171 matches
-
aplicare și identitatea criteriilor de apreciere. Testele se pot clasifica astfel (cf. Radu, 2001, pp. 241-242): 1. din punctul de vedere a ceea ce se evaluează: a) teste psihologice, care oferă informații despre nivelul de dezvoltare a unor procese cognitive, afective, voliționale etc., b) de randament (sau docimologice), care identifică gradul de realizare a obiectivelor de predare-învățare; 2. din punctul de vedere al metodologiei elaborării: a) teste standardizate, proiectate de factorii de decizie sau cei din instituțiile specializate (centre de cercetări, institute
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
semantică și comunicațională, (3) indici de predicație: „Propoziția este cea mai mică unitate a sintaxei care poate apărea de sine stătătoare și care comunică prin cuvinte cu indici de predicație o judecată logică sau o idee cu caracter afectiv sau volițional.” (II, p. 17) Totodată, se vorbește în aceeași parte introductivă a Sintaxei de două tipuri de unități minimale: • îmbinarea de cuvinte - „cea mai mică unitate sintactică în interiorul căreia se poate stabili un raport sintactic.” (ibidem) • partea de propoziție, „cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nicidecum etc.: „- Ai dat casa cu chirie ciocoiului? - Da.” (I.L. Caragiale) • interjecționale, când enunțul se realizează prin interjecții: vai, off! etc.: „- Bine, Costică, acum vii?... ai venit cam târziu! - Ei, aș!” (I.L. Caragiale) Observații: Enunțurile dezvoltate în baza unor interjecții voliționale, prezentative sau onomatopeice pot realiza funcția de predicat și pot primi determinanți, care dezvoltă mai ales funcțiile de complement: „Vai de biet român săracul, / Îndărăt tot dă ca racul.” (M. Eminescu) și circumstanțial: „Hai în codrul cu verdeață, / Und-izvoare plâng
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a adormi, de exemplu, este intranzitiv, ca verb „subiectiv” (trăsătură semantică principală): „Grădina în care adormise Dionis era de un verde crud.” (M.Eminescu) , dar tranzitiv, ca verb „obiectiv”: „Îl adoarme mereu cu aceeași poveste.” Când regentul este o interjecție volițională sau o onamotopee, complementul direct funcționează, sub aspect semantic, tot ca expresie a unei limite exterioare (pentru o acțiune reflectată interjecțional sau onomatopeic): „Na-ți aripa asta...” (I. Creangă) Pentru interjecțiile prezentative: iată, uite, complementul direct reprezintă, cel mai adesea
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
relativă a trăsăturilor personalității, omul parcurge mai multe perioade de dezvoltare, în cadrul cărora au loc transformări psihice și fizice. Aceste perioade sau “vârste ale dezvoltării” se caracterizează prin tablouri distincte având trăsături anatomo fiziologice și psihice specifice. Procesele intelectuale, emoționale, voliționale dar și diferitele particularități ale personalității se formează și se dezvoltă pe parcursul diferitelor perioade de vârstă. Dezvoltarea psihomotrică este un proces complex și de durată care se desfășoară în cadrul unității dintre organism și mediu, în condițiile mediului social istoric în
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
numai rațiune, că În egală măsură el este și sensibilitate și voință. Tocmai de aceea, pentru a-l educa ca personalitate, În integralitatea sa, strategiile instructiv-formative trebuie să vizeze, de asemenea În egală măsură, atât dimensiunea cognitiv-rațională, cât și cea volițională sau afectivă. Peripatethice De asemeni, aceste strategii trebuie să-l determine pe individ să participe conștient la propria sa desăvârșire: „De fapt eu susțin - ne spune Karl Popper - că nu există ceva numit Învățare din exteriorul structurii sau recepție pasivă
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
te ajută să- ți schimbi sau să-ți clarifici gândurile câtuși de puțin sau să te realizezi Încă, fie și puțin, ca Om, trebuie să fie considerată o pierdere absolută. Desigur, componenta cognitivă este prezentă, ca și cea afectivă sau volițională și la nivelul educației etice, estetice sau religioase, dar de fiecare dată În altă manieră și altfel structurată. Dacă educația științifică se bazează aproape exclusiv pe modalitățile logice, raționale de organizare a discursului (definiții, demonstrații, explicații, argumenteă, În cadrul educației religioase
