85 matches
-
aranjarea voalului de mireasă, a petelei și a florilor în fața oglinzii. După ce mireasa era gătită, ea personal aranja floarea mirelui în piept, pentru care acesta o săruta. Apoi tot ea ajutată de o domnișoară de onoare prindea flori în piepturile vorniceilor și a druștelor. La Vatra, pricepută în gătitul mireselor era Maria D. Cronț. După acestea, urmează momentul cel mai emoționant când mireasa își ia rămas bun de la părinții și își cere iertare. Părinții fetei se așează pe două scaune și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
socrii săi și pe toți cei de față, iar tatăl fetei o ia de mână pe mireasă și i-o dă mirelui, făcându-le urarea de a trăi mulți ani fericiți, de a avea copii sănătoși și o casă îmbelșugată. Vorniceii și druștele scot din casă zestrea cu mișcări și pași ritmați compusă din sipet (ladă de zestre) în care sunt puse albiturile, lăincerele, scoarțe alese, 1-2 plapumi, pernele, ștergare înflorate etc., iar jocul scoaterii zestrei este însoțit de strigături ca
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
orizontal în calea miresei, la ușă. Zestrea miresei este pusă în două-trei faetoane și este păzită de fetele, prietene ale miresei. Mirele ia mireasa de mână, o duce până la un faeton, o dă în primire druștelor, iar el însoțit de vornicei, în fruntea coloanei, pe jos și în marșul fanfarei se îndreaptă către biserica din sat. Acest lucru se întâmpla duminecă pe la amiază,cam la terminarea slujbei. La biserică erau așteptați de nași (nunii cei mari) care de obicei participau la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Iacov, rus 35. Toader fiul lui Sandu 36. Pintilie Cocoș 37. Iacov Cucoș 38. Vasile Glod 39. Antohi ginere strugar, slab 40. Grigoraș ginere strugar 41. Todosii ginerele lui Costin 42. Nichita cumnatul lui Doroftei 43. Simion, butnar 44. Vasile, vornicel 45. Ioniță fiul lui Pintilei Dumitrescu 46. Sava Bâșcă 47. Mihaiu Bâșcă 48. Vasile Zubeiu, slab 49. Ion Zubeiu 50. Toma Spătar 51. Grigori ginerele lui Jalbă 52. Constandin Jalbă, slab 53. Constandin,cheptănar 54. Constandin ginerele lui Humulescu 55
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și alții, buni gospodari, mai renumiți în satul lor (prin avere și comportare). La nuntă, mirii se îmbrăcau frumos, în costume naționale. Nunta începea de sâmbăta după-masă, când se dădea cămașa mirelui, a soacrei și se lua zestrea miresei. Vătăjeii (vorniceii) veneau cu sticle de rachiu în casă, cu năframă pe băț, cusută de o drușcă (domnișoară de onoare). Când se încărca zestrea în căruțe frumos împodobite se jucau pernele, cuverturile, scoarțele etc. Se strigau strigături și se chiuia. Cânta fanfara
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Ciobanul zis Buzatu - cei mai cruzi și neîndurători. În cele din urmă au fost prinși și puși în lanțuri grele, așteptându-și sfârșitul prin ștreang. Numai că marele armaș și-a adus aminte că nu mai are călău. A trimis vornicei cu darabana prin toate colțurile țării, dar nu s-a arătat nici un doritor să ocupe o asemenea funcție. Atunci marele armaș a mers în închisoare și a întrebat pe toți ocnașii dacă vrea vreunul să fie călău, în schimbul capului și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
avut de lucru și am făcut o nuntă. Cum se face nunta: cu mire, am uitat cine a fost mire. Mireasă a fost Petrică Apostolescu. Socru mare a fost Dtru. Bejenariu, soacră Fetcu Dtru. și eu Gh. Rădășanu am fost vornicel, cu ploscă ca la nunți. Și într-o sâmbătă seara după ce am eșit de la masă am pornit cu nunta de-a curmezișul patratului, de la văcsuitorul 32 3 la meditația clasei a V-a unde eram noi. Și când am pornit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Mitru a venit cu capul gol și cu gura căscată, crezând că s-a prăbușit patratul. Și când a ajuns în meditația clasei a V-a a zis: "Stați așa cum vă găsiți!". Și a început a zice mie: "Ghidușule numai vornicel n-ai fost". Lui Bejenariu i-a zis: "Numai soacră mare n-ai fost nătărăule!". Și lui Petrică Apostolescu: "Numai mireasa n-ai fost!". Și ne-a pedepsit să stăm o lună în picioare la masă. Și toți nuntași cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
i-a zis: "Numai soacră mare n-ai fost nătărăule!". Și lui Petrică Apostolescu: "Numai mireasa n-ai fost!". Și ne-a pedepsit să stăm o lună în picioare la masă. Și toți nuntași cu miri, cu socrii mari, cu vornicel de toți, cu toate neamurile mai apropiate doar am fost nici mai mulți nici mai puțini de 20. Și când intram la masă se auzea: "Să iasă nunta în picioare la masă!". La nuntă am băgat și căruciorul școalei în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
