71 matches
-
în profitul lor. De aici, se crede că provine originea zicerii românești: „caută pricină cu lumânarea". „Pârâtul sau vinovatul erau puși în fiare și schingiuiți rău, ca să plătească mai degrabă și mai mănos gloaba; altminterea erau trimiși în cătușe la vornicie și deci nici de acolo nu puteau scăpa, și chiar până la Domnie". Pentru a pune capăt necontenitelor reclamații contra deșugubinarilor, Miron Barnovschi împreună cu Adunarea țării, în anul 1628, a făcut un așezământ, în care a stabilit, între altele, ca deșugubinarii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la noi; „voi trimite eu oamenii noștri de aici de voi socoti după greșeala lor și li se va face judetu cu dreptate"... Documentele cercetate duc la concluzia că în cazul Fălciului, globnicii se trimiteau de la Bârlad, unde era reședința vorniciei Țării de Jos, că vornicul, ca membru al Divanului Domnesc, ședea la Iași, iar vornicia o exercita în lipsa lui uriadnicii sau alți dregători de la Bârlad, care trimiteau oamenii lor să caute deșugubine prin ținuturi; rezultă și că, de multe ori
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și li se va face judetu cu dreptate"... Documentele cercetate duc la concluzia că în cazul Fălciului, globnicii se trimiteau de la Bârlad, unde era reședința vorniciei Țării de Jos, că vornicul, ca membru al Divanului Domnesc, ședea la Iași, iar vornicia o exercita în lipsa lui uriadnicii sau alți dregători de la Bârlad, care trimiteau oamenii lor să caute deșugubine prin ținuturi; rezultă și că, de multe ori, deșugubinarii luau deșugubine sau globe pe bază de minciună, fără constatarea vinovaților și a vinovăției
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nu căzuse încă la 1/13 iunie, deci nu se putuse face recensământul locuitorilor din oraș. Vină era și a inginerului orașului, un anume Covaci, care a fost înlocuit din această pricina, prin adresa din 6 ianuarie. Arhivele statului București, Vornicia din lăuntru, Țara Românească, anul 1834, dosarul 3647, f. 115-116. În adresa din 7 ianuarie 1834 a generalului Kiseleff, în care se arătă, între altele, ca cele mai bune terenuri din Brăila: „se trouvent, comme accaparees par un petit nombre
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
comme accaparees par un petit nombre de personnes qui depuis trois ans non seulement n’ont rien construit, mais ne se șont meme pas donne la peine d’y faire un simple enclos pour sauver leș apparences”( Arhivele statului București, Vornicia din lăuntru, Țara Românească, anul 1834, dosarul 3647, f. 88-89. Istorie Geografie Imagini
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
agricole, sursele de apă și căile de comunicație. În secolul XV-lea târgul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populație ce se apropia de cea a Iașului. Odată cu mutarea capitalei de la Suceava la Iași, precum și cu apariția vorniciei Țării de Jos la Bârlad, Vasluiul a început să decadă, menținându-se timp de trei secole în categoria târgurilor mici și mijlocii. Documentele istorice, mărturiile unor călători străini, catagrafiile evidențiază mai multe perioade demografice. În perioada 1830 - 1899 sunt înregistrați
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
1845. Anul înființării acestei școli este atestat de Anuarul Oficial întocmit de Ministerul Învățământului și Cultelor, Serviciul Ștatelor personale și al Statisticii, la 15 octombrie 1910, în care se găsește și școala Costești. Aceeași dată se găsește și în fondul vorniciei din lăuntru, sâmbria învățătorilor cu nr. 137/1845. Primul învățător a fost Marin Popa David fiul diaconului David sin Popa din comuna Costești. Multă vreme școala din Costești, n-a avut un local propriu, cursurile ținându-se în casele oamenilor
Costești, România () [Corola-website/Science/298657_a_299986]
-
