161,013 matches
-
cărui nume se pomenește de vreo cruce de piatră cu frumoase și vechi săpături, dispar felinarele de un metru, cu lampă mititică de petrol veșnic afumată, stinsă de fiece adiere de vînt...": Bucureștii ce se duc... Despre același Henri Stahl vorbește și Dan C. Mihăilescu într-un crochiu creionat de la Bellu. Ar trebui să fie trist. E, în fapt, codița aceleiași pledoarii (care sare de la chisele la Mița Biciclista și de la scrisorile de epocă la reportajele lui Brunea-Fox și la curtea
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
puteau fi scrise direct în redacție a intrat deja în uzul presei din România. Era firesc să se facă pasul următor: și anume, să-ți ascunzi incompetența arborând un aer de zgripțuroi inclement, deși habar nu ai despre ce se vorbește. Cam așa s-a întâmplat și la conferința de presă de la Institutul Cultural Român, unde o seamă de scribi cu probleme de gramatică au găsit un minunat prilej de a-și exhiba frustrările intelectuale. În imaginația mea, orice ziar își
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
Alexandra Olivotto Că tot vorbeam de filmul de ficțiune care a gonit documentarul afară din sala de cinema, iată un contraexemplu: Marele Jaf Comunist, comis de Alexandru Solomon. Care se avântă pe foarte marile ecrane din mall-uri. Unii zic că bine face, alții, că
Șase personaje în căutarea unui jaf by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11287_a_12612]
-
adevărat, fiind sub alte vremi, dânșii au beneficiat de frumusețea și bogăția limbii române", însă ajungeți în cele din urmă să afirmați: Buna stăpânire a limbii române nu-ți conferă în mod automat și talent. La București, bunăoară, țiganii necărturari vorbesc minunat românește, dar ei nu se consideră scriitori, nu se consideră crema culturii românești." Și noi care credeam, domnule Vieru, că a scrie corect și cu bună credință românește înseamnă a-i cinsti pe clasici, a cinsti marile valori spirituale
Scrisoare deschisă către Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/11278_a_12603]
-
Swinton, Alan Bates, Charlotte Rampling, Jeremy Northam. O distribuție britanică de excepție, care te atrage precum un magnet. Dar contextul în care sunt puși acești actori îi face puțin ridicoli: în film, ei sunt francezi. Dacă știți cum sună franceza vorbită de un anglo-saxon, vă dați seama cât de involuntar amuzant ar fi ieșit totul. Soluția preferată de regizor a fost să stabilească limba oficială din Franța ca fiind engleza britanică, ca să îi lase pe toți să se manifeste în limba
Istoria se repetă... by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11306_a_12631]
-
să se mai implice. Așa că am rămas pe brațe cu listele de participanți, străini și români, cu programul aproape definitiv, cu o parte din bani strînsă și cu altă parte promisă, cu numele laureaților etc. Dar fără o echipă, propriu - vorbind. Cel dintîi lucru la care m-am gîndit în acele zile a fost ca, pentru ediția de anul viitor, dacă în Consiliul Uniunii va avea cîștig de cauză opinia că Festivalul trebuie continuat, să începem prin a alcătui un comitet
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
scriu. Cine mă citește?". Repet aceste lucruri îndeobște cunoscute, chiar din paginile României literare, fiindcă nu totdeauna informația oferită de presă a fost corectă. Serile, poeți din mai multe țări au citit din opera lor. La decernarea premiilor, Llosa a vorbit și el pe larg despre tema simpozionului. Important mi s-a părut și faptul că toate comunicările au fost urmate de discuții, unele foarte interesante. Scriitorii, sosiți din toate colțurile lumii, care au dorit, au putut să-și spună părerea
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
adus, a fost și aceea că, au participat exclusiv scriitori. Festivalul a fost conceput să se adreseze publicului larg prin mijlocirea presei, nu direct. Desigur, sala a fost deschisă oricui. Dar la Neptun, în septembrie, despre ce public nescriitoricesc putem vorbi? Ne vom gîndi totuși la acest aspect și vom vedea ce e de făcut. Mă număr printre cei care cred că înveți mai mult din critici decît din laude. Așa că am inventariat cu atenție ce s-a scris și, cînd
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
comunicat programul și nu l-am fi invitat să ia cuvîntul. D-na Sipoș știe însă cîte e-mail-uri am schimbat cu dl. Llosa pe această temă și că inițial ne promisese o participare mai activă, pentru ca finalmente să accepte a vorbi o singură dată, cu ocazia premiului, făcînd atunci și o referire mai amplă la întrebarea centrală a simpozionului. A declarat-o, de altfel, el însuși, în interviul de la Televiziunea Română, în care a recunoscut și că eu l-am convins să
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
seninătate propria patologie a terorii, dezvăluind predispoziția către inventarea unor metode greu imaginabile de a-l umili pe cel aflat în ,grija" sa. Tortura este, din punctul său de vedere, un exercițiu intelectual, un joc al inteligenței (dacă se poate vorbi de așa ceva), o activitate perversă care produce plăcere celui care o practică tocmai prin sentimentul difuz de vină pe care îl degajă conștientizarea ei. Spre deosebire de animalele sălbatice, omul torturează de dragul artei, cu intenția de a produce suferință. Actele sale sînt
