1,940 matches
-
sunt și cronicile consacrate unor piese din dramaturgia universală, precum Macbeth de Shakespeare, Strigoii de Henrik Ibsen, Nevasta pantofarului de Federico Garcia Lorca. Merită să semnalăm extrem de documentatul studiu despre întâia noastră comedie originală: "Sfatul familii", atribuită de Șerban Cioculescu vornicului Nicolae Dimachi (1777-1836), scrisă înainte de 1834, păstrată în manuscris la Muzeul Național al Literaturii Române. Piesa Sfatul familii, "cronică secretă a unui scandal bârlădean, este un tablou valabil al unei părți din societatea provincială de acum o sută și patruzeci
Șerban Cioculescu – cronicar dramatic by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/6847_a_8172]
-
înlocuiește, spre sfîrșitul secolului, tot ce crezuseră romanticii despre virtuțile cardinale: "Ajunsese lucrurile la aceasta că boieria era o belea, o pacoste pe țară, din care nu profita de cît domnul", deplînge Ghibănescu, laolaltă cu Sion, vremea "plăcintarilor". "Te făcuși vornic, mișele" al lui Negruzzi se aude, deconspirare din ce în ce mai inutilă - so what? s-ar răspunde, îngîmfat, în anii noștri, pretutindeni în istoriile, cumpărate, de familie. Practică de care nici Sion însuși nu e străin. Și el e un plastograf, care-și
(P)omul discordiei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6855_a_8180]
-
la moartea poetului. Potrivit lui Călinescu, aceasta e pusă în circulație de G. Sion. (Radu Rosetti reiterând-o cu adaosuri în a sa Ce am auzit de la alții.) Criticul o deconspiră în întreaga ei splendoare livrescă: „Iubita lui Hrisoverghi, fată a vornicului Nicolae Dimachi, stihuitor și acela în răgazurile lui, era soția lui Iordachi Beldiman, fiul poetului. Catinca Beldiman fu surprinsă de soț, care jucă față de tânărul poet al ruinelor Neamțului trucul clasic al plecării și revenirii intempestive. Acesta se repezi la
Stilul intelectual (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5238_a_6563]
-
panegirice ale personalităților dispărute; era vorba de o atracție mai profundă decît aceea a oratoriei mondene; ea l-a împins pe autor să exalte, cu pană inspirată, trecerea din viață a lui Dinicu Golescu, a fostului domnitor Grigore Ghica, a vornicului Mihail Manu etc. De la „lumea cealaltă” înțeleasă în sens spiritual, Heliade a trecut ușor la „lumea cealaltă” în sens spațial, devenind cel dintîi poet român pentru care Cosmosul ajungea să fie entitate familiară; îl populează încă din tinerețe cu umbrele
Întemeietorul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5539_a_6864]
-
Petrescu, Demostene Botez etc.), tot terenul e inundat de ,foștii rezistenți"; foști, în realitate, agenți camuflați de poliție, provocatori notorii sau pur și simplu slugi ale marii burghezii și foști curteni regali ca Zaharia Stancu, Al. Rosetti, Horia Liman, Tiberiu Vornic, Cicerone Theodorescu, Eugen Jebeleanu, Maria Banuș etc. (...) pretutindeni aceeași sacrosanctă misiune de agenți acoperiți: Eusebiu Camilar, Mihu Dragomir, Florea-Rariște, Baconski etc. (p. 462) l în plin succes, după primirea premiului de stat (...). Apoi, o surpriză: Marin Preda. Uite că a
Jurnalul unui cobai by Ana Selejan () [Corola-journal/Journalistic/11166_a_12491]
-
Kantacuzinii, vîrîți în încurcate dușmănii de familie. Rețin un fragment de autobiografie, în legătură cu înainte pomeniții vel-boieri: "Bunică-mč, muma tătîni-meu, fiind soră cu Safta Pășcănița, muma logofătului Iordache Pașcanul vară primară cu cuconul logofăt Ioniță Conta, ce-i zice Ciubrică, bunul vornicului Iancu, vornicul Alecu și spatariul Elisei și cneazul Costache Butelcă, acel ce n-are ce mînca." Dicteu automat cu rubedenii. Fiindcă pomeneam de Neculce, de cronicari, priviți motivul nemeritatelor zădărnicii: "Urechi. Din înmulțirea grecilor în țară și din nestatornicia vremurilor
