214 matches
-
se poate pretinde cu un folclor socotit izvor al spiritualității, dar ale cărui teme se regăsesc și în Caucaz, Ucraina sau în Balcani? Hazul de necaz, ura de sine sînt componentele unei culturi naționale care se clatină sub violența unui voluntarism epuizant, al unității și al continuității... Ura de sine nu poate fi separată de ura de altul, de Occidentul hegemonie și universalist care a impus și va mai impune încă forme nepotrivite. Pentru cei familiarizați cu acest tragism intelectuali și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
împart în susținătorii unei memorii orientalo-bizantine și cei ai unui umanism occidentalizant. După 1989, un nou curent începe să se afirme, pentru a evoca nașterea omului european... CAPITOLUL IV Rezistență și filiații europene Ortodoxie, Reformă și Contrareformă Căutarea unui sens, voluntarismul aplicat definiției unui stil impun valorizarea unei unități, a unei moșteniri și a păstrării acestei moșteniri. Sublimarea referinței bizantine implică o luminare monocromă a istoriei culturale a Țării Românești, a Moldovei și a Transilvaniei. Or, istoricii ezită. Care ar fi
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a afiliaților săi, însă Reforma și mai apoi catolicismul vor oferi mijloacele unui avînt, apoi ale unei renașteri culturale. Căile formării culturii politice românești sînt multiple. Această multiplicitate reprezintă o bogăție, dar va trebui să vină vremea romanticilor și a voluntarismului patriotic militant pentru a se căuta să se înlăture multiplele componente ale unui popor și ale tradițiilor sale, și pentru a susține construirea unei unități simplificate. COMPROMISUL SAU REZISTENȚA Influența catolică este cel mai adesea înțeleasă ca o ofensivă creatoare
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
al alianțelor și speră să conceapă și să impună într-un spațiu al frontierelor imperiale o entitate delimitată, definită, să imagineze un viitor, apărați fiind de un trecut. Discursul lor oscilează între absența speranței atunci cînd descriu o situație și voluntarismul ideologic în momentul în care desemnează aceeași situație ca pe o necesitate a națiunii. A vorbi de națiune este și un fel de a concepe un teritoriu între niște frontiere, de a proteja acest teritoriu care a fost aproape cincizeci
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pozitiviste; o armată care să elibereze națiunea de riscurile unei distrugeri de către puteri externe; în sfîrșit, mici proprietari care să fie baza socială a puterii, clasă în ascensiune împotriva boierilor, grup de producători muncind pentru export, pătura sănătoasă a națiunii. Voluntarismul reformatorilor este intens dar el se confruntă, la fel ca în Rusia aceleiași perioade, cu conservatorisme revoltate de a fi astfel înlăturate. Persoana lui Cuza este contestată chiar de prietenii săi, metodele lui autoritare sînt criticate: nu și-a arogat
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
europene evoluează spre protecționism și caută piețe externe înspre care să trimită produsele lor finite. România intră în luptă cu un handicap major: insuficiența capitalului național, insuficiența finanțelor statului. Încă o dată, țara se află într-o situație periferică, încă o dată voluntarismul ține locul realității mijloacelor. Discuțiile și controversele asupra celei mai bune soluții pentru cea mai bună dezvoltare divizează elitele după interesele lor economice și după reprezentarea specifică a viitorului națiunii. Liberali și conservatori sînt împărțiți: primii ar reprezenta interesele industrialiste
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mai este aceea de a avea încredere în dreptul garantat de instanțele geneveze. În 1931, Titulescu calculase riscurile, mizele ideologice, și își exprimase, în calitatea sa de președinte al celei de-a douăsprezecea sesiuni a Adunării Societății Națiunilor, speranța bazată pe voluntarismul universalist: "La ora actuală, dușmanul nu se află la granițe; el este în noi! Să ne ucidem dușmanii din noi înșine îndoiala ucigașă și mai cu seamă această credință absurdă că individualul ar putea fi salvat, în vreme ce colectivul ar fi
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o să mai țină încă vreo alte două-trei. (Cu toate ironiile subțiri sau mai puțin subțiri ale cîrcotașilor. Interni sau internaționali.) Nu-l văzusem niciodată la Filarmonică. Brusc, a început să vină la concertul de vineri seara. Cu o îndîrjire egală voluntarismului său zgomotos și vizibil, atît de bine cunoscut în urbea în care juca un rol. Nu unul oarecare. Așezarea în fotoliu era, și ea, un mic spectacol demonstrativ. Menit să atragă atenția. Rictusul extatic din timpul audiției augmenta impresia. Știam
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