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
nu slăbiciune? Și de unde vine geniul dacă nu din complex de inferioritate? Unii vin și contrazic asta amintind că Tolstoi, alt geniu corifeu al omenirii, spune că arta vine din răutate. Complet eronat. Tolstoi nu observă că răutatea de care vorbește el nu e decît ostilitatea pe care o arborează artistul ca să-și apere sensibilitatea față de cei din jur. Deci factorul primordial rămîne slăbiciunea și complexul, adică sensibilitatea, iar răutatea nu-i decît un factor secundar, derivat" (p. 48). Ca și
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
vremea scrierii lor, ca o punctare sarcastică a zădărniciei unui efort pe care păltinișeanul îl pusese în slujba specificului național. Cum să crezi în temeinicia unei filozofii ce pretinde că limba ascunde o sensibilitate pe care numai cei care o vorbesc o pot împărtăși? Cine e dispus să-ți dea crezare? Nimeni. Anii au trecut, iar azi, cînd noi înșine pomenim aceste cuvinte, le folosim ca pe un vot de blam împotriva oricărei pretenții de afirmare a unui specific național. A
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
se exprimă, cum de asemenea se uită că atmosfera psihologică pe care oamenii de cultură o respiră este o trăsătură de bază a specificului național. În această privință, e uimitoare vigoarea cu care înfierăm exact acele trăsături pe seama cărora putem vorbi de un specific românesc, iar acest specific stă chiar în atmosfera de etuvă psihologică în care adepții umanioarelor își duc zilele. Spun ,etuvă", gîndindu-mă că temperatura la care este încălzită atmosfera noastră culturală este una peste medie. O ambianță încinsă
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
salvează pe român de la sterilitate e tocmai umoarea aceasta colectivă, de o intensitate frizînd forma molipsitoare a excitației în masă. Fără ea, am avea parte de o îmbălsămare timpurie într-o formă mimetică, de pastișă provincială, a culturii occidentale. Cultural vorbind, climatul acesta de competiție psihologică, după reguli ce nu pot fi niciodată ținute în frîu, lipsește în Occident. În Apus, totul este de o igienă atît de ireproșabilă, încît, lipsit de dușmănii publice, de resentimente și de polemici oficiale, te
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
oameni, de-or fi scrieri, întregesc, deopotrivă, aceeași pinacotecă de ,icoane". Vreau să spun că n-are prea mult a face, jurnalul unei mondenități filtrate pe care Ion Papuc îl ține, cu așezarea, foarte abruptă, a unor ierarhii. Fie că vorbește de ,meșterii" tradiției universale - și-l amintesc, nu chiar din întîmplare, pe Descartes - fie că trece de la Monseniorul Vladimir Ghika la Petre }uțea ori Ștefan Câlția, Ion Papuc nu pare a rîndui poziții de top. Ceea ce caută sînt niște învățăminte
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
modčle, mai bine-ar fi să nu deschideți asemenea carte de prudențe și grijiri. Dacă, în schimb, vă dau, măcar din cînd în cînd, tîrcoale melancolii de școală veche, amintiri despre Bucureștii foști, doruri de întîlniri la care te uiți vorbind sau, pur și simplu, curiozități documentare, Cu fața spre trecut nu e, chiar dacă are ceva peste cinci sute de pagini, lectura pentru care să aștepți vacanța următoare. Răsfoiți-o acum, trecînd peste duioșiile de înțeles și peste cioburile pastelate de
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
pentru ochi și pentru surîs/ și trec și eu înhămat la ceruri în hamuri de piele de căprior tînăr/ cu splina în dinți ca un cuțit ascuțit cu pîntecul gravid/ de nunți botezuri și morți în bună parte împlinite/ și vorbesc cu gura cărnii mele de pe oasele mele dezvelită/ o limbă care niciodată nu s-a mai vorbit în țara mea/ clipă de clipă cu dulce zahăr și verde cucută pe ea/ scriu transcriu traduc desenez încontinuu în acest migălos/ bulversant
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
căprior tînăr/ cu splina în dinți ca un cuțit ascuțit cu pîntecul gravid/ de nunți botezuri și morți în bună parte împlinite/ și vorbesc cu gura cărnii mele de pe oasele mele dezvelită/ o limbă care niciodată nu s-a mai vorbit în țara mea/ clipă de clipă cu dulce zahăr și verde cucută pe ea/ scriu transcriu traduc desenez încontinuu în acest migălos/ bulversant esperanto vocile umbrele convulsiunile/ care se-ntîmplă-n răspăr sub pielea cea creață/ a capului meu// ba chiar trece
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
jubilație la violență, de la joc la tandrețe sau meditație poetică, antrenându-ne într-un spațiu spiritual extrem de larg. Cu toată oboseala maratonului muzical prin care tocmai trecusem, am asistat la aceste două concerte cu sentimentul prezenței unui arierplan spiritual care vorbește despre relația profundă dintre cultura noastră și cea franceză, dintre iubirea lui George Enescu (umbră protectoare a acestor zile de toamnă bucureșteană) pentru locurile natale și pentru țara adoptivă.
