155 matches
-
individuale, humori intempestive. Au o etiologie obiectivă, chiar implacabilă. Ungurul e ungur din naștere și așa rămâne; nu va deveni român peste noapte chiar dacă ar vrea el! Sunt și cazuri În care identificarea unor grupuri se realizează În mod autotelic, voluntarist, chiar de către cei În cauză, după anumite accidente existențiale, alunecări periculoase, alegeri autoconsimțite, devieri asumate ce se abat de la linia comună. În această categorie se Încadrează și minoritățile sexuale bazate pe atracții atipice, și anume, homosexualii. În calitate de excepții personale, le
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
înființa, totuși, un focar românesc de cultură la Paris, susținătorii proiectului, în special ambasadorul Petre Gigea și ministrul afacerilor externe Ioan N. Totu, îi au dat deliberat un caracter promoțional economic, facilitând, în acest mod, aprobarea. Dar, ca orice acțiune voluntaristă, aceasta, de asemenea, se situa în afara acordului în chestiune. Pe de o parte, acordul prevedea crearea de biblioteci, deci nu centre culturale și, cu atât mai puțin, centre economice și culturale. Pe de altă parte, dorința exprimată anterior de către partea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de orice posibil interes. Asociații din toate domeniile, persistente sau efemere, apar continuu în orice comunitate. Asociațiile sunt astfel parte a întregului reprezentat de comunitate, fiind și cele care aduc ordine în comunitate. Asociațiile apar în ochii multora ca fiind voluntariste, bazându-se pe un calcul rațional al intereselor. Cei mai mulți autori favorizează ideea schimburilor de bunuri fără însă a se referi, cum credem că ar fi relevant, cu precădere la bunurile simbolice. Comunitățile ar fi surse ale atașamentului, un atașament descoperit
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
apar și totul decurge ca întotdeauna în principiu, formele specifice de fenomenalizare devenind obiect de analiză. Aceștia din urmă sunt numiți comunitariști. În comunitarism, comunitatea este privită "ca o a treia cale între procesele și structurile statale birocratice și schimburile voluntariste, egoiste de pe piață. O comunitate nu este cu siguranță o simplă agregare, așa cum este o populație" (Frazer, 1999: 68). În măsura în care acceptăm ideea că familia este o comunitate, problema continuității comunității dispare. Dar aici este prezentă o controversă. Ca și noi
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Gerhard Lenski leagă viziunea sa asupra schimbării sociale de biologie și construiește o concepție multiliniară asupra evoluției, la baza căreia pune ca factor de primă importanță dezvoltarea tehnologică (Sztompka, 1994). De asemenea putem face distincție între teoriile deterministe versus cele voluntariste, primele susținând că oamenii nu au nici un rol în schimbarea socială, aceasta fiind produsă de forțe ce acționează la nivel macrosocial. În acest caz, agenții schimbării sunt dezvoltarea tehnologiei, sistemul economic, structura claselor sociale, etc. Este o teorie slab susținută
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
acest caz, agenții schimbării sunt dezvoltarea tehnologiei, sistemul economic, structura claselor sociale, etc. Este o teorie slab susținută, contraargumentul principal fiind acela, că tot oamenii se află și în spatele acestor schimbări de anvergură ale unei societăți. De cealaltă parte, teoriile voluntariste consideră că omul, prin acțiunea și voința lui este motorul schimbării sociale. Într-o altă categorie trebuie să amintim teoriile ciclice ale schimbării sociale, care contestă schimbarea socială ca sursă de progres. Ele sunt așadar esențialmente diferite de teoriile ciclice
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ceea ce constituie sursa unor plăceri indiscutabile -, ideile se schimbă. Plăcerea devine în mai mică măsură rezultatul negării durerilor, temerilor și suferințelor, ea încetează să mai fie definită în mod pur reactiv - absența tulburărilor - și dobândește o nouă dimensiune, pozitivă, constructivă, voluntaristă: o dorim pentru satisfacția pe care ne-o procură, în măsura în care aceasta nu scade capitalul de pace și de seninătate acumulat. Plăcerea interzisă coincide cu jubilația care zdruncină starea de tihnă mentală, fizică și psihică la care se ajunge printr-o
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mecanisme neutre și corecte de coordonare la nivel social a unor seturi de interese aflate în competiție. La fel ca și schimbarea în economie, și la nivel politic se prevedea că schimbarea de sistem va fi o conversiune rapidă și voluntaristă care ar duce la schimbări de comportamente, în așa fel încât actorii politici să demonstreze disponibilitatea și capacitatea de a adopta în comportamentul lor o serie de reguli - competiția electoral liberală într-un sistem pluralist de partide -, fără să încerce
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
discuții, să ne iluminăm pe noi Înșine și să ne eliberăm tocmai de iluziile misionariatului iluminist, ale intervenționismului, ale patronajului social. Poate cel mai necesar lucru pentru intelectuali este să Învețe o anumită modestie, să scape de un anumit activism voluntarist și de un complex de superioritate socială. Îmi vine În minte În acest sens ideea creștină de constricție, așa cum a pus-o În lumină Dostoievski cu referire la călugării din mănăstiri. La reproșul lui Ivan că asceții retrași În pustie