filosofii din perioada modernă le-au avansat în încercarea de a descoperi care sunt sursele normativității. Firul călăuzitor al demersului din această secțiune îl reprezintă lucrarea The Sources of Normativity scrisă de Christine M. Korsgaard, care propune patru modele dominante: voluntarismul, realismul, sentimentalismul și apelul la autonomia voinței. În ultimul capitol ne-am propus identificarea faliei în care dreptul contaminează morala și invers, abordând două concepte susceptibile de a fi analizate atât din perspectivă etică, cât și juridică: vinovăția și pedeapsa
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cum a fost justificată de-a lungul timpului necesitatea de a ne supune voluntar normelor, autoarea realizează o trecere în revistă a răspunsurilor pe care filosofii din perioada modernă le-au dat la această întrebare, distingând astfel patru modele dominante: voluntarismul, realismul, sentimentalismul și apelul la autonomia voinței 113. Voluntariștii au încercat să explice normativitatea în cel mai natural mod: suntem supuși legilor pentru că suntem supuși celor care edictează legi. Dar, inevitabil aici apare întrebarea de ce ar trebui să ne supunem
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pentru că nimeni nu se poate autoguverna trăind într-o societate deja instituită, în afara cazului în care legile conducătorului tac118: "în cazurile în care suveranul nu a prescris nicio regulă, acolo supușii au libertatea de a proceda conform propriului discernământ"119. Voluntarismul este criticat în primul rând pentru că, aparent, suveranul poate face orice bine sau rău. Mulți voluntariști teologici au susținut că acest lucru este adevărat. Dar Pufendorf și Hobbes au considerat că binele și răul sunt atribute obiective ale stărilor de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
În plus, supusul nu are nevoie să înțeleagă rațiunile a ceea ce i se poruncește sau pentru ce i se poruncește. El este obligat prin simplul fapt că i se poruncește de către un superior ce-l poate amenința cu sancțiuni 124. Voluntarismul recunoaște că superiorii ale căror porunci stabilesc obligația trebuie să aibă puterea de a-și impune ordinele, iar această putere trebuie justificată în baza unor drepte temeiuri. Leibniz critică voluntarismul arătând că, dacă o lege care obligă poate veni doar
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de către un superior ce-l poate amenința cu sancțiuni 124. Voluntarismul recunoaște că superiorii ale căror porunci stabilesc obligația trebuie să aibă puterea de a-și impune ordinele, iar această putere trebuie justificată în baza unor drepte temeiuri. Leibniz critică voluntarismul arătând că, dacă o lege care obligă poate veni doar de la un superior care se bucură de autoritate, dar autoritatea superiorului poate fi asigurată doar prin rațiuni derivate dintr-o lege care obligă "se creează un cerc [vicios] cum n-
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
guvernare al gândirii, iar gândirea, în schimb, încearcă să guverneze cât de bine poate. Deci structura reflexivă a conștiinței umane stabilește aici o relație, o relație pe care o avem cu noi. Aceasta este autoritatea, este sursa obligației. Prin urmare voluntarismul avea dreptate. Sursa obligației este un legislator. Obiecția realistă că trebuie să explicăm de ce trebuie să ascultăm de acel legislator a primit răspuns: pentru că este un legislator a cărui autoritate este dincolo de îndoială și care nu trebuie stabilită. Este autoritatea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
V vălul ignoranței, 89 vinovăție: componente ale, 161; conștiința și voința, 164; corelația cu fapta ilicită, 162, 164; definiție, 160; forme ale, 163; grade de, 164; noțiune, 159 virtute: cardinală, 27; interes pentru, 29; teologică, 28; teorii centrate pe, 27 voluntarism, 14, 140, 156; critici, 142, 144; la Grotius, 141; la Hobbes, 144; la Pufendorf, 142 Abstract This study is intended to identity the interference between the morals and the law, an area giving birth to a heterogeneous area, liable to
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Reactualizând gândul aristotelic privind sociabilitatea naturală a ființei umane, C. Rădulescu-Motru admite anterioritatea culturii și, implicit, a socialului față de individul uman. Alcătuită ca o armătură "în contra mediului extern", cultura consistă din deprinderile voluntare și indirect din aptitudinile intelectuale ale oamenilor. Voluntarismul manifest din concepția despre cultură ca "tip" a lui C. Rădulescu-Motru se explică în două feluri: întâi, prin fundamentul însuși al sistemului filosofic principiul energiei și prin rolul acordat muncii, prezenței active a omului în lume; apoi, prin influența pe
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ignoranță crasă. A privi spre celălalt mistificându-l, a valoriza Îndepărtatul sau raritatea, deformându-le În funcție de visuri și fantasme, acestea constituie forme de Întrupare ale exotismului. Tentativa exotică de luare În seamă a celuilalt pare a fi un soi de voluntarism construit pentru a scăpa de sub zodia banalului sau este poate un semn al crizei de identitate, sau, și mai grav, de prejudiciere deliberată a respectivei culturi. Proiecția imaginară În exotism presupune o viziune parțială și incompletă asupra celuilalt, asupra Îndepărtatului