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
organizare a discursului (definiții, demonstrații, explicații, argumenteă, În cadrul educației religioase, dar și estetice, trebuie să prevaleze competența afectiv-emoțională (sprijinită de procedee de ordin retoric, ce transmit și formează credințe, sentimente și convingeriă, În timp ce la nivelul educației morale, dimensiunea volițională este decisivă (procedeele utilizate stimulând nevoia de acțiune, de verticalitate și demnitateă. Sistematizând, din rațiuni de argumentare și clarificare didactică - conștienți că, În acest fel simplificăm oarecum problema - putem afirma că adevărul poate fi cunoscut, frumosul și sacrul - simțit (sau
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
mai inteligibilă și de a o consolida, dată fiind calitatea sa de mijloc de comunicare. Fiind un ansamblu de semne, de complexe, de articulații cărora le sînt asociate diverse sensuri, limbajul are rolul de a transmite experiențele senzoriale, emoționale și voliționale ale unui individ. Limbajul condiționează modul în care oamenii văd, concep și interpretează lumea din jur, fixînd gîndirea în cadre corespunzătoare unei organizări taxologice a realității. Dacă limba condiționează modul în care oamenii văd lumea, putem spune că există atîtea
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
un efort sporit și un timp mai îndelungat de exersare în vederea obținerii rezultatelor urmărite, fără ca acestea să ducă întotdeauna la o stabilitate a achizițiilor realizate. În cadrul jocului didactic matematic trebuie realizat un echilibru perfect între procesele afective, cele cognitive și voliționale, pentru ca preșcolarii surzi să-și dezvolte interesele de cunoaștere. Jocul didactic, prin structura sa ne obligă să ținem seama de temă, de scopul didactic - educativ, de elementele de joc, de regulile sale, și mai ales, de materialul didactic pe care
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
mnemotehnici); codarea, encodarea, activarea și transferul algoritmilor și schemelor de învățare; analiza și interpretarea mesajelor produse în diferite tipuri de comunicare; abordarea mathemagenică a textelor școlare ; abordarea metacognitivă a sarcinilor de învățare (conceptualizate, declarative, procedurale, de elaborare, condiționale și motivațional voliționale); managementul și gestiunea timpului de studiu; luarea notițelor generative; monitorizarea înțelegerii celor învățate (S 3 Q R, tehnica CLOZE ș.a.) monitorizarea proceselor în învățare (PQRST, tehnica lui N. Nerber); abordarea mesajelor bazate pe limbaj iconic (imagistic-grafic); consultarea, realizarea, utilizarea și
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
intelectual și cu ritm lent de evoluție. Ei au dese conflicte cu părinții din aceste cauze, dar și cu profesorii și colegii; obișnuiesc să chiulească, să mintă, să fure, să consume alcool și droguri. 4. Devieri de comportament În sfera volițională, În care elevul este Încăpățânat, capricios, indisciplinat, dezordonat etc. Sunt urmări ale tutelării excesive sau ale nesupravegherii copilului. II. Cauze ale comportamentului școlar deviant după Saunders și W. Gnagey: 1. Antipatia În raport cu școala În acest caz, profesorul trebuie să ducă
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
caracteristici specific umane: bradi- "lent, rar" (cf. gr. βραδύς,- εϊα,- ύ adj. "greu, liniștit; indolent") este utilizat ca model de funcționare a inimii (cf. fr. bradycardie s.f.; en. bradycardia), a sensibilității umane (cf. fr. bradyesthésie s.f.; en. bradyaesthesia). Elementele senzitivului, voliționalului denumesc proceduri medicale, boli, simptome etc. Tabel 4. Modelul antropocentric: Subsistemul "Senzații" Schemă preconceptuală stabilă Metaforă terminologică Realizare lingvistică gr. αίσθησις (-εως) "insensibilitate"; An(a)esthesia "absența sau dispariția anumitor tipuri de sensibilitate"; fr. anesthésie (s.f); ro. anestezie (s.
