1,218 matches
-
și-a oprit bătăile cordului? Nu este exclus, a răspuns dr. Chioncel. Ținând cont că nu am auzit de vreun experiment confirmat în care un om să-și oprească voluntar activitatea inimii, pot lua în calcul ipoteza desprinderii accidentale sau voite a unui electrod. Pentru a sesiza activitatea inimii, prin triangulație, deci pentru a avea semnal ecg, e nevoie de trei electrozi. Doi sunt prinși la nivelul brațelor, altul în zona inimii. Dacă se intenționează simularea opririi cordului, deci obținerea unei
Ce truc a folosit Gog pentru a-și ”opri” inima? Ipoteză-șoc a unui cardiolog () [Corola-journal/Journalistic/22878_a_24203]
-
vechilor clădiri”. Primul „drum făcut” În hanurile din periferiile orașului de altădată se puteau vedea picturi în ulei care arătau cum au călătorit oamenii acum aproape două veacuri. Obiceiul s-a reluat și în prezent, în unele cafenele cu un voit parfum de epocă existând aceleași tablouri emanând o atmosferă veche, romantică. Totul e acoperit de zăpadă, caii poștalionului tocmai au fost schimbați, bărbatul cu joben și doamna cu blană și manșon urcă din nou, înghețați, sperând să ajungă la destinație
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
problematică românului, așa că mă rezum la a spune că mărturisirea autorului e importantă pentru a demonstra cum Cronică unei morți anunțate își derivă strategiile de construcție și semnificare din felul în care se raportează, uneori parodic, alteori cu o stîngăcie voita, la convențiile de gen ale românului polițist. Nucleul tramatic e foarte simplu, tocmai de aceea percutanta lui e maximă: Santiago Nasar, personajul principal, va fi ucis de către frații unei tinere pe care se presupune că a necinstit-o. Rușinea fetei
O dragoste din crimă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17806_a_19131]
-
rectorul său este membru în staff-ul lui International Maritime Lecturer's Association" (RL 2027, 1996, 10). Motivul folosirii articolului este tot imposibilitatea flexiunii; soluția apare însă ca prea comodă, chiar cam stîngace. Ca și în cazul de forțare (probabil voită) al unui nume de emisiune: n-au decît să formateze știrile, "Nadine Show" și toate celelalte pe calapodul lu' "Karaoke Show"" ("Evenimentul zilei" = EZ 2246, 1999, 10). De altfel, unele din construcții rămîn marcate, tinzînd chiar să indice un fel
"...lu' matale" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17180_a_18505]
-
poveste cu picanterii fizice și comportamentale pe care vecinătatea privilegiată cu personalitatea le oferă, portretele tind să se repete. Un portret al unui critic din Preludiu (1977, una dintre cele mai frumoase cărți ale lui Alex. Ștefănescu, în care stilul voit popular al scrisului nu era absolutizat) seamănă cu un alt portret al aceluiași din Prim-plan (1987) - asta ar fi logic avînd în vedere că e vorba de aceeași persoană, nu înțeleg însă rațiunea transferului de fraze întregi care apar
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
piesă socotita de altii foarte importantă, sutienul. Precizez că e vorba de femeile europene, evident venind din anumite țări europene, desi Kaufmann nu o face. Studiul lui e aplicat însă exclusiv pe eșantioane de franțuzoaice, fără ca limitarea să fie declarată voita, asumată, ori socotita irelevantă. Ea există însă în mod clar și presupune, daca urmăm chiar logică autorului, ca trupul uman, cel al femeii în particular, nu este un determinat cultural supus practicilor valabile într-un anumit spațiu social de existență
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
ochi atît de mare/ trebuie să fi strivit orașul" (Geamlîc). Sau: "E neagră de curățenie noaptea" (Aer). Rareori se ivește cîte o mai susținută speculație "poetica", precum e acest pasaj închinat întunericului labirintic, mică insulă pe o mare de proza voita: "Întunericul nu are uși. Ieșire e peste tot, ca și cum n-ar fi/ nicăieri. Nici/ tăcerea, în sine rotitoare, spiralata, nu are capăt. Te/adîncești în spiralele ei/ fără să dai de capăt. Iar inima: pentru ea,/ că pentru oricare nod
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
tău, măcar sub privirile tale tacit aprobatoare. Dacă dl Constantinescu ar fi avut inspirația să pună acest diagnostic (unul, evident, adevărat) în primele luni ale mandatului, si nu acum, totul ar fi fost perfect. Astăzi, constatările sale nu au doar voita conotație critică, ci și una - neiertătoare că un bumerang - involuntar autocritica.