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
vom avea și o societate mai dezvoltată; cu cât vom avea o societate mai dezvoltată, cu atât și Învățământul va fi de calitate. Din păcate, sesizăm o instabilitate a sistemului de Învățământ, datorită fluctuațiilor politice și mai ales ambițiilor și voluntarismelor unor persoane sau grupări politice. Aproape orice ministru și ministeriat Întronat au ținut cu tot prețul să „dărâme” ceea ce au construit predecesorii și să vină cu altceva În schimb. Elementele de continuitate au fost desconsiderate, chiar dacă unele demersuri s-au
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
numai pentru că ea nu place sau nu face bine unui elev sau altul. Mulți se vor simți „discriminați” din cauza limbii române literare, din cauza lui Eminescu, Enescu sau Brâncuși, pentru că aceștia nu sunt pe placul tuturor. Se poate aluneca astfel În voluntarism și relativism, or Învățământul e o activitate finalistă, predeterminată, având o structură unitară, nu realizată În consens cu ceea ce ar dori educatul luat izolat (poate că el nu ar dori nimic)! 9.6. Necesitatea educației religioase timpurii Transferul valorilor religioase
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
fără cultură și acte de oficiere pe măsura lor. Cultura unei școli e o țesătură complicată ce trebuie „vertebrată” În jurul unor valori fundamentale, care consonează cu spiritualitatea de bază a unei societăți. O școală În care se profesează arbitrariul și voluntarismul este neliberă și fără „conștiință” (grupală, comunitară sau identitară). În fond, nu tot ceea ce se petrece În școală e pe placul tuturor. Găsim la tot pasul „marginali”, „excluși”, „izolați” și la română, și la matematică, și la istorie, și la
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
clar că În fiecare se manifestă o mare dorință de a recepta „personalizat” ceea ce se propune dinafară. Adevărul nu este dat, el trebuie „ghicit” sau „zămislit” de mine. Cel mai bine e atunci când ajung singur la religia mea! Egocentrismul și voluntarismul contemporan imprimă individului „recent” statutul unui „făuritor” al adevărului ultim, fiecare construindu-și un univers spiritual solipsist și delimitat de propriile fixații, complexe sau penumbre. Dacă astfel de incitări, foarte concrete și identificabile, nu ar fi cu adevărat (vezi recente
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
sau alta nu are cum să vizeze numai aceste ideal-tipuri în ultimă instanță ci se pot înscrie pe coordonate diverse între aceste repere extreme. Astfel, pot apărea pasivitatea acceptarea cursului vieții fără un efort de implicare în influențarea acestuia sau voluntarismul. De preferat pasivității, dar inferioară voluntarismului, adaptabilitatea valoare intermediară între limite reprezintă, în opinia lui Ralea, caracteristica noastră psihologică, datorată (și) situării noastre între cele două lumi. Ca activitate, adaptabilitatea este doar pe jumătate creatoare, dar oricum este ceva mai
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
vizeze numai aceste ideal-tipuri în ultimă instanță ci se pot înscrie pe coordonate diverse între aceste repere extreme. Astfel, pot apărea pasivitatea acceptarea cursului vieții fără un efort de implicare în influențarea acestuia sau voluntarismul. De preferat pasivității, dar inferioară voluntarismului, adaptabilitatea valoare intermediară între limite reprezintă, în opinia lui Ralea, caracteristica noastră psihologică, datorată (și) situării noastre între cele două lumi. Ca activitate, adaptabilitatea este doar pe jumătate creatoare, dar oricum este ceva mai mult decât ... nimic. Este maniera în
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
avute). După R. Mucchielli, disocializarea copilului caracterial se exprimă prin: falsă percepție a celor din jur; absența aprofundării și evaluării corecte a consecințelor actelor comise; respingerea sarcinilor și rolurilor propuse de părinți sau profesori. Astfel de trăsături, care exprimă insolența, voluntarismul afectiv, opoziția față de încercările educative ale adulților se obiectivează, evident, în diferite reacții și acte predelictuale care apoi, prin cronicizare, se structurează în personalitatea tânărului, dând naștere la ceea ce se cheamă un caracter deficitar (imatur sau greșit structurat). B. O
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
justifică tipul de elită care ocupă posturile de conducere ale politicii și ale economiei, dar ne ajută, de asemenea, să înțelegem de ce această elită face obiectul unei contestări tot mai intense. Ambiția reformistă nu se poate sprijini, ca altădată, pe voluntarism politic sau tehnocratic. În climatul de suspiciune creat de „democrația de imputare”, la ora actuală el nu se poate fonda decât pe „capacitatea de a remodela compromisurile sociale” (ibidem, p. 65). A contribui la reușita unei reforme înseamnă, în zilele
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]