99 matches
-
a numit bătrânul Guneș și cu varianta Goniș în unele documente ce consemnează numele de bătrâni-teren (moșie) de pe arealul teritoriului obștii umbrăreștene. Se observă existența unei ierarhizări social-economice în obște, exprimată prin formula „noi cu mic cu mare ne-am vorovit”, înțelesul de mic și mare în asemenea cazuri fiind acela de diferențiere după avere și rol în conducerea comunității. Cât privește blestemul din finalul zapisului, îndreptat împotriva acelora care s-ar „lepăda” de actul daniei, acesta semnifică prezumtiva împotrivire a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
poezie; poruncă; povățuiește; povestea; președinte; prezice; proștii; proverbe; răspuns; rece; relata; repede; replică; risc; rostește; rosti; scrie; secret; sfat; spun; spus; știe; stop? Te oprești?; strigă; surprins; tăcere; taină; tata; timid; țipă; un banc; un sfat; verbalizare; veste; vorbă multă; vorovește; zar; zboară; zgomot; nu zice; zi (1); 770/183/51/132/0 zid: perete (189); cărămidă (44); obstacol (42); barieră (28); piatră (25); înalt (25); casă (19); cetate (19); chinezesc (19); tare (17); gard (15); mare (15); clădire (12); Berlin
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
românești, unde, printre altele, s-a și căzut de acord asupra Răspunsului...: "Pentr-aceaea, iubiții miei fii, tâmplîndu-mi-se estimp în părțile Țărâi Românești, cu treabe domnești și a nărodului, în Târgoviște, cu cea mai de frunte și mai de-a firea vorovind, mai vârtos cu oarecare boiarin cinstit și slovesnic și a toată destoiniciia și înțeleagerea harnic, dirept pravoslavnic creștin, al doilea logotet și frate Doamnei a bunului credincios și a luminatului Domn Io Matei voivodă, cu mila lui Dumnedzău domnul Țărâi
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de zi Ziurel de rouă Raza mă trezi C-o lumină nouă...” „Rădăcină truditoare”, sensibilă și rațională, agreabilă și rafinată, poetul eoria Zilieru pare-a fi ascultat, cu docilitate, sfaturile Basarabului Neagoe către fiii muntenimii sale de ev mediu, care vorovea astfel: „Pasă către furnică... și... răvnește căile ei!” „Pasă Fătre albină și vezi cât de lucrătoare este!... ” „Iară, de nu vei fi lenevos, va veni ca izvorul secerișul tău...” și iată că, la frumoasa vârstă pe care o sărbătorește astăzi
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
egaleze în strălucire, domnia acestui voievod”. În timp ce spuneai acestea, eu mi-am adus aminte de spusa lui Ion Neculce cronicarul, în „Letopisețul Țării Moldovei”, despre Gheorghe Duca voievod. Și cam ce spune cronicarul? „Că el (Duca vodă) să ține și vorove în casa lui , de să ispite să fie craiu în Țara Ungurească, și un ficior a lui în Țara Moldovei domnu, și altul în Țara Muntenească, și ginere-său hatman în Ocraina. Că el își ține lucrul pre sus. Curtea
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
acolisească de acele lacrimi și de acel sânge, dar să se fi eglendisit cu ele, prea puțini. Printre acești prea puțini și bunicul meu Gavril se cere pomenit. Înalt-prea-sfințitul îl oprea ades la masa înalt-prea-sfinției sale și-l ospăta. Și vorovind ei între ei de cele bisericești daraveri, se mai ajuta bunicul în voroavă, când cu sânge de hulub, când cu lacrimă de fecioară, tot vinuri cuvioase și cu miroznă rară. Odată, în postul mare pare-mi-se, brodindu-se bunicul
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
