99 matches
-
Iași și Alexandru Țurcanu, parohul local, în zilele arhipăstoririi IPS Iustin Moisescu, arhiepiscop al Iașilor și mitropolit al Moldovei și Sucevei. În perioada 2002-2005 s-au executat o serie de construcții și dotări mai noi ale Bisericii "Sf. Gheorghe" din Vorovești, prin contribuția enoriașilor. Este vorba de: În anul 2006, în timpul păstoririi preotului Daniel Graur și a epitropului Dumitru Musteață, deasupra intrării în biserică a fost amplasată o placă de marmură cu câteva date istorice referitoare la biserică. Pe placa de
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
iar lumina pătrunde prin 6 ferestre. Catapeteasma bisericii este confecționată din lemn de tei, icoanele fiind pictate în 1918 de un pictor localnic. Biserica dispune de obiecte de valoare artistică cum sunt: În anul 1917 au fost înhumate în cimitirul Vorovești rămășițele pământești a 69 de militari români din Compania a 2-a Subzistență a Armatei I, dintre care 13 identificați și 56 neidentificați. În arhivele Primăriei și ale Bisericii din Vorovești nu au fost găsite liste nominale cu evidenta militarilor
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
sunt: În anul 1917 au fost înhumate în cimitirul Vorovești rămășițele pământești a 69 de militari români din Compania a 2-a Subzistență a Armatei I, dintre care 13 identificați și 56 neidentificați. În arhivele Primăriei și ale Bisericii din Vorovești nu au fost găsite liste nominale cu evidenta militarilor înhumați. Există o informație conform căreia președintele Comitetului regional al Societății "Cultul Eroilor" din acea perioadă a susținut că au fost înhumați 112 militari români în 69 de morminte. O altă
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
nominale cu evidenta militarilor înhumați. Există o informație conform căreia președintele Comitetului regional al Societății "Cultul Eroilor" din acea perioadă a susținut că au fost înhumați 112 militari români în 69 de morminte. O altă relatare despre mormintele eroilor din Vorovești datează din 14 decembrie 1933, fiind făcută de șeful postului de jandarmi Galata, plutonierul Moroșan. Potrivit acelui subofițer, cimitirul din Vorovești avea o suprafață de 9.000 metri pătrați și era îngrijit de biserică, fiind delimitat pe latura nordică de
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
susținut că au fost înhumați 112 militari români în 69 de morminte. O altă relatare despre mormintele eroilor din Vorovești datează din 14 decembrie 1933, fiind făcută de șeful postului de jandarmi Galata, plutonierul Moroșan. Potrivit acelui subofițer, cimitirul din Vorovești avea o suprafață de 9.000 metri pătrați și era îngrijit de biserică, fiind delimitat pe latura nordică de un șanț, iar pe celelalte laturi de salcâmi. În cadrul necropolei mai existau doar 10 însemne de căpătâi ale eroilor români fără
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
doilea război mondial. Acesta a fost construit din inițiativa unor săteni și cu sprijinul Primăriei Miroslava. Slujba de sfințire a fost oficiată de preotul-paroh Daniel-Ionel Graur, împreună cu un sobor de preoți. Pe laturile monumentului sunt înscrise numele eroilor din satul Vorovești căzuți pentru apărarea patriei în cel de-al doilea război mondial: Gheorghe Burada, Vasile Constantinescu, Gheorghe Drănceanu, Gheorghe C. Dumitrașcu, Neculai Florăscu, Toader Gavril, Pavel Grigoraș, Vasile Hriscu, Florea Lău, Petru Mămăligă, Constantin Musteață, Neculai Musteață, Constantin Mutihac, Constantin Ghe
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
țări, pe la prieteni, în Țara Leșească și în Țara Nemțească, de i-au trămis vro doi meșteri, ca să vadă locul și apele și să vorbească cu ei ca, de se va putea, să facă postăvărie. Și așa trămițîndu - i au vorovit cu ei, dându - le și oameni de i-a purtat peste tot locul de au văzut locurile și apele; și din toate locurile le-au plăcut la Chipărești, unde intră Bahluiul în Jijia, care este și Jijia iezită, căci erau
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Toate erau clătite în mai multe ture, cu un galben, apoi cu un rubiniu de Cotna ri, care a trimis la colț toate celelalte arome, asuprind încăperea cu parfum de toamnă, de struguri, și o împodobi cu voie bună. Au vorovit despre drum, misiune și au închegat ș i niscai va planuri pentru zilele ce vor veni. S au și tachinat, ca totdeauna, când bărbații sunt lipsiți o vreme de compania dom nițelor, cu aluzie și chiar cu referire directă, la
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