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
situație obișnuită în etica mediului, despre care voi vorbi îndată, aceea a construcției unui argument de tipul "pantei alunecoase". Problema criteriului devine și mai încurcată, chiar cu riscul de a duce la confuzii, dacă luăm în considerare manifestări de tip volițional, așa cum ar fi dorințele. Cum definim dorințele astfel încât să putem vorbi despre dorințe ale altor entități decât oamenii? Dacă în cazul organismelor am putea vorbi despre dorințe într-un sens foarte permisiv al conceptului prin echivalarea dorințelor cu scopurile comportamentului
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de vedere moral. Astfel, deosebim între indivizii conștienți și sensibili, capabili să simtă plăcere și durere, dar care nu au alte abilități mintale, pe de o parte, și indivizii care, pe lângă conștiință și sensibilitate, au și alte calități cognitive și voliționale, așa cum sunt capacitatea de a avea convingeri sau amintiri, pe de altă parte. Ne interesează statutul moral al animalelor din a doua categorie, adică ființe autonome care au dorințe și opinii, care percep, au memorie și intenționalitate, au simțul viitorului
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
creșterea performanței din fiecare ramură sportivă” (M. Alexei, 2006), dar contribuie în mod substanțial la formarea personalităților puternice capabile de rezultate și recorduri, naționale, balcanice, europene, mondiale, olimpice. Educarea aptitudinii de viteză nu poate fi analizată sau concepută în afara actului volițional, aspect prioritar în elaborarea metodologiei de pregătire. În general fiziologia consideră că un sportiv bine antrenat poate să folosească la maximum doar 75 % din posibilitățile sale. În concursul sportiv chiar și în condițiile dobândirii unui record, sportivul nu-și valorifică
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
similare concursului. Și arbitrii sunt un factor emoțional al concursului, față de care sportivii trebuie să manifeste o ignorare voită pentru o conduită performanțială deosebită. De asemenea, observarea adversarului înainte și în timpul concursului poate determina o creștere a factorului afectiv volițional, a combativității, a disponibilității pentru concurs. Ordinea de concurs este un factor perturbator ea se stabilește în urma tragerii la sorți. Primele meciuri au o încărcare emoțională foarte mare. La fel cum tensiunea psihologică va crește treptat odată cu trecerea în fazele
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
cunoașterea atitudinilor și aptitudinilor școlarilor față de muncă, pentru a putea rezolva contradicția dintre mobilitatea intelectuală necesară, care apare ca un lucru pozitiv și cea morală care nu mai este necesară, dar care apare și se manifestă sub formă afectiv-emoțională și volițională. Aceasta poate produce efecte negative prin faptul că unii elevi nu mai respectă unele dintre cerințele de bază pe plan moral și anume: nu mai dau dovadă de stabilitate în îndeplinirea obligațiilor ce le revin, au abateri de la normele morale
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
dintr-un repertoriu al exterminării prin frig, foame, teroare. Alexandru reușește, când și când, prjvilegiat de memorie (obsesie creativă, livrescă și vitală totodată), de imaginarul său antigravitațional (un secret occhio artificiale) să evadeze în libertatea simulată a proiectului magic. Delirul volițional este singurul său reper consolator în apărarea vieții și a cosmosului epic, în contra cărora erau îndoctrinați și antrenați ceilalți, spre a se face din ei potențiali cyborg luciferieni. Dacă romanul "Fără pereche" (Editura Univers, 2000) impune pe scena narațiunii de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Ceea ce întreprinde cadrul didactic, ca acțiune exterioară, nu se răsfrânge în mod automat asupra dezvoltării elevului, ci devine condiție a unei schimbări numai în măsura în care reușește să angajeze elevii într-un efort intelectual și motric, într-o trăire afectivă și manifestare volițională.( M. Ionescu, I. Radu, 2000, p. 124) IV.3 Scoala si familia - parteneri, pe linia dezvolvarii creativitatii scolarului mic * Strategii creative în lucrul cu familia Școala este instituția care poate coordona activitățile de educație ale părinților sub formă de: activități
