85 matches
-
găsim și pe unii cărora datoriile le ședeau în spate ca piatra de moară. Cum de se întâmplau asemenea lucruri? Împrumutau bani și nu-i dădeau înapoi la vade (la termen). Așa a pățit Măriuța, soția lui Ion Gherghel, fost vornicel în satul Socola. La moartea soțului ei, a rămas datoare cu 150 de lei lui Ioniță Chira, logofăt, care primise ca gaj pentru împrumut cinci pogoane și o fârtă de vie în Dealul Cetățuii, cu livadă îngrădită, două căzi, patru
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
i se încredințase tranșarea cotletelor și învârtirea frigăruilor în dependințele unui restaurant de lux, pentru nomenclatura din București) începu să povestească, minunându-se zgomotos, de învâlvoratul bairam al unei nunți întâlnite pe traseu: Mirele era călare pe un cal alb, vorniceii, încălărați și ei, alergau în trap săltat, pe de laturi... Trei faetoane cu zestre, clădită de un stat de om, pe care o sprijineau niște bujori de druște, domnișoarele de onoare, cu ochi negri, înaintau în fața unei fanfare de alămuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
erau numai ochi și urechi. Natalia-bucătăreasa șefă, veni mai aproape, să nu piardă vreun amănunt. Marița, Carolina, Jana, Berta, cea sfioasă și bălaie, și celelalte muieri, nădușite de atâta râs, chicotiră în așteptare. Până la urmă, cică, mirele călărea pe ursită, vorniceii pe druște, iar calul alb, care nu era decât un cal sur, cu o pană sub coadă, desperecheat fiind, cât pe ce să o prindă pe nuna mare, care fugea de el, cu poalele sumese, să nu i se întâmple
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
oierit, ierbărit etc. Escelenta carte de cultura pomilor a d-lui Dim. Comșa se-ntitulează deci cu drept cuvânt Pomărit - și nu Pomologie. Numai meșteșugul advocaților se servă de un sufix mai bizantin si se cheamă advocat-lîc! [20 decembrie 1878] PANDARUS, VORNICEL DE NUNTĂ Sânt misiuni și misiuni. Pe lângă misiunile de înaltă gravitate, încredințate capacității cunoscute a d-lui C. A. Rosetti și celei și mai cunoscute a d-lui Dim. Brătianu, mai avem de înregistrat încă una d-o deosebită delicateță
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Ciobanul zis Buzatu - cei mai cruzi și neîndurători. În cele din urmă au fost prinși și puși în lanțuri grele, așteptându-și sfârșitul prin ștreang. Numai că marele armaș și-a adus aminte că nu mai are călău. A trimis vornicei cu darabana prin toate colțurile țării, dar nu s-a arătat nici un doritor să ocupe o asemenea funcție. Atunci marele armaș a mers în închisoare și a întrebat pe toți ocnașii dacă vrea vreunul să fie călău, în schimbul capului și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Tot în perioada premergătoare nunții, părinții băiatului și ai fetei trebuiau să se ducă și să prindă nunii mari, adică viitori nași ai celor doi tineri, care să le dea sfaturi bune și folositoare pentru viața lor. în preziua nunții, vorniceii cu bețe frumos sculptate și cu câte o batistă cusută cu flori, chiar de către mireasă invitau rudele, cunoscuții și pe ceilalți oameni din sat la nuntă. La rudele cele mai apropiate și la nași, vorniceii sau chiar mirele însoțit de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
viața lor. în preziua nunții, vorniceii cu bețe frumos sculptate și cu câte o batistă cusută cu flori, chiar de către mireasă invitau rudele, cunoscuții și pe ceilalți oameni din sat la nuntă. La rudele cele mai apropiate și la nași, vorniceii sau chiar mirele însoțit de fanfară făceau o invitație mai deosebită, după care mergeau la casa miresei unde erau adunate și druștele(domnișoare de onoare) și împreună cu muzica petreceau până la orele 24, pregătind atmosfera de sărbătoare de a doua zi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
însoțit de fanfară făceau o invitație mai deosebită, după care mergeau la casa miresei unde erau adunate și druștele(domnișoare de onoare) și împreună cu muzica petreceau până la orele 24, pregătind atmosfera de sărbătoare de a doua zi. în ziua nunții, vorniceii însoțiți de muzică îl ajutau pe mire să se bărbierească, să se pieptene și să se îmbrace cu hainele cele noi de mire, prilej cu care făceau și anumite glume. La bărbierit îi aduceau coasa și-i cântau: Foaie verde
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