Autodiagnosticarea la români by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18049_a_19374]
-
bune, altele slabe, uneori necesare - cred eu și astăzi - alteori gratuite. Și am scris și cărți de literatură. Acum pot să le public, ceea ce am și început să fac. Cartea de la Gură Zlata este una dintre ele: jurnalul unei singurătăți voite, cronică a unei pătimi, vânătoarea și pescuitul, care m-au ajutat să suport - fie și prin scurte evadări din contingent - mizeria morală care era aerul cotidian al scriitorului (de tipul meu, adaug cu grăbire, să nu mâhnesc pe cineva prin
Cronica unei "iepoci" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18101_a_19426]
-
un deznodământ tragic. an schimb, scria Alexandru George, "putem admira anca o dată, si poate mai mult, ușurință cu care autorul manevrează datele evocării, precizia cu care ține să consemneze elementele de realitate, ușor de controlat de oricine prin prozaismul lor voit." Stilistic, Alexandru George observa, ca specific ultimei creații mateine lapidaritatea și ritmul alert, direct - deci, am spune, supunerea la gen? - fără să uităm ansa, am aminti noi, ca, prin ănsăsi vocea conului Rache, românele polițiste sunt luate an derâdere, pentru
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
care, ca și biosul ilustrat anatomic și fiziologic (ansa la un nivel nu neapărat mai superficial al contactelor imaginarului cu sine), reflectă o nostalgie a elementarității. Poetul orădean face parte din randul acelor autori care ăncearcă a integra an mecanismul voit modern al imaginii simțămintele bucolice, reminiscențele agreste. Efectul nu e de contrast, ci de complementaritate. Dacă lirismul fiziologic pe care l-am semnalat oglindește evoluția ființei an sine, lirismul dublu, modern-traditionalist, probează evoluția ființei sociale: " Cerul fardat cu idei/ cu
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
arătă a fi unul din cei mai eficienți antiideologi ai noștri. Am comentat, cu cîtva timp în urmă, în cîteva articole, atitudinea unui alt universitar bucureștean, ale cărui Idei inoportune dizolvau, în impact cu conștiința noastră eliberată de cenzură, nuanță voita de ironie, spre a rămîne chiar astfel: inoportune. Fostul ideolog de înaltă clasa - faptul că e dublat de un cărturar nu i-a schimbat orientarea - susținea între altele existența unei "literaturi sovietice" sau, prin extensie, "realist-socialiste", valida în planul valorilor
Un antiideolog (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17584_a_18909]
-
atât de permisivă, încât ajunge să-și includă și referentul. Lumea s-a strecurat, pur și simplu, între două coperți. Secvențele și frânturile comunicării, sintaxa aglutinată a propozițiilor și întinderea firească a replicilor întretăiate (fără dramatism exterior, teatralitate declamatorie), neglijarea voită a ortografiei și ignorarea selectivă (nici involuntară, dar nici mecanică) a punctuației semnalează efortul autorului de a elibera poezia nu numai de constrângerile genului, ci și de acelea ale gramaticii. Se degajă o autenticitate izbitoare: constituită sau, mai bine zis
Răul nemuritor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2456_a_3781]
-
al scrisului, așa cum colegii săi de generație, nepoeți, nu se sfiesc să râgâie sonor pe stradă sau să păstreze guma de mestecat în gură în timp ce se sărută. Limba română este folosită neglijent. în unele cazuri este vorba de o încălcare voită a normelor ortografice ("plovăr" în loc de "pulovăr", "sânt" în loc de "sunt"). Alteori, însă, abaterile de la regulile gramaticale reprezintă simple agramatisme ("scârțâiai paturi" în loc de "făceai paturi să scârțâie", "s-a reîntors" în loc de "s-a întors", "vroia" în loc de "voia"). Trebuie spus totuși că din
DEBUT ȘOCANT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16712_a_18037]
-
plasticité lui donnait l'illusion d'un pouvoir sans limites, l'étranger debridé, amoureux d'improvisation et de désordre, porté vers l'excès ou l'équivoque par inaptitude à la clarte, s'il aborde le français avec timidité, n'y voit pas moins un instrument de salut, une ascèse et une thérapeutique" (p. 123). Nu este însă o regulă și, uneori, textul revizuit adaugă în loc să suprime. Puțin mai înainte, pornind de la lungile perioade ale frazei lui Saint-Simon, Cioran explică în versiunea
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
într-alta, fără a încuraja pretenția de întîietate sau centralitate, și prin urmare fără a crea sentimentul pierderii. Adevărata pierdere despre care e vorba în acest volum, și care constituie miza grea a cărții, este o pierdere acceptată și chiar voită, dar totodată o pierdere "jucată" cumva, regizată periodic ca un fel de exercițiu katharctic de uz personal. Eseul lui Andre Aciman, de departe cel mai impresionant și frumos ca realizare literară din întreg volumul, explică acest nou concept de "pierdere
Pașapoarte spre noi înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16758_a_18083]
-
