71 matches
-
ori veniturile anumitor dregători -, sunt prevăzute în acte, iar actualizările acestor amenzi, periodice (operate, categoric, în urma analizelor situației de pe „teren”), marchează consecvența și constanța unei preocupări, adică a unei linii morale. Femeile desfrânate - între ele și unele văduve (judecate de vornicii de poartă, „globite” și „date prin târg”) - plăteau amenzi („șugubina de muieri”, pe care o încasau, în Moldova, marii vornici, reprezenta - datorită mulțimii infracțiunilor sexuale - un izvor nesecat de venituri), iar voievozii aveau grijă să fixeze cuantumul acestor sume („de
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
găsit scris de Huru, canțelarul cel mare al lui Dragoș, că un Baloș au fost la obșteasca Adunare, ce s-au făcut în Iași cînd a venit Dragoș din Ardeal, de au sfătuit de l-au primit cu toți boierii, vornicii de oaste, și moșnenii ce au fost venit cu el aice, și le-au dat și moșii pentru locuința lor, iar apoi mai sus s-au rădicat de pe vremea domniei lui Estrate vodă Dabija." Bîrfitor din fire sau, să zicem
Neam de neamul lor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10659_a_11984]
-
Se întâmpla însă ca din nenumărate pricini îndatoratul să nu-și poată răscumpăra zălogul la soroc. Vodă este neiertător. Grigorie Alexandru Ghica voievod cere la 28 aprilie 1777 epitropului mănăstirii Socola „ca să aducă zăloagile aicea și să să prețăluiască de vornicii de poartă și să să vândă ca să nu să păgubească mănăstirea de venitul ei”. Ce zici, fiule? Continuăm sporoava sau o mântuim pentru astăzi și mergem la vecernie? Păi, după cum se vede treaba, soarele se rostogolește către chindie deja. N-
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ales și înaintea cinstitei stărostii” (Stahl, 1998, vol. I, p. 144). Soluția: obștea mare se întrunește pentru a căuta o soluție satisfăcătoare: „Adică noi toți locuitorii din satili ocolului Vrăncii ne-am adunat toati satili la un loc și înaintea Vornicii am hotărât, cu primire de obștie tuturor, ca mai bine să ne învoim și să disbracăm toate goanele dintre noi”, și anume, decide ca muntele Mușa să fie dat înapoi poienarilor, luându-l de la nerejeni, și „să rămâie fieștecare hotar
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
dările asupra moșiilor Vrancei. Iar apoi unele dintre sate și mai ales cele mai cu putere au împins a răpi și ei de la alții spre despăgubirea lor... Și pentru ca să contenească dintre noi acest fel de rău, strânsu-ne-am toate satele la vornicia Vrăncii și am socotit ca împăcarea acestor pricini să urmeze precum mai gios arată” (Stahl, vol. I, p. 147). Sunt recunoscute schimbările de facto intervenite între timp și se recalculează soldurile. Dar certurile, deseori urmate de apeluri la biserică și
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
fost cuprinsu supt numile Bisericii Catolicești... pe care este tractirul și alte dughene, în fața Uliții Mari”. --Săracul Locman. De aici înainte are de furcă cu prefectorul Bisericii Catolice. Nici la 20 august 1777 lucrurile nu s-au limpezit. După cum spun vornicii de poartă, pe locul reclamat “să află făcut despre Ulița Mare pe locul acesta trahtirul și 3 dugheni ce sânt a preuților italienești osăbitu de pivnița și crâșma ce este pe pivniță, ce este alăture cu tractirul și cu dughenile
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
hrăpăreți. Din punct de vedere administrativ, din trecutul vremii, Botoșani era un ocol dependent de ținutul Hârlăului, până în anul 1741, când prin hotărâre domnească a domniei lui Grigore al II lea Ghica, Botoșani este ridicat la rangul de ținut, al vorniciei de Botoșani și ține până la reforma administrativă de sub domnia lui Alexandu I. Cuza. Din trecutul îndepărtat, a evenimentelor petrecute pe teritoriul actualului județ Botoșani au fost înscrise multe fapte istorice, dintre care amintim doar câteva: prima mențiune domnească a localității