melodii vesele. Către amiază la casa mirelui veneau trei-patru faetoane cu cei mai frumoși și mai buni cai din sat împodobiți cu flori la hamuri și batiste înflorate, legate la coamă pentru a se putea pleca la mireasă. însoțit de vornicei și druște, rude apropiate și de muzică, mirele pleacă la casa miresei, unde erau întâmpinați de părinții miresei care îi cinstesc pe oaspeți cu câte un pahar de țuică și-i invită în curte sau în casă unde petrec cât
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
aranjarea voalului de mireasă, a petelei și a florilor în fața oglinzii. După ce mireasa era gătită, ea personal aranja floarea mirelui în piept, pentru care acesta o săruta. Apoi tot ea ajutată de o domnișoară de onoare prindea flori în piepturile vorniceilor și a druștelor. La Vatra, pricepută în gătitul mireselor era Maria D. Cronț. După acestea, urmează momentul cel mai emoționant când mireasa își ia rămas bun de la părinții și își cere iertare. Părinții fetei se așează pe două scaune și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
socrii săi și pe toți cei de față, iar tatăl fetei o ia de mână pe mireasă și i-o dă mirelui, făcându-le urarea de a trăi mulți ani fericiți, de a avea copii sănătoși și o casă îmbelșugată. Vorniceii și druștele scot din casă zestrea cu mișcări și pași ritmați compusă din sipet (ladă de zestre) în care sunt puse albiturile, lăincerele, scoarțe alese, 1-2 plapumi, pernele, ștergare înflorate etc., iar jocul scoaterii zestrei este însoțit de strigături ca
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
orizontal în calea miresei, la ușă. Zestrea miresei este pusă în două-trei faetoane și este păzită de fetele, prietene ale miresei. Mirele ia mireasa de mână, o duce până la un faeton, o dă în primire druștelor, iar el însoțit de vornicei, în fruntea coloanei, pe jos și în marșul fanfarei se îndreaptă către biserica din sat. Acest lucru se întâmpla duminecă pe la amiază,cam la terminarea slujbei. La biserică erau așteptați de nași (nunii cei mari) care de obicei participau la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Iacov, rus 35. Toader fiul lui Sandu 36. Pintilie Cocoș 37. Iacov Cucoș 38. Vasile Glod 39. Antohi ginere strugar, slab 40. Grigoraș ginere strugar 41. Todosii ginerele lui Costin 42. Nichita cumnatul lui Doroftei 43. Simion, butnar 44. Vasile, vornicel 45. Ioniță fiul lui Pintilei Dumitrescu 46. Sava Bâșcă 47. Mihaiu Bâșcă 48. Vasile Zubeiu, slab 49. Ion Zubeiu 50. Toma Spătar 51. Grigori ginerele lui Jalbă 52. Constandin Jalbă, slab 53. Constandin,cheptănar 54. Constandin ginerele lui Humulescu 55
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și alții, buni gospodari, mai renumiți în satul lor (prin avere și comportare). La nuntă, mirii se îmbrăcau frumos, în costume naționale. Nunta începea de sâmbăta după-masă, când se dădea cămașa mirelui, a soacrei și se lua zestrea miresei. Vătăjeii (vorniceii) veneau cu sticle de rachiu în casă, cu năframă pe băț, cusută de o drușcă (domnișoară de onoare). Când se încărca zestrea în căruțe frumos împodobite se jucau pernele, cuverturile, scoarțele etc. Se strigau strigături și se chiuia. Cânta fanfara
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
avut de lucru și am făcut o nuntă. Cum se face nunta: cu mire, am uitat cine a fost mire. Mireasă a fost Petrică Apostolescu. Socru mare a fost Dtru. Bejenariu, soacră Fetcu Dtru. și eu Gh. Rădășanu am fost vornicel, cu ploscă ca la nunți. Și într-o sâmbătă seara după ce am eșit de la masă am pornit cu nunta de-a curmezișul patratului, de la văcsuitorul 32 3 la meditația clasei a V-a unde eram noi. Și când am pornit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Mitru a venit cu capul gol și cu gura căscată, crezând că s-a prăbușit patratul. Și când a ajuns în meditația clasei a V-a a zis: "Stați așa cum vă găsiți!". Și a început a zice mie: "Ghidușule numai vornicel n-ai fost". Lui Bejenariu i-a zis: "Numai soacră mare n-ai fost nătărăule!". Și lui Petrică Apostolescu: "Numai mireasa n-ai fost!". Și ne-a pedepsit să stăm o lună în picioare la masă. Și toți nuntași cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
i-a zis: "Numai soacră mare n-ai fost nătărăule!". Și lui Petrică Apostolescu: "Numai mireasa n-ai fost!". Și ne-a pedepsit să stăm o lună în picioare la masă. Și toți nuntași cu miri, cu socrii mari, cu vornicel de toți, cu toate neamurile mai apropiate doar am fost nici mai mulți nici mai puțini de 20. Și când intram la masă se auzea: "Să iasă nunta în picioare la masă!". La nuntă am băgat și căruciorul școalei în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Orele de dimineață, Chișinău, 1978; Trenul ce aduce primăverile, Chișinău, 1980; Numește fericirea altfel, Chișinău, 1981; File de adio, Chișinău, 1981; Plecăciune în fața izvorului, Chișinău, 1983; Minunile meșterului Întrece-Timp, Chișinău, 1985; Nesomnul bărbaților, Chișinău, 1985; Pasărea din noi, Chișinău, 1987; Vornicel la nunta badei, Chișinău, 1988; Dor de casă. Chișinău, 1989; Nuntașii, Chișinău, 1991; Galopul cailor de lut, Chișinău, 1991; Casa cu fața spre ispită, Chișinău, 1993. Repere bibliografice: Ion Ciocanu, Dialog continuu, Chișinău, 1977, 237-239; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 215-216
DUMBRAVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286900_a_288229]
-
vor fi semănat sau cosit pe hotarul Bohotinului căci Bohotinul ce îl întărise Domnul chiar atunci nu era încă stâlpit și Cămănarul este cu trebile Domniei la Țarigrad" (Cr. Bohotinului, p. 212, Acte, XV). „1659 iunie 10. Gheorghe Ghika scrie Vornicelului și Vătămanului și tuturor sătenilor din Munteni că i s-au jeluit Miron Bucioc și Nicolai Buhuși pe acei săteni pentru că li-au scos plugurile ce le trimisese să are la satul lor Dodești și li-au bătut plugarii. Acei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
coșarelor cu produsele de rezervă. Satele erau subordonate administrativ ocoalelor care apăruseră la sfârșitul secolului al XVIIIlea și fuseseră consfințite definitiv prin regulamentul Organic. Ocoalele erau conduse de privighetori numiți de domni, pe o perioadă de trei ani, aleși de vorniceii satelor dintre boiernașii și mazilii locali. Ei primeau o leafă și aveau sarcina să asigure strângerea dărilor și să apere sătenii de neplăceri. Aflăm din „Surete și izvoade" (vol. XXV, p. 265-268), că în 4 noiembrie 1848 N. Râșcanu, spătar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Iordache, care a fost vistiernic, pentru căci Domina Mea m-am milostivit și v- am dat iarăși lui cum ați fost înainte, pentru acest lucru, iar voi ca să aveți a asculta de Dumnealui întru tot ce va da învățătură, iar vornicelul carele l-am fost pus sub Domnia Mea acolo să nu aibă nici o treabă." Rezultă din documentul citit că satele boierești ori mănăstirești își aveau proprii slujitori iar vornicul domnesc avea atribuții de îndeplinit numai în satele domnești. Vornicelul domnesc
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
iar vornicelul carele l-am fost pus sub Domnia Mea acolo să nu aibă nici o treabă." Rezultă din documentul citit că satele boierești ori mănăstirești își aveau proprii slujitori iar vornicul domnesc avea atribuții de îndeplinit numai în satele domnești. Vornicelul domnesc din hrisovul citat provenea din vremea când satul Avrămeni aparținea domnitorului iar odată ce satul fusese restituit „boierului nostru", patrimoniul revenindu-i, vornicul domnesc își pierdea.. ."treaba". În anul 1742, când Domnul Constantin Mavrocordat făcea așezământ pentru aranjarea și încasarea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de lucru a locuitorilor unor sate boierești; iar alt act din 31 decembrie 1741 despre „o muncă cu hurta" care erau departe de ceea ce cerea actul din 12 ianuarie 1742 (12 zile): „1741, noiembrie 25. Constantin Mavrocordat Vv. scrie la vornicelul și la toți oamenii din Murgeni ot ținutul Fălciului „ce s-au numit până acum slobozie domnească că Domnia mea am hotărât de obște prin ponturile rânduieli, oamenii ci o șădea pe moșiile altora, de stăpânul acelui cu moșie să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Vodă. Că văzând Mihai Vodă au scris i cărți pe la stăpânii satelor, și pe la vornici, și pe la vătmani, să scoată pe toți oamenii la ruptă... Iar mai pe urmă, unde găsea zlotașii câte un om fără pecetluit, îl punea pe vornicel sau vătman în butuci și îl trimitea la Iași, și-l purta pe uliță prin târg, că n-au scos oamenii întâi la ruptă, să-și fi luat pecetluituri. Și văzând că nici cu aceia nu-i poate speria să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
le-ar reduce valoarea. Vornicilor satelor li se stabilea și lor îndatoririle în raport cu autoritățile și locuitorii orașelor. Nu lipsea un capitol destinat „povătuirilor de-a dreptul pentru locuitori". Prin instrucțiunile încuviințate de către Sfat la 20 martie 1834, tipărite și trimise vorniceilor satelor, îndatoririle acestora erau bine și în amănunt conturate. Ele se refereau mai la toate problemele satelor, de care răspunzător rămânea vornicelul. Pentru ca el să aibă timpul, dar și interesul, să-și îndeplinească îndatoririle, era scutit de bir și de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]