168,335 matches
-
doctor. - Bine, unde se află? Întrebarea era una protocolară la care șeful știa desigur răspunsul. Acesta veni de la subaltern sub forma unui rânjet la care se adaugă acea vestită mișcare a degetelor inconfundabilă și care înseamnă: banii, și apoi mai vorbim! Înjurăturile în elvețiană nu au fost consemnate de istorie dar ele au avut loc, în mod sigur. Apoi șeful a scos o monedă de aramă, cea mai puțin valoroasă cu putință, și i-o înmână ceremonios subordonatului de parcă i-ar
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
niște picioare ițite și ele din mormanul de haine aurii. De sub oaie ieși o voce subțire care-i porunci, într-o franceză cam ciudată, să se ridice și să se prezinte. Extrem de uimit, în viața lui nu mai auzise oi vorbind franceza, Verdunel se ridică și privi năuc la ciudățenia din roabă. De sub oaie doi ochi reci îl priveau cu o scârbă infinită. - Frate, am belit-o, gândi el cu o surprinzătore luciditate! Nimerii la regele balamucului! Dacă nu sunt atent
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
precum bine știm, respectată cu strictețe și în zilele noastre: - Tăticu’ nu le prea ai cu spălatul, da’ nici nu-i de mirare fiindcă, după cum văd eu, asta nu preocupă pe nimeni... Cât despre podagră și gută nici nu mai vorbesc. Nu mă miră că te duc ăștia cu roaba... Hai, că ți-a cam plăcut friptura de mistreț și de căprioară așa că rabdă neneeee... Între timp majordomul, având aerul că oficiază la un altar, dezvelea din ce în ce mai mult trupul sacru al
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
parfumate se zbătură iar aerul din jurul monarhului își mai schimbă o dată duhoarea. Acum era una de cadavru cu termenul de valabilitate expirat de mai multă vreme. Verdunel, atent la filmare, nu se sufocă, bine, rămăsese totuși în afara razei letale, ci vorbi în continuare: - Olicăă, neică ce-i la tine-n gură nici la dom plutonier de la manutanță nu văzui! Ai doi colți și ăia negri iar în cerul gurii o frumusețe de gomă sifilitică de mă mir că mai poți înghiți
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
dai pe nas toată ciorba. Hai, că m-ai dat gata! Nu-mi trecea prin cap în vecii vecilor că ai fi avut sifilis după cum te vedeam eu în pozele din cărți. Mde, riscurile meseriei... De păduchi nici nu mai vorbesc fiindcă, după cum constatai, cam toți vă scărpinați pe sub peruci așa că nici nu mai întreb de ce. Da-mi place că o faceți cu chestiile alea de aur în formă de mânuță... Hai, că sunteți de tot râsul... Verdunel însă nici nu
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
zi? - O, nuu, Prealuminate Stăpân, sângele vostru este prea prețios pentru a fi risipit... Regele aruncă o privire crâncenă spre doctorii care, de frică, se înghesuiră unul într-altul și începură să dârdâie... - Dar cinstite magistre în ce limbă ați vorbit pe timpul consultului, că mi se părea cunoscută? - În elina veche preastrălucite rege, limba lui Asclepios, cel de la care ni se trage toată știința, răspunse ceremonios Verdunel dar de gândit, gândi: futu-vă muma-n cur de poponari, păi, vă puneți
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
îi șopti ceva unei huidume care stătea în capul mese și înfuleca mârâind de plăcere. Apoi, la fel de unsuros, lacheul veni și-l invită pe Verdunel să se prezinte doamnei contese. Cum în Fâlfani sau chiar în Craiova, ca să nu mai vorbim de regiment, contesele erau, dacă erau, doar un subiect de făcut mișto cu gorobeții, Verdunel se duse foarte degajat lângă fiara de pe scaun și spuse vesel: sărn’a tanti, deși numai tanti nu părea morsa aceea cu față ciupită de
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