putea (căci din fire muritorilor aceasta ieste dată, ca binele pre lesne, iară răul cu anevoie să uite, și laudele cuiva pre hârtie, iară hulele pre table de aramă să le scrie). Acéstea și altele ca acéstea Brehnacea cătră Cucunoz vorovi, socotind precum întâi pre dânsa din cea véche și strâmbă socoteală va putea întoarce, și de ciia amândoi împreună mărgând și pre Corb la calea dreptății și la luminarea adeverinții a duce să nevoiască (căci Brehnacea mai de folos a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nu s-a întâmplat nimic, domnișorilor, da-i musai să vă zic și eu o voroavă... Zi, baciule, voroava! Ce vrei să ne spui? No, place-mi tare fain de dumneavoastră. Că tineri sunteți, frumoși sunteți, fain cântați, fain ați vorovit, gânduri bune aveți, da’ ..., numai că ..., nu-i vremea dumneavoastră amu... Că amu-i vremea hoților și a șmecherilor! No, așa să știți! Noi am zâmbit și l-am îmbrățișat: Va veni și vremea noastră, bade! Hm, a făcut bătrânul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de la castel. Privind mirat la mine și la lemne zise: No, domnișorule, d-apoi ai plecat cu lemne la pădure? Chiar așa, bade, i-am răspuns și eu zâmbind. Leagă săniuța de a mea și sui lângă mine să mai vorovim până ți-o fi voia. La un moment dat zise: No, c-am trecut de baci Toader, cioplitorul de spițe și obezi. Nu la dânsul merg, ci în Poiana Gălzii! D-apoi, nu mă bolânzi de cap, chiar la pădure
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pe fiecare ceva, iar în funcție de răspuns rămâneai în infirmerie sau erai trimis în secție sau la camera de pedeapsă. L-a întrebat într-o zi pe un bătrân, moț de lângă Abrud: Tu de ce ești arestat? Apoi dom’ colonel, ia, am vorovit și eu o voroavă de om prost!, răspunse moșul în plăcutul lui grai ardelenesc. Ce ai zis? Apăi, am zis că partidul aista, în loc să-i facă pe tăți prilotarii chiaburi, să trăiască toți bine, a făcut pe tăți chiaburii prilotari
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
v’zui la iatru... (iatros=doctor - grecism) Da, sântu lânțed! Ți ti doare? Rânza! Alt’țiva? Buriclu! (stomacul) Alt’țiva? Păltărili! (omoplații) Alt’țiva? Caplu! (capul) Înclo? Înclo... ca biclu!... (taurul) Atunți, di țe nu eși la fireastră să mai vorovim? Cade puntulonii! (Ca taurul de voinic, dar îi cădeau pantalonii!) Dea Dumniedzău s’azundzi la schital! (Urare făcută cu bună intenție, fiindcă acolo alimentația era îmbunătățită, iar medicii deținuți, cu mari riscuri, reușeau să strecoare bolnavilor câte-o pastilă de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
casă? Suciu are casă aici, a doua casă, "Silva" bere Reghin, Tuțu, el dincolo de Mureș este, Strada CFR nr. 5, vezi acolo? galbene, roșu, să trăiești, mersi de antigel! ui' nea Miru, mă, hai sus! om de oraș! auzi, am vorovit cu Viorel, o zis că mergem sus! să te ajut la arat! Valea Gurghiului pînă aici comunismul, de aici Hodac și Ibănești! soare fără timp, la țară numai conserve și salamuri! O ascuns-o mama! și el, n-o avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
românești, unde, printre altele, s-a și căzut de acord asupra Răspunsului...: "Pentr-aceaea, iubiții miei fii, tâmplîndu-mi-se estimp în părțile Țărâi Românești, cu treabe domnești și a nărodului, în Târgoviște, cu cea mai de frunte și mai de-a firea vorovind, mai vârtos cu oarecare boiarin cinstit și slovesnic și a toată destoiniciia și înțeleagerea harnic, dirept pravoslavnic creștin, al doilea logotet și frate Doamnei a bunului credincios și a luminatului Domn Io Matei voivodă, cu mila lui Dumnedzău domnul Țărâi
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de zi Ziurel de rouă Raza mă trezi C-o lumină nouă...” „Rădăcină truditoare”, sensibilă și rațională, agreabilă și rafinată, poetul eoria Zilieru pare-a fi ascultat, cu docilitate, sfaturile Basarabului Neagoe către fiii muntenimii sale de ev mediu, care vorovea astfel: „Pasă către furnică... și... răvnește căile ei!” „Pasă Fătre albină și vezi cât de lucrătoare este!... ” „Iară, de nu vei fi lenevos, va veni ca izvorul secerișul tău...” și iată că, la frumoasa vârstă pe care o sărbătorește astăzi
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
sau Teodor Pană, arătîndu-ne bucuros noile misive receptate de la Octavian Paler, Adrian Marino, Livius Ciocârlie, Gheorghe Grigurcu, Bogdan Lefter, Mircea Nedelciu, Nicolae Manolescu, Ana Blandiana, Mariana Marin, Eugen Negrici, Mircea Zaciu etc. Lor, dînșilor, le grăia despre noi; nouă ne vorovea cu privire la ei. Și tot așa mai departe: întreținea legăturile vechi, nexuri noi crea, promova și intensifica, pe îngerul sincategorematic făcea, inumerabile conjuncții mijlocea, admirabil go-between cultural se dovedea, de Internet loc ne ținea. A nu se uita că îi Aurel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
