2,533 matches
-
al celor două limbi (rom. a o păți, a o încurca, it. cavarsela "a o scoate la capăt", "a se descurca"). O mare diversitate de exemple romanice demonstrează că nu este obligatorie explicația slavă pentru reflexive (foarte numeroase în italiana vorbită, de exemplu), sau pentru compusele nehotărîte cu "a vrea". Teresa Ferro arată că fenomene pentru care s-a invocat cel mai adesea influența slavă sau comunitatea balcanică au atestări și echivalențe în latina tîrzie și urme chiar în limbile și
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
mai ales de o discuție publică pe tema "Creator în secolul XXI", din cadrul acestui Festival. Mai precis, m-a interesat actualitatea profesiei de compozitor, mai ales din punctul de vedere al interpretului. Ion Bogdan Ștefănescu, creativ și original în discursul vorbit, ca și în acela fascinant al flautelor sale, a arătat direct spre zona meseriei componistice: impune respect imediat un compozitor care știe să scrie pentru un instrument anume, îi știe limitele și registrul de efecte, studiază tratatele pe aceste teme
Profiluri dintr-un festival by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12290_a_13615]
-
curînd neaprofundate, ea are și avantajul de a lansa idei care pot interesa un public foarte larg. O carte plină de idei, bazată pe un bogat material autentic, a publicat de curînd Margareta Manu Magda: Elemente de pragmalingvistică a românei vorbite regional (București, Dual Tech, 2003). Fixînd reperele teoretice ale abordării sale, autoarea își arată de la început preferința pentru o pragmatică tipologică și aplicată: direcții inovatoare, mult mai puțin dezvoltate decît teoria generală, cu principiile ei universale. Ni se propune așadar
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
le pusese capăt Congresul IX al P.C.R. Asta după ce-mi debitase un discurs de vreo jumătate de oră în cea mai perfectă limbă de lemn. Nu m-am putut abține și i-am retorcat: "Partea proastă este că dv. vorbiți ca înainte de Congresul IX". Urmarea întrevederii mi-a întrecut toate așteptările. Chiar de la poarta ministerului s-a luat după mine un individ care nu m-a scăpat din ochi pînă acasă. A doua zi, același individ legăna pe umăr o
Dar Papa? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12359_a_13684]
-
în celebrul film cu omul invizibil, nervii, arterele, mușchii și pielea. Bineînțeles, textuale. Corporalitatea, cu tot cu cele 10 kilograme în plus ale ei (ale lui S.), e difuză, împrăștiată printre caracterele negre, tipografice, ține de livresc. Senzația de viață, de lume vorbită, pipăită și simțită, iluzia de frescă socială văzută de la geamul autobuzului suburban induc în eroare. Sorin pretinde, cu nonșalanță, că face reportaj. Că înregistrează sec, (oarecum) obiectiv, cu seriozitatea jurnalistului și cu acribia antropologului. De fapt, el face proză, ficționalizează
Autoficțiune cu paralele inegale by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12400_a_13725]
-
o lungă confesiune, un autodenunț sălbatic, permanent cenzurat de pudorile unei geometrii interioare, și prelungirea legitimă a unui discurs complementar: cel poetic. Insă ea este atît de seducătoare în expresie și de puternică în motivații încît despre Sabin Opreanu trebuie vorbit, de acum încolo, la plural: poetul și pictorul. Sau, cine știe, poate viceversa!
Sabin Opreanu, un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12412_a_13737]
-
masterat despre Ionescu, mai nou un curs doctoral, Cultura română între Gulag și Holocaust. - Cum te pregătești pentru ele? - O. Citesc. Recitesc. Prelucrez ce-am citit. Caut. Scotocesc în texte, îmi verific ipotezele, le reformulez. Un curs e o carte vorbită, deci munca e aceeași. Așa, cum scrii tu o carte cu tema strict delimitată. - Mă primești ca student întârziat la cursurile tale? - Mai bine vino la doctorat! Aș avea și eu, în sfîrșit, un doctorand care știe că realitatea culturii
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
Rodica Zafiu În româna vorbită - populară, dialectală, familiară sau argotică - e mai frecventă trunchierea cuvintelor prin pierderea unui segment final (apocopa: dom', juma', tre', poa') decît prin pierderea unuia inițial (afereza: neața, mata). în principiu, ambele scurtări, favorizate de ritmul rapid al vorbirii, depind de
Telectuali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12492_a_13817]
-
apărută în România literară. Să-mi fie cu iertare... Fusese cum ai fi dat orzul pe gâște... Idee mai veche bazată pe un fenomen din ce în ce mai accelerat: vulgarizarea extremă a limbii noastre... Este o exagerare, desigur, spuneam, să dai limbii noastre vorbite de azi atributul istoric pe care latina poporană - vulgata -, strămoașa, îl avu până târziu, în evul mediu european. Răul, oricum ar fi, se întinde. Ca și cum, o dată cu eliberarea, un viciu obștesc, multă vreme ocultat, împiedicat să se manifeste cum trebuie, găsi