etc...) care furase tezaurul Franței iar acum, lejer, și cu un tupeu incredibil, îl scotea peste graniță. După alte două ore de cercetări și interogatorii vameșii, leoarcă de transpirație și profund frustrați în orgoliul lor de profesioniști, ca să nu mai vorbim despre măsurile de igienizare după răscolirea rufelor din sacul de voiaj, îl lăsară pe Verdunel să plece, ceea ce el chiar făcu, având o figură extrem de senină spre disperarea colegilor din autocare. La cât suferiseră aveau dreptul măcar la o întemnițare
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
trebuiau diplome și nu prea avea. Nici chef de pârnaie! Oricât ar părea de curios, deși pe aceste meleaguri minunile se cam țin lanț, Verdunel deveni cunoscut, avea clientelă și venituri mult mai mari ca în învățământ, ca să nu mai vorbim de faptul că nu mai râdea nimeni de el și nici nu mai mătura directorul podelele cancelariei cu el când era nervos. În cabinetul de lucru, pe peretele de la răsărit, era un portret al lui Ludovic al-XIV-lea, acela cu un
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
României? E/poate fi interesant și pentru străini? - Potențialul ecoturistic al României este uriaș, încă avem locuri prea puțin atinse de civilizație, unde oamenii simpli de la țară au păstrat tradițiile, obiceiurile... sunt nenumărate locuri unde poți mînca 100% natural, poți vorbi, gîndi și respira „țărănește”, ca pe vremuri... Desigur, pentru străini ceea ce marea majoritate consideră „rămas în urmă” este frumusețe, originalitate, wild și nedescoperit, România ar putea fi una dintre cele mai fermecătoare destinații din acest punct de vedere. Străinii sunt
Interviu cu Dan Spulber by http://www.zilesinopti.ro/articole/1024/interviu-cu-dan-spulber [Corola-blog/BlogPost/96969_a_98261]
-
Spre o altă pedeapsă”. Doamna Hinoveanu a prezentat pe cei doi poeți și, succint, volumele lor de poezii, lăsând posibilitatea să discute în detaliu fiecare despre cartea sa. A trecut la microfon poetul Mircea Trifu, care, spre surprinderea noastră, a vorbit 50-60 de secunde, înțelegând că „verba volant scripta manet„ A urmat doamna Daniela Tiger, care a recunoscut că e stăpânită de mari emoții și lasă poezia să ne vorbească. Poate a fost un meșteșug, ceva, să ne stârnească interesul, plăcerea
DUBLĂ LANSARE DE CARTE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1424293322.html [Corola-blog/BlogPost/377248_a_378577]
-
trecut la microfon poetul Mircea Trifu, care, spre surprinderea noastră, a vorbit 50-60 de secunde, înțelegând că „verba volant scripta manet„ A urmat doamna Daniela Tiger, care a recunoscut că e stăpânită de mari emoții și lasă poezia să ne vorbească. Poate a fost un meșteșug, ceva, să ne stârnească interesul, plăcerea lecturării cărții. Foarte bine ! Pentru majoritate auditoriului, care nu intrase în posesia celor două volume, domnul Emil Boroghină, mare actor ! a citit cele mai reprezentative poezii din volumele lansate
DUBLĂ LANSARE DE CARTE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1424293322.html [Corola-blog/BlogPost/377248_a_378577]
-
Dragoste > ÎȚI CULCĂ OBRAZUL Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 2106 din 06 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Îți culcă obrazul pe inima mea, Adulmecându-mi gândul. Căci nu e doar iubirea cea Pe care-o simți în pieptu-mi. Vorbește cu dorința-mi vie Ce-o face să tresară Și doar suspinele-ți să știe Bătaia-i dulce sau amară. Îți culcă tâmplele în palme Cu lacrimi calde să le-alint Și-mbracă-mă cu șoapte calme De-adâncu-mi dor să
ÎȚI CULCĂ OBRAZUL de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1475781753.html [Corola-blog/BlogPost/382347_a_383676]
-