stratul orgoliului propriu-zis, ajungem tot la o încercare de manipulare politică, prin care editorialistul calat pe o anumită idee se străduiește să-și încremenească și cititorii în ideea sa. * Să revenim însă la problema cea mai neplăcută, aceea de manipulare voită a cititorilor. Ea poate ascunde nu numai convingeri politice ale editorialistului, ci și socoteli legate de prosperitatea ziarului. Știut fiind faptul că reclamele de mîine pot fi obținute încă de azi, cititorul prudent trebuie să țină cont și de acest
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
țară. Am mai observat acest lucru: cine pleacă riscă să fie ignorat, uitat, cel puțin pentru o vreme. Și aceasta chiar dacă produce în continuare scrieri demne de interes, care altădată ar fi creat, poate, evenimente. Retragerea autorului din viața literară, voită sau nevoită, nu este prielnică operei. Să vedem și cazul altui scriitor emigrat, Alexandru Sever, căruia i-au apărut, după plecare, un mare roman, Cartea morților, și, mai de curând, un substanțial, în toate chipurile, volum de eseistică: Inventarul obsesiilor
Cronica unei nevroze by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16844_a_18169]
-
de a crea/recrea imagini trimițîndu-ne la filmul mut, fiindcă o bună parte din spectacol e compusă din gest și dans, iar muzica, care are un rol major, reproduce melodiile executate la pian sau ascultate pe vechile patefoane (cu distorsionări voite aici) în timpul proiecției filmelor mute. Cum prea bine se știe, imaginea, limbajul gestual și muzica erau elementele (atunci) proaspetei arte cinematografice, contemporană cu autorii avangardiști, artă căreia i s-au "închinat" intuindu-i valențele de schimbare a paradigmei estetice proprie
Din eprubeta memoriei by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/16864_a_18189]
-
întoarse pe dos și a apărut confuzia, care din păcate continuă la fel de vesel și astăzi? - Prima dată a fost după invazia rusească din 1944, că nu pot s-o numesc altfel, s-a făcut o răsturnare a sistemului de valori voită. Evident cu intenția de a se tăia rădăcinile simțămîntului național. Era foarte clar pentru oricine fusese educat cum fusesem noi, generația mai veche, în spiritul tradițional. Atunci s-a făcut confuzia enormă la școala aceea de scriitori, la pepiniera aceea
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
mereu abulic, sfîșiat de tristeți nevindecabile, obosit de viață și halucinat pînă la demență efectivă. Cred că G. Călinescu, firește în Istoria literaturii... din 1941, nu a surprins cum se cuvine formula sufletească a personajului, cînd afirmă: "O anume incoerență voită și o acceptare nepăsătoare a absurdului, în scopul de a da impresia unei înregistrări autentice a vieții interioare învăluie paginile cărții într-o aparență de ermetism. Noul tînăr suferă de un rău al veacului ce nu mai provine din blazare
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
În felul acesta d-sa ține a menționa un punct de plecare zero, afectiv și percepțional, precum un soi de alibi al mărturiei: "Trebuie să uit tot înaintea cuvintelor/ E amurgul cel mai nimerit pentru dragoste" (Distanțe). O atare amnezie voită e însă un semnal în răspăr al unei memorii pe care artistul e nevoit a o lua în considerare: "Stai în fața mea. Meridianul zero se tînguie" (Întoarcerea fiului). Oricum, materia din care se confecționează extravaganțele e una comun umană, e
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
decât mort. Și poate a fost mai mult decât greutatea de a muri a celor bogați, culți și blânzi. Într-o analiză mai profundă și mai crudă, apare că cedările rușinoase au fost justificate și camuflate prin autoînșelare, prin iluzia voită că "liberalismul se va socializa și comunismul se va liberaliza". Sfârșitul amăgirii marxiste și demararea procesului de demolare a comunismului s-au datorat tot unui fapt mental: s-a conștientizat necesitatea de a respinge categoric teroarea și minciuna ca fundament
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
plimbă pîrdalnica în jumătatea proprie". În știrile despre partide internaționale sînt numeroase împrumuturile lexicale folosite pentru culoare și atmosferă locală; dintre acestea, italienismele - "tifosi", "stranieri" - au pătruns cel mai mult în limbajul curent al comentariilor, chiar cu unele improprietăți (poate voite) și cu extinderi de uz glumețe: "peluza dreaptă a intrat în silenzio stampa". Pe o cunoaștere comună se bazează și frecvența elipsei lexicalizate - "începutul Europenelor", "două "galbene"". Raportul de familiaritate dintre jurnalist și cititorii săi e evident și în folosirea
Clișee fotbalistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17003_a_18328]
-
În consecință, "în cazul precondițiilor acestui autohtonism nu poate fi vorba de lene mentală, de suficiență teoretică sau pur și simplu de incultură, așa cum se întîmplă de multe ori cu autohtonismele noastre". Apoi, autorul nostru face scurte, prea succinte, incursiuni voite caracterizante despre principalii filosofi de catedră de pînă la 1940-1947, încercînd să-i găsească fiecăruia diferența specifică, fără, cred, a reuși cum se cuvine în această temerară întreprindere. (Bine găsită este dimensiunea sacerdotală-liturgică, venită din teologie, a discursului filosofic al
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]