Totul este bine când se sfârșește cu bine by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11286_a_12611]
-
centrul Bucureștiului, către Sala Palatului, loc în care se petrecea marele ritual festivalier. Chiar dacă percepția evenimentului era limitată din punct de vedere sonor, a primat intuiția actului de cultură, conștiința faptului că ,acolo se petrece ceva foarte important". Se poate vorbi chiar de un anume snobism benefic care aureolează în social dar și la nivel individual actul de cultură. Cei veniți prima oară spre muzică - poate din considerente extra-artistice - vor reveni și cu alt prilej; de vreme ce au revenit la concertele Festivalului
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
sau o referință literară - și, chiar dacă nu te interesează subiectul, te prinde imediat în vîltoarea articolului. Dincolo de acest aspect, însă, ai pregnant impresia unei gîndiri autentice, egale cu sine și implicate, care îți cîștigă încrederea. Simți că cel care îți vorbește nu o face cocoțat pe un piedestal, ci e aproapele tău, un pățit ca și tine, care îți împărtășește amical din certitudinile sau, dimpotrivă, din temerile sale. Scriitorul e afectat și nu de puține ori îi simți amărăciunea în glas
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
Mircea Cărtărescu a strîns din dinți ani în șir, și-a ales un țel înalt, nu s-a lăsat distras de la propriul proiect pe care și l-a urmărit conștiincios, nu l-au interesat cîtuși de puțin ceilalți (despre asta vorbește, în fond, Jurnalul său adesea prost înțeles în cheia egolatriei), iar acum, la adăpostul propriei valori și al succesului internațional chiar, cînd majoritatea celorlalți se află la vîrsta frustrărilor culturale inventînd pseudo-confruntări ideologice, el și-a cîștigat dreptul de a
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
spre universalitate, cea mai bună modalitate de a lupta contra stereotipurilor, a locurilor comune, a ceea ce Flaubert numea ,ideile primite de-a gata", ideile pe care unii le repetă ca niște papagali, fără a le supune unei analize judicioase. Am vorbit de Andrei Pleșu, pentru că îl cunosc mai bine, dar sunt sigur că există foarte mulți intelectuali și oameni de cultură în România care se pot compara cu el. MS: Trăiți în patru mari capitale ale lumii, Lima, Londra, Paris și
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
asupra lui însuși în mod originar, fără a fi bruiat de prejudecăți teoretice curente (Ființă și timp, p. 226). Faptul că Dasein-ul este în mod fundamental grijă este ilustrat, atestat, certificat de o astfel de mărturie literară, o fabulă, care vorbește despre alcătuirea omului și despre ființa sa. Semnificativă este apoi referința (e drept, doar într-o notă de subsol), la nuvela lui Tolstoi, Moartea lui Ivan Ilici. Tolstoi este luat ca martor pentru ilustrarea modului în care este zdruncinată maniera
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
că basmul are, ca nici o altă formă de creație artistică, o semnificație ontologică prin el însuși. El reprezintă încercarea artistic organizată de a descrie ființa, de vreme ce o invocă la diverse niveluri de realitate și irealitate. ș...ț Basmul ș...ț vorbește despre ceea ce este și ar fi să fie, despre ce a fost și n-a fost să fie, despre acel ce va fi fiind, din lucruri, care Ťde n-ar fi nu s-ar povestiť." (Sentimentul românesc..., pp. 89-90) Noica
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]