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dominația clasei muncitoare, si stratificarea socioprofesionala, analizată empiric, mai ales În studiile privind mobilitatea, În constituirea nomenclaturilor și În modul de desemnare a agenților claselor dominante, sociologia adoptase un soi de model pozitivist „lazarsfeldian”, propunându-și să raționalizeze discursul politic voluntarist, fără a aduce totuși prin această În discuție viziunea despre lume care constituia temelia ordinii politice stabilite. Cercetările sociologice au făcut apel la categorii mai rafinate, Încercând să Înregistreze frontierele care separau diferitele grupuri sociale, chiar În răspăr cu statisticile
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
vădit o tendință spre autoreproducere a grupului de intelectuali prin studii (fiii de intelectuali fiind suprareprezentați În populația studențeasca). Inegalitata de șanse era În contradicție cu politica oficială a partidului și obiectivele sale de omogenizare socială (Honorina Cazacu, 1991). Intervențiile voluntariste ale partidului pe acest teren erau pe cât de antiintelectuale, pe-atât de ani-sociologice, Într-o oarecare măsură comparabile cu măsurile Întreprinse pe plan demografic (politică natalistă) sau ideologic (istorismul naționalist Împotriva științelor sociale, sociologia și psihologia, și Împotriva importurilor de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
amenințată de noile inegalități și contradicții sociale, a eșuat, cel puțin Într-o primă fază, În măsura În care apariția noilor elite intelectuale n-a Întâlnit adevărate obstacole politice după 1989. Aceste observații asupra unei anumite simetrii Între schimbările sociale structurale, eșecurile politicii voluntariste ale partidului În mai multe domenii și orientările producției ideologice Înainte și după 1989 ar fi trebuit să permită formularea de ipoteze flagrant diferite de reprezentările de tip determinist ale sensului comun. Ele sunt de altfel În acord cu observațiile
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a acționat implacabil, în anii de început, ca o tactică a partidului de selecționare a celor devotați și „lichidare” a celor ce se puteau opune. Reprezentanții vechii elite erau etichetați „reacționari”, „renegați”, „dușmani ai poporului” și - în numele unui discurs politic voluntarist - li se opunea noua elită, livrată obligatoriu de clasa muncitoare. Discriminarea mergea până acolo încât se făcea o distincție clară între „cadre” (de partid), ca aparat înarmat cu competență ideologică și acțională, și „intelectuali” (termen peiorativ, semnificând extracția burgheză, apartenența
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
uităm că la noi În țară, din perspectiva așa-zis marxist-leninistă, raționalismul a fost promovat Într-o formă simplificată, adeseori primitivă, fiind tradus În voluntarisme puerile, generând exuberanță și entuziasm celor mai ignoranți dintre sociologi. Or, toată lumea știe că raționalismul voluntarist sfârșește Întotdeauna prin a substitui realitatea dată prin una reconstruită subiectiv. Nu Întâmplător Francis Bacon promova un principiu conform căruia „intelectualul are nevoie de plumb, nu de aripi”, considerat necesar de filosoful englez pentru a atenua exuberanța sau entuziasmul intelectualului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nu putea să nu lase urme după desființarea oficială a acestei științe În 1948. Cele mai vulnerabile domenii sociologice, care au fost, efectiv, Înghețate timp de peste cinci decenii, au fost acelea mai ,,Îndepărtate” de materialismul istoric: sociologia fenomenologică, axiologică, spiritualist-creștină, voluntaristă. Cu toată ostracizarea oficială a acestei științe, s-au manifestat o serie de izbucniri târzii ale acumulărilor sociologice existente. Ființa o masă de sociologi profesioniști care continuau să practice o sociologie mascată În cadrul altor discipline (economia politică, statistica, igiena socială
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
separarea formală a sectorului „public” de cel „privat”. Societatea indistinctă, privită ca totalitate, a fost treptat analizată cu referire la instituțiile și procesele specifice economiei, politicii, culturii și structurii sociale. Modelul analitic dominant a fost unul de tip determinist și voluntarist. S-a considerat adesea că un factor anume are un rol determinant în raport cu constituția celorlalte (baza economică la Marx, cultura la Durkheim sau Weber), datorită dinamicii dezvoltării sale și a forței de iradiere pe care o deține în alte sectoare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