casă? Suciu are casă aici, a doua casă, "Silva" bere Reghin, Tuțu, el dincolo de Mureș este, Strada CFR nr. 5, vezi acolo? galbene, roșu, să trăiești, mersi de antigel! ui' nea Miru, mă, hai sus! om de oraș! auzi, am vorovit cu Viorel, o zis că mergem sus! să te ajut la arat! Valea Gurghiului pînă aici comunismul, de aici Hodac și Ibănești! soare fără timp, la țară numai conserve și salamuri! O ascuns-o mama! și el, n-o avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
urmă, din câte se spune, a fost gata abia în 1584. Despre Galata din Deal nu se pomenește însă explicit decât în zapisul din 25 aug.1633 (7141), când Moise Moghila voievod întărește mănăstirii Galata de Sus stăpânirea asupra satului Vorovești, scutindu-l de toate gloabele, iar oamenii din sat urmând să fie poslușnici ai mănăstirii. „Iată domnia mea am dat și am întărit sfintei mănăstiri care se numește Galatiia de Sus.” Ultima dată însă când se pomenește de Galata din
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
nu s-a întâmplat nimic, domnișorilor, da-i musai să vă zic și eu o voroavă... Zi, baciule, voroava! Ce vrei să ne spui? No, place-mi tare fain de dumneavoastră. Că tineri sunteți, frumoși sunteți, fain cântați, fain ați vorovit, gânduri bune aveți, da’ ..., numai că ..., nu-i vremea dumneavoastră amu... Că amu-i vremea hoților și a șmecherilor! No, așa să știți! Noi am zâmbit și l-am îmbrățișat: Va veni și vremea noastră, bade! Hm, a făcut bătrânul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de la castel. Privind mirat la mine și la lemne zise: No, domnișorule, d-apoi ai plecat cu lemne la pădure? Chiar așa, bade, i-am răspuns și eu zâmbind. Leagă săniuța de a mea și sui lângă mine să mai vorovim până ți-o fi voia. La un moment dat zise: No, c-am trecut de baci Toader, cioplitorul de spițe și obezi. Nu la dânsul merg, ci în Poiana Gălzii! D-apoi, nu mă bolânzi de cap, chiar la pădure
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pe fiecare ceva, iar în funcție de răspuns rămâneai în infirmerie sau erai trimis în secție sau la camera de pedeapsă. L-a întrebat într-o zi pe un bătrân, moț de lângă Abrud: Tu de ce ești arestat? Apoi dom’ colonel, ia, am vorovit și eu o voroavă de om prost!, răspunse moșul în plăcutul lui grai ardelenesc. Ce ai zis? Apăi, am zis că partidul aista, în loc să-i facă pe tăți prilotarii chiaburi, să trăiască toți bine, a făcut pe tăți chiaburii prilotari
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
v’zui la iatru... (iatros=doctor - grecism) Da, sântu lânțed! Ți ti doare? Rânza! Alt’țiva? Buriclu! (stomacul) Alt’țiva? Păltărili! (omoplații) Alt’țiva? Caplu! (capul) Înclo? Înclo... ca biclu!... (taurul) Atunți, di țe nu eși la fireastră să mai vorovim? Cade puntulonii! (Ca taurul de voinic, dar îi cădeau pantalonii!) Dea Dumniedzău s’azundzi la schital! (Urare făcută cu bună intenție, fiindcă acolo alimentația era îmbunătățită, iar medicii deținuți, cu mari riscuri, reușeau să strecoare bolnavilor câte-o pastilă de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Toate erau clătite în mai multe ture, cu un galben, apoi cu un rubiniu de Cotna ri, care a trimis la colț toate celelalte arome, asuprind încăperea cu parfum de toamnă, de struguri, și o împodobi cu voie bună. Au vorovit despre drum, misiune și au închegat ș i niscai va planuri pentru zilele ce vor veni. S au și tachinat, ca totdeauna, când bărbații sunt lipsiți o vreme de compania dom nițelor, cu aluzie și chiar cu referire directă, la