pan" se referă la toți membrii sfatului domnesc. "Prim-sfetnic" a fost titlul utilizat prima dată la 9 octombrie 1492 de cancelaria lui Vlad Călugărul. În sec. al XVI-lea erau desemnați dregătorii cei mai importanți ai sfatului domnesc (banii, vornicii și logofeții). În două cazuri se făcea referire la mare clucer, respectiv mare postelnic. Ultima mențiune a acestui titlu datează din 10 martie 1641, în timpul domniei lui Matei Basarab. "Sfetnic", în sensul de membru al sfatului domnesc, este menționat prima
Sfatul domnesc () [Corola-website/Science/302172_a_303501]
-
arestat la Budapesta, având asupra lui materiale revoluționare. Moare în noaptea de 22 spre 23 aprilie 1851, în urma torturilor suferite în închisoare, fără să-și fi trădat prietenii și tovarășii de luptă. În ziua de 23 iunie 1848 in Piața Vorniciei din București a fost inaugurată prima statuie de for public intitulată „Statuia Libertății” sau „România Deliverată”, operă a lui Constantin Rosenthal. Statuia, în stil neoclasic, reprezenta o alegorie a ideilor pașoptiste, sub chipul unei femei ținând în mâini o cumpănă
Constantin Daniel Rosenthal () [Corola-website/Science/303938_a_305267]
-
fost fondat la data de 20 iulie 1862, primul deținător al funcției de ministru fiind Barbu Catargiu. Ministrul actual este Carmen Dan. Instituția prin care au fost administrate afacerile interne din Țările Române în perioada Regulamentului Organic s-a numit Vornicia din Lăuntru, predecesoarea ministerului de interne. La data de 20 iulie 1862, prin decretul 495 semnat de Alexandru Ioan Cuza, a luat naștere Ministerul de Interne unic, cu sediul la București, ca urmare a desființării „"Directoriatul Ministerului de Interne de la
Ministerul Afacerilor Interne (România) () [Corola-website/Science/311925_a_313254]
-
numai după slujbă”. Se cerea de asemenea desființarea tuturor categoriilor de scutiți de plata impozitelor, iar „toate lefile străinilor să lipsească cu totul”. Aparatul administrativ trebuia redus la strictul necesar, urmând să fie desființate toate organele socotite „jăfuitoare”: Hătmănia Divanului, Vornicia Capitalei, Spătăria cea mare, etc. „Cererile...” prevedeau și o reformă a justiției, prin desființarea „legiuirii lui Caragea”, care nu era făcută „cu voința a tot norodul”. Învățământul, care trebuia să cuprindă întreg „tineretul națiunii roe” indiferent de originea socială, trebuia
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
episcopul Melchisedec Ștefănescu și istoricul Nicolae Iorga în timpul călătoriilor prin Bucovina. Ca urmare a degradării complexului mănăstiresc, arhimandritul Melchisedec Lemeni, egumenul mănăstirii, a înaintat mai multe cereri de alocare de bani pentru reparații. În 1843 el a adresat o cerere Vorniciei Moldovei, prin care solicita rezidirea a două chilii care erau degradate, costul acesteia fiind estimat la 1607 florini și 32 creițari. Deși domnitorul Moldovei a aprobat ca banii să se aloce din veniturile Mitropoliei, se pare că Mitropolia Moldovei nu
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
apărute cu preponderență sub influență bulgară. Dregătorii îl urmau pe voievod prin țară și îndeplineau funcția de consilieri și martori ai acestuia. Prin atribuțiile lor zilnice, ei alcătuiau o curte legată strâns de persoana domnitorului. Prima mențiune a unei dregătorii (vornicia) în Țara Românească datează din 4 septembrie 1389. "Vornicul" este cel mai înalt dregător al țării, fiind trecut întotdeauna în capul listei de boieri din hrisoave. El era judecătorul și șeful curții. "Banul" (de Severin) îndeplinește funcția unui dregător militar
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
orice altă clasă (Ibidem, 21). Nu știm cum și nici cât a funcționat această școală, dar se știe că în [[1838]], când se pun bazele învățământului public în [[Țara Românească]] ("Eforia Școalelor" prin adresa nr. 109/[[4 februarie]] [[1838]] mulțumea "Vorniciei din Lăuntru'(0 Ministerului de Interne), pentru măsurile luate în vederea deschiderii școlilor sătești - , era învățător Ilie Negoiță (funcționa și în [[1845]]), pentru Urlați și Valea Nucetului, Șerban Stan, pentru Valea Urloiu și Valea Seman, iar Ioniță Stoican, pentru ambele localități