Neam de neamul lor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10659_a_11984]
-
în încurcate dușmănii de familie. Rețin un fragment de autobiografie, în legătură cu înainte pomeniții vel-boieri: "Bunică-mč, muma tătîni-meu, fiind soră cu Safta Pășcănița, muma logofătului Iordache Pașcanul vară primară cu cuconul logofăt Ioniță Conta, ce-i zice Ciubrică, bunul vornicului Iancu, vornicul Alecu și spatariul Elisei și cneazul Costache Butelcă, acel ce n-are ce mînca." Dicteu automat cu rubedenii. Fiindcă pomeneam de Neculce, de cronicari, priviți motivul nemeritatelor zădărnicii: "Urechi. Din înmulțirea grecilor în țară și din nestatornicia vremurilor, precum cele mai multe
Neam de neamul lor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10659_a_11984]
-
comportament, care nu este neapărat reductibil la această dată. Procesul a fost inițiat înainte de 1840, a continuat după și, în anumite forme, se prelungește și astăzi. Anul 1840 este anul pe care l-au indicat cele două portrete anonime, al vornicului și al vornicesei Brădișteanu, realizate la 1839. În morfologia, în stilistica și în spiritul lor, aceste două portrete concentrează trei orizonturi culturale distincte și majore. Ele sînt un fel de placă turnantă a expoziției, făcînd trecerea de la portretul votiv la
Între Orient și Occident by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11057_a_12382]
-
Simona Vasilache Una din căile mai puțin, dacă nu deloc, bătute ale interpretării capodoperei lui Negruzzi e referirea la simboluri transcendente care guvernează o lume, altminteri, foarte ancorată în concret. Totuși, ele abundă. Chiar de la început, când se întâlnește cu vornicul Bogdan, viitorul domn își pune o dorință: să dea Dumnezeu să nu aibă nevoie să facă ce-a făcut Mircea-Vodă la munteni. E vorba de Mircea Ciobanul, soțul Chiajnei-Doamna, care le aranjase boierilor un ospăț de împăcare după metoda pe
Domnul și Dumnezeu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4192_a_5517]
-
și încălțăminte din piele. „Camil Petrescu spunea: Este un lucru neîndoios că dintre toți țăranii români de pretutindeni, bănățenii sunt cei mai citiți și cei mai cunoscători de carte... țărănimea bănățeană dă dovadă de un extraordinar simț artistic.“ 2 Ion Vornic Rîncu numit și Moș Ion Rîncu vorbește de satul lui natal, Vârciorova, în poezia „Satu' drag“ punându-l în strânsă legătură cu viața religioasă și anii de școală „Vârșiorova, cuibu-n care / Am vădzut pământ șî soare, / [...] / Litărele dă cipari / Le
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
viața religioasă și anii de școală „Vârșiorova, cuibu-n care / Am vădzut pământ șî soare, / [...] / Litărele dă cipari / Le-nvățai dîn călindari, / După care, cu sfială, / Am ajiuns copil dă școală... “ Primele școli au fost înființate în incinta bisericilor, iar Ion Vornic Rîncu, respectând parcă acea veche tradițe a învătământului ce era legat de viața religioasă a învățat să citească utilizând calendarul bisericesc, ca mai apoi să-și desăvârșească învățătura pe băncile școlii. Multe poezii în grai bănățean prezintă obiceirile omului de la
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
de fiica sa Magdalena Iorga, căsătorită în Italia cu Alessandro Valota, industriaș, fie pe soția sa, doamna Catinca, aceea care i-a stat alături mai bine de 40 de ani, supraviețuindu-i încă un an după tragica moarte, fie pe vornicul Manolache Drăghici, străbunicul din partea mamei, ultimul cronicar al Moldovei, colonel în armată; sunt prezente și frumoase peisaje ori natură moartă, flori, toate aceste picturi aparținând unor artiști celebri sau mai puțin celebri: Nicolae Grigorescu, Severo Burada, Catul Bogdan, Theodor Aman