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Lupu vodă, ajunge să ia chiar scaunul domnesc al fostului său stăpân, cătând să egaleze în strălucire, domnia acestui voievod”. Despre firea și năzuințele lui Gheorghe Duca vorbește și Ion Neculce în „ Letopisețul Țării Moldovei”: „Că el să ține și vorove în casa lui, de să ispite să fie craiu în Țara Ungurească, și un ficior a lui în Țara Moldovei domnu, și altul în Țara Muntenească, și ginere-său hatman în Ocraina. Că el își ține lucrul pre sus. Curtea
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Mănăstirea Galata, despre care vom afla o mulțime de lucruri cu totul deosebite. Întâi să spunem că Petru Șchiopu a zidit în prima sa domnie „Galata din Vale”, căreia, după bunul obicei domnesc, îi dăruiește, la 25 februarie 1577, satul Vorovești din ținutul Cârligătura. Numai că abia fu gata biserica și dealul Galatei o luă la vale, împreună cu noua zidire.Cronicarul Nicolae Costin spune că „Într acestaș an (1583 n.n.) dacă s-au așezat Pătru Vodă la domnie, nu vru să
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
toaleta cea elegantă a damelor noastre. Un strein carile s-ar vedea deodată transportat (adus) în mijlocul acestor strălucite adunări nu ș-ar putea închipui că să află la marginea răsăriteană a Evropii, într-o provinție despre care arareori să aude vorovind.“ „Les plaisirs du carnaval commencent à prendre dans notre Capitale un caractère plus prononcé. Les cercles de la Cour, le théâtre et les bals masqués occupent presque toutes les soirées de la semaine. C’est à cette occasion qu’on remarque le
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
retroscop“, este extraordinară. Textul, se vede limpede, a fost gândit și scris ințial în franțuzește, spre a fi apoi tradus într-o românească relativ frustă, în care urbanitatea se numește „politicire“... Dar în această limbă cu inflexiuni arhaice „să aude vorovind“ o mare bucurie a noului! Nu toți trăitorii acelui timp erau dispuși s-o împărtășească. La 1 ianuarie 1835, M. Kogălniceanu le scria, din Lunéville, surorilor lui aflate la Iași: „J’ai vu aussi par vos lettres que mon père
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
păstrează o fotografie în care V. Voiculescu și G. Tutoveanu apar alături, pe spatele căreia medicul-poet a așterut versurile, datându-le, 1938 București : Prinde vremea să ne caine... Negre haine peste taine, Ce stafii prinse-n hârtie Îndrăznesc să întârzie, Vorovind de poezie? Menționând-o și Marius Pop, acesta spune că în prim-planul fotografiei se află G. Tutoveanu și că la sfârșitul dedicației acesta făcea următoarea mențiune: «Încredințez fotografia aceasta prietenului meu I Torouțiu, G. Tutoveanu». Înregistrată sub cota 19
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
sau Teodor Pană, arătîndu-ne bucuros noile misive receptate de la Octavian Paler, Adrian Marino, Livius Ciocârlie, Gheorghe Grigurcu, Bogdan Lefter, Mircea Nedelciu, Nicolae Manolescu, Ana Blandiana, Mariana Marin, Eugen Negrici, Mircea Zaciu etc. Lor, dînșilor, le grăia despre noi; nouă ne vorovea cu privire la ei. Și tot așa mai departe: întreținea legăturile vechi, nexuri noi crea, promova și intensifica, pe îngerul sincategorematic făcea, inumerabile conjuncții mijlocea, admirabil go-between cultural se dovedea, de Internet loc ne ținea. A nu se uita că îi Aurel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