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
central (Pásztai 2004 Kinetoterapie in neuropediatrie Ed. Logos pg 130) va fi simțită prin controlul motor si in final cel muscular, (cranio-caudal, caudo-cranial, proximo-distal, disto proximal): Mișcarea voluntară se desfășoară pe baza unui program preexistent a unei engrame întipărite. Contribuția volițională are rol de inițiere eventual de susținere sau oprire al acestui „torent” funcțional. Activitatea motorie a copiilor urmăriți în cursul cercetării (tabel 1.1.) este interesanta în ceea ce priveste înregistrările electromiografice și la interpretarea acestora prin histograme.( fig 1, 2
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Zoltán Pásztai () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_809]
-
valori maxime, prin activarea tuturor unităților motoare ale respectivului grup de mușchi. În timpul efectuării contracției izometrice segmentele nu se deplasează, dar trebuie să învingă o rezistență egală cu forța maximă a mușchiului. Contracția izometrică necesită un înalt grad de concentrare volițională, o dirijare coordonată, în vederea realizării unei mobilizări și sincronizări maxime a respectivei unități motoare. Creșterea forței musculare prin intermediul contracțiilor izometrice prezintă - după Sbenghe (1987) - următoarele avantaje: eficiență bună pentru obținerea forței și hipertrofiei musculare; creșterea rezistenței musculare; tehnică simplă care
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
realizarea cât mai eficientă a acestui obiectiv (Manno, 1992). Actul motor, înainte de a fi realizat în mod efectiv, se bazează pe un proiect inițial, întocmit mintal de către subiect, prin care sunt rememorate principalele momente ale structurii actului motric. Urmează angajarea volițională ca declanșator al efortului fizic și psihic, ce va finaliza acțiunea propusă. Analiza modului în care a fost executat actul motor relevă că între proiectul acțiunii și realizarea lui practică apar unele diferențe, determinate de lipsa de experiență motrică a
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
în aria primară de proiecție cerebrală sub forma engramelor senzitivo-senzoriale și motoare ale mișcărilor. Engrama senzitivo-senzorială se formează și se perfecționează cu precădere printr-un feedback proprioceptiv. Engramele, fie ele senzitivo-senzoriale sau motoare, se formează în perioada copilăriei datorită controlului volițional, dar se perfecționează prin repetare în diferite condiții. Activitățile musculare dobândesc viteză de execuție, dar și o mare complexitate în manifestarea lor, numai în condițiile în care sunt bine fixate. Trebuie specificat faptul că engramele, pe lângă realizarea mișcărilor necesare în
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
tot ce-i înconjoară sau sunt frământate de unele idei obsedante. OLIGOFRENIE (< fr. oligophrénie, cf. gr. oligos - puțin, phren - minte) - Termen psihiatric prin care se descrie o stare de deficit al funcțiilor de cunoaștere și de dezvoltare neuropsihică (intelectuală, afectivă, volițională), incompletă, globală și ireversibilă. Este cauzată de unele suferințe cerebrale survenite în perioada intrauterină, în cursul nașterii sau în perioada copilăriei. Cuprinde trei grade: a) idioție - nivelul de stagnare al dezvoltării psihice. Este cel mai grav, ajungându-se până la imposibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]