urmă, din câte se spune, a fost gata abia în 1584. Despre Galata din Deal nu se pomenește însă explicit decât în zapisul din 25 aug.1633 (7141), când Moise Moghila voievod întărește mănăstirii Galata de Sus stăpânirea asupra satului Vorovești, scutindu-l de toate gloabele, iar oamenii din sat urmând să fie poslușnici ai mănăstirii. „Iată domnia mea am dat și am întărit sfintei mănăstiri care se numește Galatiia de Sus.” Ultima dată însă când se pomenește de Galata din
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Lupu vodă, ajunge să ia chiar scaunul domnesc al fostului său stăpân, cătând să egaleze în strălucire, domnia acestui voievod”. Despre firea și năzuințele lui Gheorghe Duca vorbește și Ion Neculce în „ Letopisețul Țării Moldovei”: „Că el să ține și vorove în casa lui, de să ispite să fie craiu în Țara Ungurească, și un ficior a lui în Țara Moldovei domnu, și altul în Țara Muntenească, și ginere-său hatman în Ocraina. Că el își ține lucrul pre sus. Curtea
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Mănăstirea Galata, despre care vom afla o mulțime de lucruri cu totul deosebite. Întâi să spunem că Petru Șchiopu a zidit în prima sa domnie „Galata din Vale”, căreia, după bunul obicei domnesc, îi dăruiește, la 25 februarie 1577, satul Vorovești din ținutul Cârligătura. Numai că abia fu gata biserica și dealul Galatei o luă la vale, împreună cu noua zidire.Cronicarul Nicolae Costin spune că „Într acestaș an (1583 n.n.) dacă s-au așezat Pătru Vodă la domnie, nu vru să
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
toaleta cea elegantă a damelor noastre. Un strein carile s-ar vedea deodată transportat (adus) în mijlocul acestor strălucite adunări nu ș-ar putea închipui că să află la marginea răsăriteană a Evropii, într-o provinție despre care arareori să aude vorovind.“ „Les plaisirs du carnaval commencent à prendre dans notre Capitale un caractère plus prononcé. Les cercles de la Cour, le théâtre et les bals masqués occupent presque toutes les soirées de la semaine. C’est à cette occasion qu’on remarque le
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
retroscop“, este extraordinară. Textul, se vede limpede, a fost gândit și scris ințial în franțuzește, spre a fi apoi tradus într-o românească relativ frustă, în care urbanitatea se numește „politicire“... Dar în această limbă cu inflexiuni arhaice „să aude vorovind“ o mare bucurie a noului! Nu toți trăitorii acelui timp erau dispuși s-o împărtășească. La 1 ianuarie 1835, M. Kogălniceanu le scria, din Lunéville, surorilor lui aflate la Iași: „J’ai vu aussi par vos lettres que mon père
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
an”, asociat cândva la domnie cu tatăl său, care ar fi profitat - crede Grigore Ureche - și o uneltire pusă la cale de boierii din preajma Aulei voievodale: „Roman vodă, feciorul lui Iliaș vodă, neputând răbda atâta nedumnezeire a unchiu-său, s-au vorovitu cu o samă din curtea domnească și au prinsu pe unchiu-său, pre Ștefan vodă, și i-a tăiat capul și niște apucatu Roman de domnie, leatul 6956 [1448]”. Domnii Moldovei au continuat această „politică” de accedere spre putere - suprimarea adversarului
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
-au foamete mare și în țara Moldovei și la Unguri, că au venit lăcuste multe de au mâncat toată roada, și pentru aceia l-au poreclit de i-au zis Lăcustă Vodă. Mai apoi, urându-l curtea toată, s-au vorovit o seamă de boieri din curtea lui, anume Găneștii și Arbureștii și la așternutul lui, unde odihnia, l-au omorât în cetatea Sucevei. începătoriu și ațâțătoriu acestui lucru au fost Mihul hatmanul și Trotușanul logofătul, de s-a vorovit într-
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
au vorovit o seamă de boieri din curtea lui, anume Găneștii și Arbureștii și la așternutul lui, unde odihnia, l-au omorât în cetatea Sucevei. începătoriu și ațâțătoriu acestui lucru au fost Mihul hatmanul și Trotușanul logofătul, de s-a vorovit într-o seară, ca niște lupi gata spre vânat, ca să înece oaia cea nezlobivă, adică pre Ștefan Vodă. Și dând învățătură slugilor sale ca toți să se întrarmeze, și dându-le și jurământ ca să le fie cu direptate, s-au
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]