dreptu-i, câteva traducții în limbi etranjere. Nu multe. Nici creșteri spectaculoase de tiraj nu suscită automaticamente. O să-l ofere în curând și Albanezilor, Kadare adeverindu-se mai prizat, încă de pe vremea Tovarășului Enver Hodja, decât faliții noștri. Ca să nu mai vorovesc de cehescul Milan Kundera. De s-ar atribui unui valah, cu căcat și uncrop l-ar stropi confrații. L-ar acuza că iaște și circumcis și francmason și legionar și homosexual și agentul Kominternului. Numai Mircea Eliade i-ar expedia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Moartă. Cât privește imagina României peste hotare, dusă în cîrcă de reprezentanții săi, astuția sugerată de patafizician pentru îmbunătățirea ei, iat-o: să se aleagă ca președinte, premier, ministru de externe, ambasadori doar Americani, Nemți, Spanioli, Englezi și Francezi! Aceștia, vorovind impecabil limbi streine, s-ar descurca admirabil peste fruntarii și ar da o înaltă idee despre capacitățile comunicaționale din baștinalul nostru. Eu, dac-aș hi dictator luminos, având de partea mea și armata, și popolul, m-aș mulțumi cu doar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
putea (căci din fire muritorilor aceasta ieste dată, ca binele pre lesne, iară răul cu anevoie să uite, și laudele cuiva pre hârtie, iară hulele pre table de aramă să le scrie). Acéstea și altele ca acéstea Brehnacea cătră Cucunoz vorovi, socotind precum întâi pre dânsa din cea véche și strâmbă socoteală va putea întoarce, și de ciia amândoi împreună mărgând și pre Corb la calea dreptății și la luminarea adeverinții a duce să nevoiască (căci Brehnacea mai de folos a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
9 Cloșca 0,2 Lilieci 5,8 Boteni 2,0 Hagiești 2,2 Cătrunești 0,4 Sudiți Sudiți 3,5 Gură Văii 4,3 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── TOTAL IALOMIȚA 33 comune 65 sate ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── IAȘI Brăești Brăiești 21,3 Comarna Cormarna 1,0 Miroslava Vorovești 10,2 Brătuleni 12,8 Șirețel Satu Nou 4,9 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── TOTAL IAS 4 comune 5 sate ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ILFOV Afumați Afumați 11,7 Balotești Balotești 10,8 Dumbrăveni 8,0 Săftica 8,0 Berceni Berceni 7,1 Bragadiru Bragadiru 25,4 Cernica
HOTĂRÂRE nr. 1.512 din 29 noiembrie 2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
Tansa Tansa-Belcești Tătăruși Tăutești Tibănești Todirești Totoești Traian Trifești Tudor Vladimirescu Tufeștii de Sus Țibana Țigănași Țipilești Tutora Udă �� Ulmi Uricani Ursărești Ursoaia Vadu Vejei Valea Lungă Valea Oilor Valea Satului Valintirești Vașcani Vâlcelele Văleni Vănători-Vănători Verșeni Victoria Vladomira Vlădeni Vocotești Vorovești Zabaloteni Zagavia Zece Prăjini Zlodica JUDEȚUL ILFOV Baltă Neagră Bălănceanca 1 Decembrie Bojdani Bălțeni Afumați Coadele Brătulești Aluniș Grădiștea Buriaș Balotești Gruiu Căciulati Berceni Lipia Căldăraru Bobești Merii Petchii Ciofliceni Brănești Micșunești Moară Ciolpani Buda Micșuneștii Mari Ciorogârla Cățelu Netezești
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Cetate, Pădureni, Valea Satului Comuna Holboca Sate: Holboca, Cristești, Dancu, Orzeni, Rusenii Noi, Rusenii Vechi, Valea Lungă Comuna Mironeasa Sate: Mironeasa, Schitu Hadâmbului, Urșița Comuna Miroslava Sate: Miroslava, Balciu, Brătuleni, Ciurbești, Cornești, Dancaș, Găureni, Horpaz, Proselnici, Uricani, Valea Adâncă, Valea Ursului, Vorovești Comuna Mogoșești Sate: Mogoșești, Budești, Hadămbu, Mânjești Comuna Rediu Sate: Rediu, Breazu, Horlești, Tăutești Comuna Scânteia Sate: Scânteia, Bodești, Boroșești, Ciocărlești, Lunca Rateș, Rediu, Tufeștii de Sus Comuna Șcheia Sate: Șcheia, Cioca-Boca, Căuești, Poiana Șcheii, Satu Nou Comuna Tomești Sate
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]