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
hrăpăreți. Din punct de vedere administrativ, din trecutul vremii, Botoșani era un ocol dependent de ținutul Hârlăului, până în anul 1741, când prin hotărâre domnească a domniei lui Grigore al II lea Ghica, Botoșani este ridicat la rangul de ținut, al vorniciei de Botoșani și ține până la reforma administrativă de sub domnia lui Alexandu I. Cuza. Din trecutul îndepărtat, a evenimentelor petrecute pe teritoriul actualului județ Botoșani au fost înscrise multe fapte istorice, dintre care amintim doar câteva: prima mențiune domnească a localității
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
au arătat și zapis de la mîna lui Andrieș...Deci la dzi nu i s-au dat banii, ce-au trecut un an peste dzi...Acuma, de iznoavă au făcut jalbă Ghinea neguțătoriul înaintea domniei mele. Pentru aceia bani...am trimis...vornicii de poartă, de au biciuluit acele case...și s-au dat pe sama Ghinei neguțitoriul”. „Neguțitoriul Ghinea” nu este singurul care ajunge stăpân pe case din Ulița Mare, fiule. Asta o aflăm din mărturia de la 12 martie 1662 (7170) a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
aceea mănăstiri au dat...nește locuri de casă den tîrgu den Iași, ce simt pre Ulița Mare și lîngă Podul Vechiu”. Cred că știi că pentru aceste locuri de casă Gheorghe Duca voievod a trimis la 24 iunie 1669 (7177) vornicii de poartă... „Să alegem” cum spun ei - „nește locuri de casă ce simtu pe Ulița Mare, lîngă Podul Vechiu” - i-am luat eu vorba din gură bătrânului. Călugărul n-a dat semne de supărare pentru întrerupere și pe neașteptate îmi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
leșești. Află, fiule, că acel loc a fost al lui Iane Hadâmbul, dar călugării leșești l-au împresurat și actualul stăpân „Vasili Pleșca treti logofet” are necazuri cu iazoviții. De aceea Antioh Cantemir voievod trimite la 14 iulie 1700 (7208) vornicii de poartă la fața locului. Aceștia, după cercetare, fac anaforă către vodă, în care scriu: „Deci am pus de au cercat cu sapa și am aflat pari vechi pe unde au fost gardul lui Iane Hadîmbul și au făcut iazoviții
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
vornicilor de poartă Constandin Stâncescu și Ștefan Ciogole, trimiși să cerceteze la fața locului cele spuse de „gerah”. Numai că de această dată dreptatea se împarte între Locman și feciorii lui „Fote neguțitoriul”. Asta se vede din cele spuse de vornicii de poartă, care scriu că deși Locman zice „că cît loc au cuprinsu ficiorii lui Fote din dosul dughenilor ar fi tot al lui. La aceasta i-am cerșut lui Locman ca să ni arate hotarnică sau altă dovadă...cum că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
pentru că a stat mulți ani fără stăpân, încât unii și-au făcut chiar case pe el, fără să întrebe pe nimeni. Abia la 23 februarie 1759 (7267), în urma mărturiei hotarnice a unui vornic de poartă, s-au limpezit lucrurile. Păi vornicii de poartă nu se jucau când erau trimiși să cerceteze vreo pricină. Așa s-a întâmplat și de această dată: „Ștefan Popăscul vornic de poartă, hotarnic” scrie: „Din luminată poroncă preînaltului domnului nostru, măriia sa Io Ioan Theodor (Calimah) voievod
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Călărași, epidemia izbucnise la 14/26 iulie, ucigând 130 de oameni; aici funcționa ca medic "dohtorul Foct" (adică Vogt) care a înființat un lazaret pentru bolnavi, pus sub administrația unui epistat, polcovnicul Răducan. Totodată, la 26 iulie/7 august, Marea Vornicie a Treburilor din Lăuntru a trimis 10 000 de lei izpravnicului județului Ialomița, căminarul Gheorghe Geanoglu, pentru a cumpăra mălai și a-l împărți celor "din satele scoase spre aerisire", dar de acești bani "să se ție socoteală curată". Doctorul
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
