67 matches
-
în seamă.Neliniștit cum mă știi, mărite Spirit, răscolind printre zapise, am dat peste cel al lui Constantin Duca voievod, din 16 dec. 1701 (7210), care spune: „Dat-am carte domnii mele boieriului nostru, Pilat vornicul de poartă, ca să fie volnic...a merge aice, împregiurul târgului, la mănăstirea Copoului...și să aibă a hotărî și stâlpi o bucată de locu din locul domnescu, ce iaste a târgului Iașilor, cu vii și cu câmpu de arat și de cosit și să ia
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
1704 (7212) al voievodului Mihai Racoviță. Ascultă, mărite Spirit, cum îi pune vodă pe călugări s-o facă pe vechilii pe moșiile mănăstirii: „Dat-am cartea domnii mele rugătorului nostru lui Iezechiil egumenul de la svânta mănăstire de la Copou, să fie volnic cu cartea domnii mele a-și apăra ocina ce este împregiurul Copoului...și să risipească toate odăile, câte vor fi pe locul mănăstirii, să scoată toate vitele, ori boierești, ori negustorești, ori turcești...să nu calce, nici să strice țarina
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ori negustorești, ori turcești...să nu calce, nici să strice țarina și fânațul, și să-și apere rediurile ce vor fi pre locul mănăstirii, nime nemică să nu taie. Iar cari n-ar înțelege...pre unii ca aceia să fie volnic a-i certa și a-i dezbrăca și a lua ce ar găsi la dânșii. Iar care s-ar pune împotriva domnii mele, bine să știe că se vor duce armași și vor fi de mare certare.” Imi imaginez, mărite
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
persoană care supraveghea și administra munca de pe o moșie. Velniță - fabrică de spirt și de rachiuri cu instalații adesea rudimentare. Avea, de regulă, 14-16 lucrători de diferite specialități. Vistiernic - mare demnitar domnesc care avea în sarcină administrarea financiară a țării. Volnic - liber, slobod,neatârnat, independent, autonom. Vornic mare slujitor la curtea domnească, însărcinat cu conducerea treburilor interne ale țării și cu atribuțiuni judecătorești. Funcționar în administrația comunelor rurale care chema oamenii la adunări și anunța știrile oficiale. Zapis - dovadă scrisă, document
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
satul Frănciuci, ținutul Vaslui, dăruită de feciorii răposatului Apostolache fost mare spătar, În schimbul satului Căpotești dăruit mănăstirii de tatăl lor. </citation>. Dat-am cartea domnii méle rugătoriului nostru egumănului de la Sv(â)ntaa mănăstire de la Galata din déal, ca să hiie volnic cu cartéa domnii méli a opri o moșie de la sat de la Frănciuci ce iaste la ținutul Vasluiului, care iaste a ficiorilor răpăusatului a lui Apostolac(h)ii, ce au fostu spătariu mare, pentr-un sat, anume Căpoteștii, care satu au
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
dat de la noi, ca iubitului meu tată, satele anume, Vasilăul pe Dnistru și satul lui Boris și Cuciurul, satul lui Lențovici și Iurcăuții și Verbouții” ca să-i fie uric... cu tot venitul. În caz că această înțelegere nu era respectată, Buceațchii era volnic să ia de la negustorii moldoveni, care mergeau în Polonia, valoarea celor promise lui. Se merge până acolo încât Roman renunță la posibilitatea de a se adresa regelui polon, în cazul în care era nedreptățit de starostele Podoliei. În acest document
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Romanului “un tătar, anume Pașca, din tătarii noștrii de la Neamț și cu sălașele sale și cu averea lui... Iar după moartea lui (a episcopului), sau îl va lăsa bisericii, sau îl va da cuiva, sau îl va slobozi, el este volnic. Iar întru aceasta noi nu avem nici un amestec. Iarăși dacă îl va ierta, unde va trăi el în țara noastră, să trăiască acolo slobod, după legea românească, iar nimni să nu îndrăznească să îi amintească de robie și nu-l
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aceste produse le vindea prin intermediul dughenelor. Pentru a evita îmbogățirea meșterilor, breasla reglementa și modul de cumpărare a mărfii pe piață. Catastihul breslei ciubotarilor din Huși stabilea că „de va veni o marfă în târg de undeva, să nu fie volnic oricare din meșter a lua ace marfă, ce dînd de știre starostelui cu sfatul tuturor să cumpere marfă”. Breasla se obliga la o viață morală și religioasă deosebită. Ea își făcea singură dreptate, conform „ponturilor și vechilor obiceiuri”. În exercitarea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