O CĂLĂTORIE DE STUDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383541_a_384870]
-
de fiica sa Magdalena Iorga, căsătorită în Italia cu Alessandro Valota, industriaș, fie pe soția sa, doamna Catinca, aceea care i-a stat alături mai bine de 40 de ani, supraviețuindu-i încă un an după tragica moarte, fie pe vornicul Manolache Drăghici, străbunicul din partea mamei, ultimul cronicar al Moldovei, colonel în armată; sunt prezente și frumoase peisaje ori natură moartă, flori, toate aceste picturi aparținând unor artiști celebri sau mai puțin celebri: Nicolae Grigorescu, Severo Burada, Catul Bogdan, Theodor Aman
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
părăsit țara odată cu regele Mihai, a murit la Paris. Din partea mamei ascendența merge până la Maria, fiica lui Petru Rareș și coboară la fiica voievodului Nicolae Mavrogheni, Sultana Mavrogheni, căsătorită cu marele hatman Manoil Manu, al căror fiu, Manolache Manu, mare vornic, s-a căsătorit cu Elena Luca, fiica vornicului Ioan Luca. Fiica lor, Aglaia Manu, este străbunica lui Sorin Ullea, în a cărei casă a locuit la Iași familia Traian Ullea, pe strada Eminescu nr.1, colț cu Sărăriei. Elisa, unica
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
Paris. Din partea mamei ascendența merge până la Maria, fiica lui Petru Rareș și coboară la fiica voievodului Nicolae Mavrogheni, Sultana Mavrogheni, căsătorită cu marele hatman Manoil Manu, al căror fiu, Manolache Manu, mare vornic, s-a căsătorit cu Elena Luca, fiica vornicului Ioan Luca. Fiica lor, Aglaia Manu, este străbunica lui Sorin Ullea, în a cărei casă a locuit la Iași familia Traian Ullea, pe strada Eminescu nr.1, colț cu Sărăriei. Elisa, unica fiică a Aglaei Manu din căsătoria cu Constantin
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
mă preamăreau, unde răzășii, câți mai erau? Unde-s mințile luminate, în care capete plecate, sub ce mâini împreunate? Unde-s fripturile, unde torturile, unde mi-s cărțile, slujnicele, pantofii de-atlaz, luleaua, rădvanul, cafeaua? Unde-mi sunt câinii, paharnicul, vornicii, zimbrii și urșii? Dar blănile lor? Unde-s albinele, sfecla*, cotnarul, unde mi-e vinul, în general? Ubi sunt? — Minunat ai grăit! - ridică Huruzuma ochii spre Barzovie. Ia uită-te ce-a înțeles asta din tot ce-a spus Vodă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
făcea piciorul drept foarte vioi și unde nu gândeai, acolo îl aflai, țopăind cu bastonul lui în formă de buzdugan. Era un călăreț neîntrecut: puțini cai îi supraviețuiseră. Uneori, vorbind, uita ce vrea să spună, dar se găseau întotdeauna doi-trei vornici care îl readuceau discret la locul de unde pierduse șirul vorbelor. Avea mulți fii și fiice, nemaivorbind de nepoți, ținându-i pe toți la Țarigrad, să-i învețe cum se câștiga atunci o pâine. Cu un astfel de om trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pahar de vin se pleoștea tot și murmura în barbă cântece din Bosnia natală, și-apoi intrară alții și alții, mai mari sau mai mici, hatmanul Scorbură, paharnicul Surdu, vistiernicul Ximachi, armașul Abăluță, vel-postelnicul Gherman, căpitanii Juravcu, Spoiciu și Bașotă, vornicul Prișcu, jitnicerul Haralambie, vel-spornicul Tartore, cazangiul Ilie, datornicul Stredie, Mitru cobzarul, glumețul Petrică, țiganii Borșu și Fekete ce scoteau flăcări la comandă pe toate găurile, bărbierul Luigi cu doctorul Lemberg, pripășiți la Curte, și, în sfârșit, umflat de nesomn, pomădat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Ramza-Pașa, bi-vel-vornicul Drăguțescu și jupâneasca lui Păulina, vel-logofatul Samoilă și ciudata lui fiică, medelnicerul Bucșe, vel-comisul Agache Natriul, sărdariul Basile Neaoșu zis și