copii; milostivul Dumnezeu să-l odihnească și pă cei rămași să-i milostivească"127. Epidemia a continuat însă la începutul toamnei nu numai în Oltenia, dar și în județul Ialomița; la Urziceni au fost pierderi însemnate de vieți omenești, Marea Vornicie a Treburilor din Lăuntru oferind pentru 13 copii orfani, ai căror părinți muriseră de holeră, câte 18 lei lunar, de la 15 octombrie până la finele anului, când urma pentru dânșii să se adopte alte măsuri. Alte plase ale județului au fost
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
20-21 [august/1-2 septembrie] n-au mai fost cazuri noi, nici decese"187. La 11/23 1836 septembrie se publică în continuare, în "Curierul romînesc", la rubrica Știri din lăuntru, date despre evoluția epidemiei de holeră, după raportul înaintat Marii Vornicii din Lăuntru de către ocârmuirea județului Olt; la 28 august/9 septembrie erau declarați la Slatina cinci bolnavi, dintre care unul a murit, trei s-au vindecat, iar unul a rămas în tratament. La 29 [august/10 septembrie] s-au ivit
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ocârmuirea jud. Ialomița și după inspecția doctorului Nicolae Gussi, bănuielile că ar bântui holera în acest județ s-au dovedit neîntemeiate 188. În numărul din 23 octombrie/4 noiembrie, protomedicul C. Estiotu, prin raportul cu nr. 35, aducea la cunoștința Vorniciei că, mergând la satul Prișneni din jud. Mehedinți, a aflat de moartea de holeră a doi locuitori; la 15/27 octombrie s-au mai îmbolnăvit încă doi; dîndu-li-se ajutorul medical cuvenit, spaima locuitorilor s-a mai potolit. Protomedicul dădea apoi
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în spital; iar la 9/21 noiembrie se anunța că, după ultimele știri primite de la Cerneți, nu s-a mai declarat nici un nou caz de holeră în localitate; în sfârșit, la 20 noiembrie/2 decembrie 1836, după cele făcute cunoscute Vorniciei, s-a anunțat că în județul Mehedinți a încetat epidemia de holeră, datorită măsurilor înțelepte luate de directorul carantinei Cerneți și de doctorul Ioan Andreev, care a fost lăsat în județ de către protomedicul C. Estiotu ca să îngrijească bolnavii 190. Așadar
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
comandant peste toate oștile țării. footnote>. În slujba Dabijăi-Vodă, Domnul Moldovei, este împodobit ca Ispravnic<footnote Ispravnic, dregător însărcinat cu conducerea administrației într-un județ. footnote> de Codru, unde erau moșiile părintești. Pe lângă ocârmuirea Codrului, i-a mai dat și Vornicia<footnote Mare clucer, slujbaș al curții domnești. Păstra cheile de la cămările unde se țineau proviziile. footnote> Bârladului. Săvârșea cu grăbire și înțelepciune orice treburi, ori ale obștii ori îndeosebi ale Domnului. Supt întâia și a doua Domnie a Ducăi-Vodă, pentru
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
statului Moldova era înglobat tot spațiul carpato-nistrean. Încorporarea teritoriului de sud-est a Moldovei se situează în timpul domniei lui Lațcu (după 1370). În plus, împărțirea administrativă ulterioară a statului, în Țara de Sus și Țara de Jos, și constituirea a două vornicii sunt indicii ale supraviețuirii unor entități politice mai vechi. Astfel, cu excepția regiunilor subcarpatice, Țara de Jos se suprapunea, în mare parte, peste teritoriile ce s-au aflat sub controlul efectiv al mongolilor. Iar particularitatea instituțională a sudului Moldovei nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Istoriografie a timpului de mărire ale Bârladului, de acum 70 0 - 800 de ani” care scoate în evidență „relațiile comerciale ale Bârladului și Moldovei de Jos cu Italia și în special cu Geno va și cu Veneția”, dând și lista „ Vorniciei Țării de Jos, a cărei capitală era Bârladul.” Ziarul Tutova nr. 19 din 23 iunie 1909, sub pan a preotului Ioan Antonovici i‐a consemnat lui Pierre Ch. Drouhet - născut în Franța, dar stabilit la Bârlad, profesor la Liceul „Codreanu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]