chin (2); copii (2); cumetrie (2); cuplu (2); faină (2); frumos (2); frumusețe (2); închisoare (2); joc (2); legătură (2); mariaj (2); minunat (2); mîncare (2); muri (2); nuntași (2); prostie (2); reuniune (2); reușită (2); taină (2); unire (2); vornicei (2); -; afacere; albastru; albă; alegere; alibi; angajament; bătrîn; bea; bocete; bogată; bogăție; buchet de flori; buchet; buze; ca n-povești; căciulă; ceva frumos; cîntare; colectivitate; consimțire; contopire; criză; cumetri; dansuri; de aur; de cinci stele; de pomină; destin unit; destin
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de un negru șters. Trecu pe lângă fiică- sa, deschise ușa și aruncă afară apa dintr-o cană. - Mamă, am venit să vorbim. Am venit să mă ierți! - De ce, fata mamei? Te-ai măritat și ești la iertăciune? Da’ nu văd vornicei să mă cheme la nuntă, sau or veni și ei mai pe noapte? - Nu, mamă, nu m-am măritat. Am venit să mă ierți. Să-ți cer iertare. - De ce? Că te-am născut, că te-am crescut? Că ți- am
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
starostia ieșea bine, urma o nouă întâlnire numită împăcăciune, când se stabilea și data logodnei, când se alegeau nașii și se fixa data nunții. Atunci viitorii soți schimbau între ei daruri de încredințare: batistă și inel. Joi seara, înainte de nuntă, vorniceii și druștele (fetele care au cusut batistuțe și prosoape pentru nuntă) se adunau la casa miresei, unde făceau florile de pus în piept la nași, socri, cumnați, nuntași și pregăteau batistele care se puneau în piept la vornicei. Sâmbătă dimineața
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
înainte de nuntă, vorniceii și druștele (fetele care au cusut batistuțe și prosoape pentru nuntă) se adunau la casa miresei, unde făceau florile de pus în piept la nași, socri, cumnați, nuntași și pregăteau batistele care se puneau în piept la vornicei. Sâmbătă dimineața, vorniceii împreună cu mulți bărbati și femei, însoțiți de fanfara lui Radu Moise, cu căruțe împodobite, mergeau să ducă la mire zestrea care cuprindea: - Oghial (plapumă); - 4 perne mari și 4 perne mici; - 20 m de țol de cânepă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și druștele (fetele care au cusut batistuțe și prosoape pentru nuntă) se adunau la casa miresei, unde făceau florile de pus în piept la nași, socri, cumnați, nuntași și pregăteau batistele care se puneau în piept la vornicei. Sâmbătă dimineața, vorniceii împreună cu mulți bărbati și femei, însoțiți de fanfara lui Radu Moise, cu căruțe împodobite, mergeau să ducă la mire zestrea care cuprindea: - Oghial (plapumă); - 4 perne mari și 4 perne mici; - 20 m de țol de cânepă (buci) pentru saci
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
alaiul domnesc de la curte spre casele gazdelor miresei. Venea vodă Constantin Duca, încălecat pe un armăsar arăbesc alb, îmbrăcat cu haine cum nu se mai văzuseră până atunci, cu surguci în cap și însoțit de mare alai de vornici și vornicei - pe scurt, era adunată acolo toată floarea boierimii Moldovei -, se îndrepta în pasul abia stăpânit al armăsarului spre casa logodnicii spre a o duce la mânăstirea Golia. Acolo îi aștepta patriarhul mazilit al Constantinopolului, Preafericitul Iacov, cu mitropoliții și arhimandriții
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
încleșteze pe a sa de a lui ca să-l facă să priceapă și el cine sunt ei de fapt. Alexandru Mavrocordat a venit însoțit de Kuciuk Selin aga și de mai mulți dragomani, adică traducători, din subordinea lui. Când un vornicel a anunțat că marele dragoman cu ai lui se apropie, vodă, încadrat între prințul Ștefan și Toma Cantacuzino în dreapta lui și Mihai Cantacuzino în stânga, toți călări, au ieșit în întâmpinarea oaspeților. Saluturi protocolare în limba turcă au fost rostite de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
i se încredințase tranșarea cotletelor și învârtirea frigăruilor în dependințele unui restaurant de lux, pentru nomenclatura din București) începu să povestească, minunându-se zgomotos, de învâlvoratul bairam al unei nunți întâlnite pe traseu: Mirele era călare pe un cal alb, vorniceii, încălărați și ei, alergau în trap săltat, pe de laturi... Trei faetoane cu zestre, clădită de un stat de om, pe care o sprijineau niște bujori de druște, domnișoarele de onoare, cu ochi negri, înaintau în fața unei fanfare de alămuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