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
la tipar. Stânjenul lui Constantin vodă a fost folosit mai rar decât cel al lui Șerban vodă, fiind întâlnit îndeosebi în Oltenia. "Stânjenul lui Știrbei vodă" a fost stabilit în timpul domniei lui Barbu Știrbei (1849-1853 și 1854-1856). În septembrie 1855 Vornicia din Lăuntru a propus și domnul Barbu Știrbei a aprobat ca stânjenul folosit în țară "„să se determineze după sistemul metric, hotărându-se a fi pe viitor de o lungime de 2000 de milimetre sau de 2 metre și aceasta
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
Șerban vodă. Palma lui Constantin vodă a fost folosită mai rar decât cea al lui Șerban vodă, fiind întâlnită îndeosebi în Oltenia. "Palma lui Știrbei vodă" a fost stabilită în timpul domniei lui Barbu Știrbei (1849-1853 și 1854-1856). În septembrie 1855 Vornicia din Lăuntru a propus și domnul Barbu Știrbei a aprobat ca stânjenul folosit în țară "„să se determineze după sistemul metric, hotărându-se a fi pe viitor de o lungime de 2000 de milimetre sau de 2 metre și aceasta
Palmă (unitate de măsură) () [Corola-website/Science/321055_a_322384]
-
dispus ca în noaptea de 28 spre 29 iunie 1848 să fie distrusă prima statuie de for public realizată în București de către Constantin Daniel Rosenthal, intitulată „statuia Libertății” sau „România Deliverată”, ce fusese inaugurată la 23 iunie 1848 în Piața Vorniciei.
Emanoil Băleanu () [Corola-website/Science/323315_a_324644]
-
Mathei Logofăt față și Marta> După datele menționate mai sus documentele se înmulțesc, Râca devine Căpitănie a Înaltului Scaun al Dreptății pe lângă Domnie, un fel de centru militar al mai multor localități, jucând un rol administrativ dar și judecătoresc pe lângă Vornicie. După anii 1800-1830 comuna Râca ce se găsea în vechea vatră din Strâmba începe să fie părăsită de locuitori, mutându-se cam la 6 km. spre răsărit, lângă satul Bucov, pe dealurile din stânga ale apei Purcarului, începând de la Drumul de
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
la aproximativ 15 kilometri, pe drumul spre Oltenița. Se poate ajunge aici cu transportul în comun, din București, sau cu trenul. După intrarea în vigoare a Regulamentului Organic în Muntenia, în anul 1831, în conformitate cu art. 117 al acestuia este înființată "Vornicia Temnițelor". În anul următor, această nou creată instituție a elaborat primul „Regulament al temnițelor”, având ca scop crearea unui cadru legal modern pentru regimul de detenție. Regulamentul prevedea existența de locuri de detenție separate pentru femei și bărbați. Cum acestea
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
de detenție. Regulamentul prevedea existența de locuri de detenție separate pentru femei și bărbați. Cum acestea nu existau la acel moment, s-a stipulat ca femeile pedepsite pe timp limitat sau pe viață să execute pedepsele în mănăstiri, sub supravegherea Vorniciei Temnițelor și pe cheltuiala statului. Prima mănăstire folosită în acest scop a fost Arnota. În perioada 1836 - 1844, închisoarea pentru femei a Țării Românești a fost mutată la Mănăstirea Plătărești. Prin Decretul nr. 630 din 11 august 1862 al domnitorului
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
mai tarziu. Numai după această aprobare ele deveneau obligatorii, executarea lor fiind în grija poliț - maiestrului. Ocârmuitorul avea și dreptul să intervină dacă i se părea că o hotărâre a maghistratului este „împotriva intereselor orașului” raportând totodată despre aceasta marii vornicii. Așa se explica rolul important pe care il avea de fapt și de drept, în ce privește gospodărirea orașului cârmuitorul județului. De la unii din negustorii și meseriașii Brăilei își trag numele câteva străzi ale orașului. Găsim astfel în planurile vechi ale lui
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]