rânduri de proză și cu urări de sănătate. Este modul ei de a le spune că încă este bine. În sat, nu o mai are decât pe bunica, în vârstă de 87 de ani. De patru ani, bătrâna nu mai vorbește, nu se mai poate îngriji singură, se comportă precum un copil, iar Marcela este cea care o îngrijește zi și noapte. Copiii îi dau putere să lupte cu boala Am găsit-o la școală pe domnișoara învățătoare, cum în spun
SĂ DĂRUIM PENTRU VIAŢĂ ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/georgeta_resteman_1423346247.html [Corola-blog/BlogPost/340365_a_341694]
-
Marcela este cea care o îngrijește zi și noapte. Copiii îi dau putere să lupte cu boala Am găsit-o la școală pe domnișoara învățătoare, cum în spun copiii. A fost emoționată, jenată că subiectul discuției era viața sa. A vorbit cu greu. A stat cu privirea în pământ, iar ochii albaștri au fost plini de lacrimi pe tot parcursul interviului. N-a vrut să povestească prea multe, considerând că nimeni nu este dator să se încarce cu problemele sale. Am
SĂ DĂRUIM PENTRU VIAŢĂ ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/georgeta_resteman_1423346247.html [Corola-blog/BlogPost/340365_a_341694]
-
ca să pot să merg. Îi dau să mănânce, o spăl, o îmbrac. Plătesc însă și oameni să mă ajute. Să îmi aducă lemne în casă, să îmi facă uneori mâncare, să vină la bunica atunci când eu sunt la ore. De vorbit nu mai vorbește, însă înțelege tot ce îi spun. Văd asta atunci când cedez și plâng, iar ea izbucnește în lacrimi împreună cu mine“, a spus Marcela. „Aș vrea să mă sfătuiască cineva ce am de făcut“ Pe 3 noiembrie 2014, medicul
SĂ DĂRUIM PENTRU VIAŢĂ ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/georgeta_resteman_1423346247.html [Corola-blog/BlogPost/340365_a_341694]
-
merg. Îi dau să mănânce, o spăl, o îmbrac. Plătesc însă și oameni să mă ajute. Să îmi aducă lemne în casă, să îmi facă uneori mâncare, să vină la bunica atunci când eu sunt la ore. De vorbit nu mai vorbește, însă înțelege tot ce îi spun. Văd asta atunci când cedez și plâng, iar ea izbucnește în lacrimi împreună cu mine“, a spus Marcela. „Aș vrea să mă sfătuiască cineva ce am de făcut“ Pe 3 noiembrie 2014, medicul Otilia Mărgăritescu din cadrul
SĂ DĂRUIM PENTRU VIAŢĂ ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/georgeta_resteman_1423346247.html [Corola-blog/BlogPost/340365_a_341694]
-
Tristan Engelhardt jr., prof. dr.Vasile Mihoc, prof. dr. Georgios Metallinos, domnul Dan Puric, alături de ceilalți participanți la simpozion, au dezbătut această temă care face parte din istoria recentă a românilor. „A fost un adevărat privilegiu să pot veni și vorbi despre marii martiri ai României”, a spus unul din părinții fondatori ai bioeticii americane, profesorul doctor în medicină și filosofie, domnul Tristam Engelhardt jr, de la Rice university din Houston. „Eu locuiesc în Texas! Suntem niște păcătoși, nu avem niciun fel
PRIMUL SIMPOZION INTERNATIONAL DE MARTIROLOGIE DIN ROMANIA de MĂDĂLINA CORINA DIACONU în ediţia nr. 99 din 09 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Primul_simpozion_international_de_martirologie_din_romania.html [Corola-blog/BlogPost/348255_a_349584]
-
poti mai mult! Nu caută iubirea,n-ai s-o găsești, nicicând pe pamant! Desfatarea-ti fie-n Domnul, prin El iubesti-iertand, oricând! Isus ne ajută,să putem din nou zâmbi, poartă spre Cer ,ne e deschisă, cu Isus poți vorbi! Referință Bibliografica: Dilemă(vol.2 Aripi franțe) / Ileana Vičič Stâncă : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2284, Anul VII, 02 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ileana Vičič Stâncă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
DILEMA(VOL.2 ARIPI FRANTE) de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 2284 din 02 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ileana_vi%C4%8Di%C4%8D_stanca_1491146871.html [Corola-blog/BlogPost/381689_a_383018]
-