erau numai ochi și urechi. Natalia-bucătăreasa șefă, veni mai aproape, să nu piardă vreun amănunt. Marița, Carolina, Jana, Berta, cea sfioasă și bălaie, și celelalte muieri, nădușite de atâta râs, chicotiră în așteptare. Până la urmă, cică, mirele călărea pe ursită, vorniceii pe druște, iar calul alb, care nu era decât un cal sur, cu o pană sub coadă, desperecheat fiind, cât pe ce să o prindă pe nuna mare, care fugea de el, cu poalele sumese, să nu i se întâmple
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Acest vistiernic a fost Neculai Buhuș, fratele Anastasiei, înmormântat la Mitropolia Veche din Iași<footnote N. Stoicescu, Dicționar al marilor dregători din Țara Românească și Moldova, secolele XIV-XVII, București, 1971, p. 356357 footnote>. Constantin Mavrocordat înștiința egumenul că putea trimite vornicei prin satele acestor moșii, ca oamenii să asculte de mănăstire. O altă listă nedatată, ne arată din nou moșiile Mănăstirii Cetățuia. Sunt 11 moșii. Dintre acestea 4 sunt și în lista precedentă. Pe această listă se arată și venitul în
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Trec furnici ducând în gură de făină marii saci, Ca să coacă pentru nuntă și plăcinte și colaci; Și albinele-aduc miere, aduc colb mărunt de aur, Ca cercei din el să facă cariul, care-i meșter faur. Iată vine nunta-ntreagă - vornicel e-un grierel, Ii sar purici înainte cu potcoave de oțel; În veșmânt de catifele, un bondar rotund în pântec Somnoros pe nas ca popii glăsuește-ncet un cântec; O cojiță de alună trag locuste, podu-l scutur, Cu musteața răsucită șede
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Stelescu cu Bianca un eveniment menit să rămână pe veci în memoria multora. Din amuzament și din dorința de a ieși din rând cu ceva năstrușnic și haios, Nichi Stelescu simulase furtul miresei și își recrutase o ceată întreagă de vornicei, care se duseră s-o pețească pe fată, pe versuri parodice născocite de el cu acest prilej. Hazul fusese amplificat și de faptul că nu toata lumea pricepuse cum devine treaba cu furtul miresei și nici povestea cu studenții lălăind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
o odraslă de crai s-ar ivi, cu păru-auriu și tras prin inel, logodnic al fetei din miazăzi. Naș le-ar fi Pepene împăratul, cu-mpărătița lui Nuca, fiica lui cneaz Gutuie Întunecatul cu barba cât e uluca. Strugure ar fi vornicel care nimeni nu e să-i semene, neștiind să aleagă, de fel, pe cea mai frumoasă dintre Cireșele gemene. Floarea-soarelui, ca sora-a miresii ar îngriji de pocalele goale și de podoabele miresii: frigărui și sarmale. S-ar chercheli Dovleac
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
găsim și pe unii cărora datoriile le ședeau în spate ca piatra de moară. Cum de se întâmplau asemenea lucruri? Împrumutau bani și nu-i dădeau înapoi la vade (la termen). Așa a pățit Măriuța, soția lui Ion Gherghel, fost vornicel în satul Socola. La moartea soțului ei, a rămas datoare cu 150 de lei lui Ioniță Chira, logofăt, care primise ca gaj pentru împrumut cinci pogoane și o fârtă de vie în Dealul Cetățuii, cu livadă îngrădită, două căzi, patru
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
la oraș. Constrângerea economică, folosirea forței, sistemul feudal al răspunderii colective a sătenilor față de plata birului, coruperea autorităților de care depindeau aprobarea strămutării, procedura și sistemul complicat al întocmirii formalităților de strămutare în care erau implicați ispravnicii, privighetorii de ocoale, vorniceii, proprietarii sau posesorii ș.a. îngreuiau mult mutarea sătenilor la oraș. În aceste împrejurări, țăranii părăseau satul adeseori în mod ilegal, fugind în orașele mai mari, în special în capitală, unde își pierdeau urma, găsind scăpare fie în corupția poliției, fie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
anumit grad de stereotipie, ceea ce îngăduie folosirea lor în funcție de împrejurări. Întotdeauna, moartea tinerilor surprinde dureros, ca un sacrificiu inutil. Funeraliile tinerilor necăsătoriți imită obiceiurile de nuntă, făcând astfel ca recuzita destinată unui eveniment fericit să-și schimbe menirea: „Batista de vornicel / Legată-i la prăpurel, / Batistuța cea de mire / Legată-i la năsălie”. Exprimarea metaforică intensifică dramatismul „nunții-înmormântare”, deconspirând neconcordanța dintre aparență și realitate. Tonul este solemn, iar imaginile folosite sugerează perfect tragismul momentului. Specie complexă, care surprinde viața ori moartea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285773_a_287102]