Româna vulgata by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11541_a_12866]
-
să citească", în loc de ,știe citi") a condus probabil la necesitatea de a marca mai clar funcțiile speciale ale conjunctivului. Particula hai - rostită fără pauză, formând o unitate de grup fonetic cu verbul care îi urmează - a devenit în româna actuală vorbită o marcă distinctivă a conjunctivului cu valoare de imperativ, tot așa cum anumite interjecții de adresare au devenit o marcă a vocativului pe care îl însoțesc. Deși format după toate regulile de corectitudine gramaticală, enunțul Să mergem, Vasile! e complet neautentic
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
Svetla Cmejrková. Praga), despre dezbaterile unor proiecte publice care lezează interese private (Marianne Doury, Paris) etc. Liliana Ionescu Ruxăndoiu (București) a prezentat rezultatele echipei de tineri cercetători care se ocupă de mai mulți ani de constituirea unui corpus de română vorbită și de interpretarea lui; intervențiile participanților - Ariadna Ștefănescu (despre tipuri de amplificare a acordului), Marioara Ion (despre negocierea comercială), Ioana Cristina Pârvu (secvențele metacomunicative), Carmen Radu (tipurile de dezacord), Răzvan Săftoiu (conversația fatică), Andra Șerbănescu (strategiile de disociere în discursul
Cooperare și conflict by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11654_a_12979]
-
situația" (EZ 3411, 2003, 19); "patru personaje care își Ťscaneazăť inimile și sentimentele" (eva.ro); "o întreb pe Nadine ce dorește. ŤScaneazăť totul, știți cum sunt copiii" (moaraluicalifar.go.ro). A (se) seta și a se reseta au în româna vorbită unele sensuri care provin în mod clar, prin extensie, din tehnologia informatică: "a se organiza/mobiliza în vederea a ceva" -- "te setezi pe-un obiectiv" (Realitatea TV, 13.10.2004), respectiv "a pleca, a dispărea" (despre care am vorbit cu altă
Verbe din jargonul informatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11700_a_13025]
-
de conjuncție sau ca element component al unei locuțiuni conjuncționale. Plus - preluat din locuțiuni străine, dar dezvoltînd în română noi valori și utilizări (provenite și din calitatea sa de nume al semnului aritmetic al adunării) - asociază cu ușurință, în limba vorbită, elemente și structuri diferite din punct de vedere morfo-sintactic, pe care cu greu le-ar putea articula alte instrumente lingvistice. În enumerații, plus (considerat în acest caz, de către dicționare și gramatici, adverb) introduce noul element al seriei, fără a mai
Plus că... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11747_a_13072]
-
Rodica Zafiu Textele parlamentare despre care am vorbit și săptămîna trecută oferă, în ipostaza lor de sursă documentară pentru româna vorbită, și exemple de formulări cu adevărat stîngace, neglijente, involuntar comice. Pe fundalul monoton al stilului juridico-politic, plin de formule prestabilite, apar unele izbucniri pitorești de spontaneitate orală, care însă riscă să producă și unele improprietăți și anacoluturi. Cu toate tentațiile
"Aprofunzimi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12894_a_14219]
-
noul curs al istoriei (integrarea în NATO, globalizare, multiculturalism), cu rezultate penibile în planul acțiunii, tinerii visează să se angajeze în marile companii multinaționale. Totul se transformă în jur, iar rezultatele se fac simțite în primul rînd la nivelul limbii vorbite. De o parte, păsăreasca fără relief a celor din „PR”, „management”, „consulting”, „marketing”, de cealaltă, agramatismul viril al maneliștilor, băieților de cartier și șefilor de galerie ai echipelor de fotbal din divizia A. Este o Românie a contrastelor, cu o
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
celălalt al planetei, dar suntem atât de puțin atenți cu noi Înșine. Ne Închipuim mereu, că dacă noi am scăpat din cataclism suntem superiori tuturor. Cui să-i dovedești contrariul? Diversitatea de obiceiuri, de interese sociale, de naționalități de limbi vorbite sau scrise, sunt considerate de noi tot atâtea elemente de superioritate față de strămoșii noștri.Ne credem deștepți, superiori lor pentru că nu ne macină diferențierile existente acum zece milenii. Dar n-am putut explica nici până astăzi cum am putut coborî
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
neputința sa ontologică de a fuziona). În muzica Barocului sa afirmat o intenție de a se conferi unor anume fragmente (modele) muzicale sensuri verbale, provenite din figurile limbajului. Ar fi interesant de studiat în acest context valențele intonaționale ale limbii vorbite (rostite) în enunțul figurilor limbajului care definesc retorica muzicală respectivă. Poate, prin mai știu eu ce proces de contiguitate, de cuvânt rostit și intonația subiacentă s-au putut concretiza muzical (în sunet pur) corespondențe între figurile limbajului și valențele sonore
