima la loc, și accept; da, accept, să fiu obraznic, voios și activ, ca toți turiștii ce năpădesc Cetatea eternă. Astfel, încît, în ziua aceea nu mai intrasem singur în bazilica San-Giovani in Laterano. La Giotto, mă oprisem ca de obicei; iar V., grăbit, mă îndemnase să trecem mai departe spre
Penitenciario by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17307_a_18632]
-
Bibescu! Elena Bulai este o bună cunoscătoare a limbii franceze și - prin intermediul cărților de literatură și istorie - a lumii interbelice. în plus, are o distincție care o face întru totul compatibilă cu principesa de altădată. Traducerea sa seamănă cu o voioasă complicitate feminină peste timp, cu un grațios act de colportaj. Citind-o, ai senzația că le surprinzi pe două doamne din înalta societate schimbând impresii în legătură cu celebritățile primei jumătăți de secol. Martha Bibescu este, bineînțeles, cea care are inițiativa, iar
Doamnele între ele by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17391_a_18716]
-
a poeziei Denisei Comănescu constă tocmai în acest mod naiv de a accepta maturitatea, într-o generoasă strângere la piept a suferinței. Chiar și în momentele de paroxism ale lucidității, cănd singura soluție pare sinuciderea, personajul liric are un ton voios și ingenuu și, cel mult, o inofensiva ironie în relatarea dramei sale: "o foarfecă foarte fină a mai tăiat astăzi din mine ceva/ cu multă delicatețe, cu pricepere" (Sauna). Poeta are revelația mecanicii dragostei, acea mecanică atât de fastuos și
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
mai primejdioși ai neamului românesc, zguduitorii din temelie ai vieții naționale românești." Este convertirea bătrânului scriitor reală? Se pregătește să întâmpine revelația? Sau doar observațiile se referă la o simplă retușare de imagini? "Auzindu-i acum cântând și văzându-i voioși, am zis, cu toate aceste: Bravo vouă! Ăștia sunt oameni! Asemenea oameni nu mai văzusem decât la Sibiu, unde câțiva inimoși ucenici ai lui Șaguna au ținut ani de zile de-a rândul piept cu o lume-ntreagă." Ce-au
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
să știe nici el cum. De fapt, minunile sînt urmărea închipurii sale, de care ceilalți se contaminează. Filmul acesta, deși nu are nici o legătură de trama ori personaje cu românele lui Italo Calvino, împărtășește totuși ceva esențial cu ele: acea voioasa și, în același timp, tristă umanitate, care prin puterea unei imaginații miraculoase ajunge să viețuiască pe fîșia subțire dintre realitate și fantasma. Cele trei cărți, Baronul din copaci,Cavalerul inexistent și Vicontele tăiat în două, de curînd publicate în condiții
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
scris exclusiv critică literară, poezie și proza. În critică literară a devenit un nume, remarcându-se prin modul direct de a se pronunța asupra valorii operelor literare și prin dezinvoltura cu care își folosea în interpretări cultură. O anumita superficialitate voioasa nu făcea decât să dea farmec comentariilor sale. După 1989, criticul ieșean, component cândva al faimoasei echipe de critici de la Convorbiri literare, s-a avântat, ca atâția alții, dar în stilul său ușor de recunoscut, în spațiul publicisticii. Ani la
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
sub un copac bătrîn, o salcie scorburoasa, rătăcita pe acolo, ne uităm de jos la el, cum ședea pe bancheta microbuzului, întins cu mîinile pe piept, cu chelia lui mînjita de noroi, probabil de la căzătura. Șoferul, Viorel, un țigan mereu voios, îi ținea mortului la căpătîi o lanternă aprinsă, în loc de lumînare. Se dusese Z. Tot așteptăm să se trezească, să ne facă cu ochiul, să ne spună unul din bancurile lui. Nimic, nimic, nici o mișcare. Cu eternitatea nu-i de glumit
Poveste întreruptă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17576_a_18901]
-
ci pentru masele de alegători, manipulate și manipulabile). Aceste consecințe se simt și pe scenă, dincolo de valul parodic și satiric care se coboară în interpretarea regizorului și dincolo de lungimi și redundanțe. Praful secolului trecut, depus și pe alte montări, este voios risipit de ritmul alert și trepidant imprimat de Tocilescu, ritmul aiuritor al sfîrstului nostru de secol. Caragiale, contemporanul nostru ne ăstrigă" regizorul, parafrazîndu-l, parcă, pe Jan Kott. Două roluri sînt impecabile în interpretare, de o mare finețe în execuție, în
Aria scrisorii pierdute by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17574_a_18899]
-
amici să dispere, unul rău să se-nfurie, într-o față iubire să nască / în una singură, din toate cîte o sa citeasca!". În majoritatea poemelor apar astfel de secvențe prozaice, biografiste, acoperite imediat de strălucirea rimelor sau neutralizate în palinodii voioase și cîntecele batjocoritoare ("mai mare necaz / decît să fii altul / nu e // nu e / nu e! // și sîngele suie / altu-n același / a) cap? // cap, ca să cadă / departe-n coadă // ce nu se cade / să nu se vadă // (ce nu se
O recreatie cu Ghergut by Radu Gârmacea () [Corola-journal/Journalistic/17626_a_18951]
-
orb menit a excita umori impure. Rezultatul e un teatru de vibrație joasă, cum sunt mai toate piesele stridente de azi. Ce le lipsește e exigența înălțimii, elanul unei ținute și perspectiva unei nobleți, trăsături fără de care actorii devin arlechini voioși făcînd ostentație de talent incult. Și astfel ajungem la dihotomia „teatru comercial“ și „teatru pentru elite“. Pe primul Brook îl respinge sub motiv că e o mostră de vitalitate fără finețe, pe al doilea din pricină că e tipar simandicos golit de
Declinul scenei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2486_a_3811]