Urechilă, mitropolitul Nazazarie Iscariotul, hatmanul Scorbură, paharnicul Surdu, armașul Abăluță, vel-postelnicul Gherman, căpitanii Juravcu, Spoicu și Bașotă, vornicul Prișcu, jitnicerul Haralambie, vel-spornicul Tartore, cazangiul Ilie, datornicul Stredie, Mitru Cobzaru, glumețul Petrică, țiganii Borșu și Fekete, bărbierul Luigi și doctorul Lemberg, șarlatanul Roger, povestitorii Parnasie, Surduc, Gancioc și Stejeran cu hangița Stălinoaia și homunculul Buhuș, straja Dărăban, frații haiduci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ungureni), ar putea fi răze din satul apropiat Ungureni, existent și astăzi, care și-a găsit loc, prin căsătorie sau prin cumpărare, în moșia răzășească Filipeni. în recensământul din 1774, între cei 7 scutiți de bir este înscris Ion Hălmaciu, vornic în Filipeni, iar o anafora din 1803 vorbește de popa Andrei care slujea la biserica ridicată de boierii Rosetti, biserică mutată apoi în satul Lunca, la 1840, însă locuitorii nu mai păstrează nicio amintire despre existența unui loca de cult
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unei fântâni de suprafață de pe proporietatea familiei Boghiu. în Rusești s-a stabilit o ramură a familiei Oprișan, care avea rude în Oțelești, familia Bocăneală, iar proprietăți a avut și familia preotului Davidescu. Satul Fruntești a avut o conducere proprie: vornici și vătămani, ajutați de oamenii buni și bătrâni și de adunarea tuturor locuitorilor, toată Obștea. A avut pecete proprie care se aplica pe zapisele de vânzare-cumpărare, de către vornic, dar care erau semnate de mulți martori cu degetele, neștiind carte. coală
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
avut și familia preotului Davidescu. Satul Fruntești a avut o conducere proprie: vornici și vătămani, ajutați de oamenii buni și bătrâni și de adunarea tuturor locuitorilor, toată Obștea. A avut pecete proprie care se aplica pe zapisele de vânzare-cumpărare, de către vornic, dar care erau semnate de mulți martori cu degetele, neștiind carte. coală în sat s-a făcut târziu, după reforma învățământului dată de Alexandru Ioan Cuza, deși ne-am fi așteptat ca fruntașii răzeși să fi făcut școal singuri. Se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Moldova spre Bucovina. Nu se știe unde s-au așezat cei plecați cu preotul Andrei din Udești, însă se tie drumul urmat și locul unde s-au așezat cei plecați șapte ani mai târziu, fiind conduși de fiul preotului Andrei, vornicul Petre Furcaru. Cei plecați cu vornicul Furcaru nu erau numai din Udești; erau și din Botoșana, Cașvana, Bălăceana, Pârhăuți și Todirești, în total 72 de suflete, care formau o mică caravană, cu căruțele lor încărcate cu tot ce-au putut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unde s-au așezat cei plecați cu preotul Andrei din Udești, însă se tie drumul urmat și locul unde s-au așezat cei plecați șapte ani mai târziu, fiind conduși de fiul preotului Andrei, vornicul Petre Furcaru. Cei plecați cu vornicul Furcaru nu erau numai din Udești; erau și din Botoșana, Cașvana, Bălăceana, Pârhăuți și Todirești, în total 72 de suflete, care formau o mică caravană, cu căruțele lor încărcate cu tot ce-au putut lua. Bejenarii au ținut în principal
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
printre ei, părea mai înstărit, a luat cuvântul și m-a întrebat el pe mine cu cuvintele: < dar dumneata de unde oi ci și unde meri? > Eu i-am răspuns atunci cine sunt și unde merg. Acel ce mă întreba era vornicul Furcaru. Mi-au povestit și ei pilda bejeniei lor și mau întrebat dacă nu s-ar găsi un boier pe a cărui moșie să se poată hrăni și știind de la boierul Ștefan Roset că el are nevoie de muncitori pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]