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
urmare a acestui fapt, păcatul duce la pierderea sensului existenței, o viață în întregime superficială, materială, o viață de plăcere egoistă, legată de conflictul cu ceilalți și de uitarea lui Dumnezeu<footnote M.Costa de Beauregarde, Dumitru Stăniloae, „Mica dogmatică vorbită. Dialoguri la Cernica”, Edit. Deisis, Sibiu, 1995, p. 156. footnote>. Sfântul Grigorie de Nyssa, făcând referire la viața dusă sub povara păcatului și punându-l pe acesta față în față cu virtutea, afirmă: „dacă ți se pare dureroasă străduința pentru
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
lui Giuseppe Verdi, Giaccomo Puccini continuă romantismul veacului al XIX-lea, diferențiindu-se de el printr-o dezvoltare melodică mai liberă, prin subiecte de o profundă umanitate. Muzica lui G. Puccini pornește de la cuvânt, organizându-se după topica proprie limbajului vorbit, după desfășurarea dramatică, exprimând cât mai poetic, cât mai integral, textul. Muzica sa urmărește starea sufletească a personajelor, susținând evoluția lor dramaturgică. Ca și Verdi, Puccini folosește stilul parlando, construit pe caracterizări orchestrale melodice, inspirat din vechiul recitativ al melodramei
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
a lui Dumnezeu, în faptul de a fi acceptat să aibă nevoie de noi. În aceasta se manifestă valoarea negrăită și veșnică pe care a pus-o în noi<footnote Părintele Stăniloae la Marc Antoine Costa de Beaurgard, Mica dogmatică vorbită dialoguri la Cernica, traducere de Maria Cornelia Ică Jr., Ediția a II-a, Sibiu, 2000, p. 95. footnote>. Așadar, Domnul nostru Iisus Hristos s-a răstignit pentru mântuirea noastră, răscumpărarea neamului omenesc din robia păcatului, pentru împăcarea și comuniunea lui
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
a lui Dumnezeu, în faptul de a fi acceptat să aibă nevoie de noi. În aceasta se manifestă valoarea negrăită și veșnică pe care a pus-o în noi<footnote Părintele Stăniloae la Marc Antoine Costa de Beaurgard, Mica dogmatică vorbită dialoguri la Cernica, traducere de Maria Cornelia Ică Jr., Ediția a II-a, Sibiu, 2000, p. 95. footnote>. Așadar, Domnul nostru Iisus Hristos s-a răstignit pentru mântuirea noastră, răscumpărarea neamului omenesc din robia păcatului, pentru împăcarea și comuniunea lui
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
națională și contribuția profesorului universitar Florea Firan, cu o activitate bogată și meritorie, un adevărat exemplu pentru generația tânără. Doamna Daniela Tarniță a făcut referiri importante și la tema pusă în dezbatere venind cu exemple concrete din presa scrisă și vorbită. În concluzia dezbaterilor, profesorul universitar Florea Firan, directorul Revistei „Scrisul Românesc“, inițiatorul manifestărilor, a precizat că s-a avut în vedere o atenționare a lucrătorilor din presa scrisă și vorbită, în special a celor din TV, privind respectarea normelor limbii
COLOCVIILE „SCRISUL ROMÂNESC“ – 2013 [Corola-blog/BlogPost/93772_a_95064]
-
în dezbatere venind cu exemple concrete din presa scrisă și vorbită. În concluzia dezbaterilor, profesorul universitar Florea Firan, directorul Revistei „Scrisul Românesc“, inițiatorul manifestărilor, a precizat că s-a avut în vedere o atenționare a lucrătorilor din presa scrisă și vorbită, în special a celor din TV, privind respectarea normelor limbii române, vorbirea corectă a acesteia, idee care n-a lipsit din niciuna din comunicările susținute. Aspectul acesta a fost subliniat și în interviurile ce au fost prezentate la diferite televiziuni
COLOCVIILE „SCRISUL ROMÂNESC“ – 2013 [Corola-blog/BlogPost/93772_a_95064]
-
evenimentele din 1989 s-a desfășurat în anul 1991, în organizarea Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița. De atunci, an de an, asociația organizează această manifestare, reușita ei consemnându-se în fiecare an în cadrul mass-mediei scrise și vorbite. Anul acesta, balul de fășang se desfășoară în ziua de 9 februarie, pentru a 14-a oară. Din 2000, asociația organizează în perioada fășangului din fiecare an Sărbătoarea tăițeilor, o manifestare gustată de toți cei prezenți. Desigur se servesc tăiței
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93851_a_95143]
-
Fizică a Universității de stat din Chișinău. Pentru deosebitele sale merite științifice, Andrei Andrieș a fost ales membru și apoi președinte al Academiei de Stiinte din Moldova, rămânând în istoria acestei prestigioase instituții prin numeroase succese, între care recunoașterea limbii vorbite în Republică Moldova că limba română. În anul 1991, acad. Andrei Andrieș a fost ales membru de onoare din străinătate al Academiei Române. 12 aprilie - academicianul Gabriel Tepelea Filologul, istoricul literar, scriitorul și omul politic Gabriel Tepelea, membru de onoare al
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]