satul nostru un căpitan Martinech, căruia a trebuit să-i dăm 30 de care cu fân, 6 câble de secară, 6 de grâu, 15 de ovăz, socotind la 5 ferdele câbla, 4 porci grași și alte multe. Ne-a tăiat volnic 7 boi și vaci aleși pe seama sa și a soldaților săi, din care nouă ne-a dat numai pielea. Acest ofițer ne mâna iarna la pescuit cât ne înghețau picioarele în apa rece. Când mergeau la vânătoare ne duceau pe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Însă orice ar fi fapta de făcut, de bine sau de rău, de scădere sau de folos, a o ispiti, a o cerca, a o afla și într-o parte clătirea a-și alege singură șie stăpânitoare și în toate volnică ieste, atâta cât vădzind și înțelegând binele, din volnica voie răul a urma, a alege și a face poate"7. Ca să traduc rezumând: omul are capacitatea, libertatea de a alege ce cale să urmeze, el nu este determinat doar de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sau de rău, de scădere sau de folos, a o ispiti, a o cerca, a o afla și într-o parte clătirea a-și alege singură șie stăpânitoare și în toate volnică ieste, atâta cât vădzind și înțelegând binele, din volnica voie răul a urma, a alege și a face poate"7. Ca să traduc rezumând: omul are capacitatea, libertatea de a alege ce cale să urmeze, el nu este determinat doar de cauze exterioare voinței sale, ci are posibilitatea de a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
târg, care „putea globi pe oameni de deșugubină, dar nu de acele gloabe care cădeau în atribuția stăpânului moșiei". Din Condica lui C. Mavrocordat Vodă, citată de Nicolae Iorga (Doc.VI, 223) aflăm atribuțiile vornicului de târg la 1740: „...săfie volnic a păzi diregătoria sa și a apăra pe oameni despre unii și alții să nu-i supere; însă de la târgoveți alt nemică să nu ia, fără numai gloabele obicinuite și vitele de pripas orice fel s-ar afla la târgoveți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care a ieșit apoi vel Căpitanul, atribuțiile vătagului și ale vel Căpitanului reieșind dintr-un act dat de Grigore Ghica Vodă la 9 septembrie 1775 care îi fixează atribuțiile lui Proca Roman vel Căpitan de Dorohoi: „...drept aceea să fie volnic cu cartea Domniei meale ași purta de grijă căpităniia lui și a odihni pre toti locuitorii acei margini despre toată supărarea și strâmbătătile ce vor avea, și poroncesc Domnia mea și vouă vornicilor și vouă locuitorilor de prin satele de la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
săi, Ștefan și Ioan, nu-l însoțiseră în Moldova. Încercările regelui Ungariei, Ludovic I de Anjou, de a-l aduce pe Bogdan I la supunere nu izbutesc, iar acesta, învingător asupra oștilor maghiare trimise împotriva lui, se menține ca domn volnic, independent. După el, ca întemeietor al voievodatului, Moldova a fost numită și Bogdania. De la el s-a păstrat și întâia monedă moldovenească, cu înscriere: "„Moneda Moldaviae-Bogdan Waiwo(da)”". Mănăstirea Bogdana de la Rădăuți transformată de Bogdan I din biserică în mănăstire
Bogdan I () [Corola-website/Science/299087_a_300416]
-
și parcul actual; pădurea episcopiei a căpătat denumirea de "Braniștea". Cum proaspăt înființata episcopie nu a putut stăpâni pădurea, în 1524, episcopul Paisie a cerut intervenția lui Radu de la Afumați, care a reîntărit dreptul de proprietate al Episcopiei: „...să fie volnic Părintele Episcop să-și apere Braniștea și nimenea să nu fie volnic a intra în Braniște de a tăia, pentru că acel om, ce va tăia, Părintele Episcop să fie volnic a-i face dojană și pedeapsă...” Prima atestare a acestei
Parcul Crâng () [Corola-website/Science/311423_a_312752]
-
înființata episcopie nu a putut stăpâni pădurea, în 1524, episcopul Paisie a cerut intervenția lui Radu de la Afumați, care a reîntărit dreptul de proprietate al Episcopiei: „...să fie volnic Părintele Episcop să-și apere Braniștea și nimenea să nu fie volnic a intra în Braniște de a tăia, pentru că acel om, ce va tăia, Părintele Episcop să fie volnic a-i face dojană și pedeapsă...” Prima atestare a acestei păduri cu numele de "Crâng" datează de pe 23 octombrie 1568, când Alexandru
Parcul Crâng () [Corola-website/Science/311423_a_312752]
-
care a reîntărit dreptul de proprietate al Episcopiei: „...să fie volnic Părintele Episcop să-și apere Braniștea și nimenea să nu fie volnic a intra în Braniște de a tăia, pentru că acel om, ce va tăia, Părintele Episcop să fie volnic a-i face dojană și pedeapsă...” Prima atestare a acestei păduri cu numele de "Crâng" datează de pe 23 octombrie 1568, când Alexandru II Mircea, voievod al Țării Românești a folosit denumirea de "crângul târgului" într-un act prin care reafirma
Parcul Crâng () [Corola-website/Science/311423_a_312752]