Un creier la muzeul de artă 2016-06-02 07:25:00 Am încercat să aflu ce se petrece în creier atunci când mă aflu în fața unui tablou. Așa am ajuns într-un laborator de neuromarketing, am vorbit cu un cercetător în neuroștiințe despre efectul picturii asupra inimii, am vizitat Muzeul Național de Artă conectată la o cască de encefalogramă și am mers la Politehnică, unde inteligența artificială se antrenează să învețe curentele artistice. (Text: Andra Matzal. Foto
Details Tags by https://republica.ro/tag/cultura [Corola-blog/BlogPost/337810_a_339139]
-
am trăit din 2003 și încă trăiesc mai acut după 2006. Rațional, mental înțeleg și percep adevărul acesta, însă mama din mine nu s-a împăcat cu propria neputință pur umană. Carnea asta păcătoasă le duce dorul alături de suflet. Am vorbit mult cu mama pe tema asta după plecarea băieților pentru că psihic, asta m-a afectat cel mai mult și profund, mai ales după ce n-am mai vrut să trăiesc. A discutat îndelung cu mine, pomenind exact ceea ce pomenesc în text
O IUBIRE MAI VECHE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 by http://confluente.ro/O_iubire_mai_veche_anne_marie_bejliu_1392971055.html [Corola-blog/BlogPost/362660_a_363989]
-
Cuvintele parcă asta abia așteptau: să-l ia în primire cu tot cu insomnie. Pe măsură ce scria și-n cercuri tot mai largi, durerea dispărea dincolo de orizontul nopții. Continuă... IMPOSTURA NOASTRĂ CEA DE TOATE ZILELE TRAGEDIA NOASTRĂ COTIDIANĂ: am ajuns niște împiedicați. Moral, vorbind. De trăit, vor trăi urmașii.Așa. Noi, deși grăbiți, suntem, totuși, niște împiedicați. În propriile noastre idealuri. Elanul nostru (social, cultural ori educațional) ne împiedică să-l și traducem în faptă.În practica socială,cotidiană. Gândim bine. Dar simțim (realitatea
DEŞERTUL DE CATIFEA (53-54) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_53_54_costel_zagan_1370412153.html [Corola-blog/BlogPost/346255_a_347584]
-
ne împiedică să-l și traducem în faptă.În practica socială,cotidiană. Gândim bine. Dar simțim (realitatea ori visul) prost. Între cuvinte, gânduri și fapte s-au interpus niște ecrane psihologice. SUNTEM O GENERAȚIE DE DEZ-ILUZIONAȚI.DE GRADUL TREI. Una vorbim. Alta gândim. Și cu totul alt-ceva în-făptuim.Suntem sfâșiați nu numai social.Ci și psihic.Sufletește. Se bucura de aceasta nu numai neprietenii, ci și prințul de culoare al acestei lumi! Credința a rămas undeva în urmă. Și noi nu
DEŞERTUL DE CATIFEA (53-54) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_53_54_costel_zagan_1370412153.html [Corola-blog/BlogPost/346255_a_347584]
-
Poate este în greva depersonalizării. Profesoara de limba română nu mai are demult identitate. Ca și limba pe care a mângâiat-o în gramatica existenței, în poezia visurilor ei din primii ani de școală și de liceu. Este invitată să vorbească, zilnic, pe ecrane? Nu este invitată. Este remunerată pentru absența ei? Nicidecum. Face înțeleaptă reclamă, sau mai bine zis, apel la solidaritate și toleranță, în jurul vreunui produs al sufletului, al culturii, și nu al civilizației, în lumea media? Nu este
PROFESOARA DE LIMBA ROMÂNĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Profesoara_de_limba_romana.html [Corola-blog/BlogPost/351087_a_352416]
-
catedră a rămas majoritar de lemn. Cu toate eforturile dascălilor moderni de a-l înlocui cu scaunul ergonomic. Asta a făcut-o să stea și spre bătrânețe drept. Să scrie și la 70 de ani frumos. Și citeț. Și să vorbească rar despre chirie, medicamente, boli, copii și nepoți. Și să gândească des despre toți elevii ei. Printr-un accident de iubire, profesoara de limba română a ajuns iubită, mamă și bunică. Dar a avut copii mult mai mulți. Unii s-
PROFESOARA DE LIMBA ROMÂNĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Profesoara_de_limba_romana.html [Corola-blog/BlogPost/351087_a_352416]