raporturi de determinare și constrângere. Să observăm cum referințele teoretice se fac în mod constant la „om” ca ființă generică, naturală, rațională, fără distincții geografice sau istorice sau chiar simplu demografice (prin „om” înțelegând implicit doar bărbatul). Interpretările și acțiunile voluntariste ale „omului”, chiar și atunci când erau plasate în contexte culturale de semnificare, erau prea puțin preocupate de reflexivitatea actorilor sociali, ce erau autori sau constructori de semnificații ale propriilor acțiuni și reguli, eliberate de o autoritate transcendentală sau de forțele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și unguri, aceștia fiind totodată foarte apropiați prin Înscrierea istorică a caracteristicilor lor antreprenoriale. Polonezii sunt mai individualiști, mai angajați În ruptura de vechiul regim, pe baza constatării uzurii și a căderii guvernelor succesive ale generalului Jaruzelski. Ungurii sunt mai voluntariști pentru că interpretează evoluția puterii politice, mai ales la succesorii lui Janos Kadar, ca pe un semnal că partidul vrea să Încurajeze pe față apariția unor mari insule de capitalism Într-un sistem comunist din ce În ce mai diminuat. Ei au, mai mult decât
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
între cantitatea și calitatea educațională. Există societăți în care anumite aspecte ale pregătirii - cum ar fi cele de nivel universitar - sunt deficitare (realități exprimate prin numărul de studenți la mia de locuitori). A supradimensiona din acest motiv, prin politici educaționale voluntariste, rețelele de educație la distanță (uneori, și din dorința de a depăși unele carențe de imagine sau din rațiuni strict bugetare) constituie o strategie ce trebuie pusă, la un moment dat, sub semnul întrebării. Acest tip de învățământ constituie o
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
în spațiul urban, participă la interiorizarea pozițiilor ocupate în societate. Raporturile de putere se consolidează de asemenea prin alocările de reședințe pe care le determină. În lipsa posibilității de a schimba radical un sistem social generator de inegalități, numai o politică voluntaristă în domeniul locuințelor sociale va fi capabilă să evite această măcinare continuă a Parisului popular și să salveze capitala de apetitul rozătoarelor. VII. Parisul periferiei: o aglomerare? Raporturile dintre Paris și periferia sa sînt ambigue. Ele combină o ruptură profundă
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
Moldova este însuși spectrul obsedant al Provinciei, loc dezolant al ratării, al minoratului fără ieșire... Atît în cazul lor, cît și în cel al lui Tzara, Fondane sau Ionesco, „inadaptarea” la condiția periferică a fost depășită printr-o ruptură modernă, voluntaristă, prin evadarea în universalitate... Un descendent mai tînăr al simbolismului moldav este Ilarie Voronca, și el expatriat mai tîrziu (după o lungă „navetă” avangardistă) în Franța. Debutul său editorial din 1923, cu volumul Restriști, arată un melancolic, puternic influențat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
excesiv, din cauza terorii"generalului". Pentru gânditorul danez, subiectivitatea este adevărul; ceea ce ar fi părut unui Hegel cea mai mare erezie conceptibilă. Individualismul cetățenesc, acela pe care în nuanțe și expresii diferite îl întîlnim la stoici (influenței cărora se datorează concepția voluntaristă și contractualistă a dreptului roman),la protestanți, în raționalismul secolului al XVIII-lea, în Revoluția franceză și în tot procesul de atomizare socială pe care l-a născut dezagregarea democrației și liberalismului, pretinde că fiecare om are centrul în sine
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
a fost mai mult la limita unei societăți de supraviețuire<footnote Vladimir Pasti, M. Miroiu și Constantin Codiță, România - Starea de fapt, Volumul I, Editura Nemira, București, 1997. footnote>. Comunismul, în faza sa incipientă, este o secvență istorică de schimbări voluntariste realizate prin măsuri violente - de cooperativizare socialistă forțată a agriculturii, de desființare a unor categorii sociale, chiar prin exterminare fizică, de impunere a unui regim de viață bazat pe frică, de dedublare, atomizare a relațiilor sociale. În cadrul său există însă
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
îngemănare de idei teologice, la cumpăna dintre secolele XIV-XVI. Interpretarea faptului social a exercitat în această perioadă mai curând un rol epistemologic, prin practica observației empirice și a deducției logice. Astfel, imaginea totalității sociale avea să fie derivată din conceptul voluntarist de individualitate (validat ca atare doar de „teologia seculară”), peste care se suprapun miturile asistențialismului providențial. Ca replică la această versiune a științei sociale britanice, intelectualii continentali vor propune o interpretare diferită. Ea începe prin răsturnarea logică a raportului parte-întreg
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
alege și alte valori care au consecințe poli-tice importante. Cultura americană, observa scriitorul Ben Wattenberg, include strălucire, sex, violență, prost gust și materialism, dar povestea nu se sfârșește aici. Aceeași cultură ilustrează deopotrivă valori americane deschise, mobile, individualiste, anti-ierarhice, pluraliste, voluntariste, populiste și libere. "Iată conținutul care, fie că este reflectat în mod favorabil, sau nu, îi aduce pe oameni în fața caselor de bilete. Acest conținut este mai puternic decât politica sau decât economia. El este cel care conduce politica și
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]