453 matches
-
provinciei, care -în bazinul mare al termelor - au ridicat un altar lui ESCULAP dar și zeiței sănătății - HYGEEA sub comanda lui Furius Saturninus, guvernator al Daciei la 165 e.n. Cercetările arheologice au descoperit resturi de coloane de marmură și altare votive. Una din încăperi mai păstra în pardoseală infiltrații din apele izvorului antic. GEOAGIU BĂI - SUB SEMNUL ZEIȚEI SĂNĂTĂȚII - HYGEEA Mit și mister - simboluri prin care se pot proiecta speranțele, temerile - modele prezente , ca o amintire ancestrală uitată ..dar atenție, în
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354496_a_355825]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PĂDUREA DE SEMNE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 390 din 25 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Și e atâta pădure de semne În care nu mai cresc lemne Ci doar atribute votive Din care-ai să-ți faci iar motive Florale pe umeri de nuferi Și plângi când nu poți să mai suferi Eterul din ochii limpizi Ca două păstăi de guvizi Pescuiți pe înserate În două bălți ipotecate Între viață și
PĂDUREA DE SEMNE de ION UNTARU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360639_a_361968]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PĂDUREA DE SEMNE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 261 din 18 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Și e atâta pădure de semne În care nu mai cresc lemne Ci doar atribute votive Din care-ai să-ți faci iar motive Florale pe umeri de nuferi Și plângi când nu poți să mai suferi Eterul din ochii limpizi Ca două păstăi de guvizi Pescuiți pe înserate În două bălți ipotecate Între viață și
PĂDUREA DE SEMNE de ION UNTARU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340839_a_342168]
-
propriu neoliticului sud-est european, datat în mileniul al VI-lea, în jur de 5300-5200 a.Chr. și face parte din scrierea Vechii Civilizații Europene/Old European Civilization , dovadă certă a apariției scrierii în sud-estul Europei. Sute de vase, farfurii, cupe votive din zona centrală și estică a Peninsulei Haemus/Balcanică aparțin perioadei timpurii și clasice ale culturii Vincea (Gumelnița, Boian, Gradeșnița, Vrața), prezentând semne ale scrierii Vechii Civilizații Europene/Old European Civilization. Tăblițele de la Tărtăria aparținând scrierii Vechii Civilizații Europene/Old
IOSIF KOVACS-PUTREREA CUVÂNTULUI SCRIS-O PUNTE ÎNTRE OAMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340603_a_341932]
-
de prăznuire la 18 decembrie. Pătrunzând în naos, nu se poate să nu vezi și să pleci de acolo fără să simți un fior de evlavie, de bucurie și de un amestec neînțeles de mândrie, supunere și respect, în fața tabloului votiv al întemeietorului acestui așezământ. Desigur că ați înțeles, este vorba de Măria Sa, Ștefan cel Mare și Sfânt! În plus, dacă adăugăm la această impresie, covârșitoare deja, splendoarea picturii originale (aproape în întregime) din acest spațiu, în care lucrările au supraviețuit
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]
-
și nu numai, menționez că printre toate picturile din interior, în afară de tabloul Marelui Voievod, se remarcă, fără cea mai mică exagerare, Cina cea de taină, Împărtășirea Apostolilor și Spălarea picioarelor, în altar, iar în naos Ciclul patimilor și, firesc, tabloul votiv al domnitorului Ștefan cel Mare. - - VA URMA - - Referință Bibliografică: DOR DE BUCOVINA - PARTEA A ȘASEA - / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1401, Anul IV, 01 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]
-
Planul extrem de simplu e alcătuit dintr-un altar semicircular cu două nișe și un naos în același timp pronaos dreptunghiular boltit în semicilindru (actualul pridvor de zid construit în anul 1710 înlocuiește unul de lemn vizibil pe macheta din tabloul votiv). Programul iconografic redus și el, dar de o frumusețe artistică excepțională, include în conca altarului pe Maica Domnului „Platytera” flancată de doi arhangheli, de doi regi (David și Solomon) și doi profeți (Zaharia și Ieremia), iar în registrul inferior șase
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
de șaisprezece episoade din viața Sfântului Ioan Botezătorul de la vestirea îngerului către Zaharia până la aflarea capului. Registrul inferior e rezervat frizei întemeietorilor vieții monahale — Sava cel Sfințit, Antonie cel Mare, Pahomie cel Mare, Maxim Mărturisitorul și Grigorie Decapolitul. Deasupra tabloului votiv al ctitorului, domină amplă și elegantă, maiestuoasă și austeră Schimbarea la Față în stil paleolog târziu. Despre paisianism între mărire și decădere Prezentă în civilizația medievală românească mai ales în formă iconografică, Schimbarea la Față și tema transfigurării spirituale a umanului prin asceză și
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Crucea treflată face referire la Sf. Rafail, originar din satul Bursucani, comuna Bălăbănești. Brâul undat simbolizează rețeaua hidrografică a comunei, reprezentată de râul Jerăvăț și afluenții săi. Șoimul face referire la denumirea comunei, fiind un element votiv, iar ramura de stejar simbolizează pădurile seculare din zonă, numărul frunzelor și al ghindelor de pe ramură indicând numărul satelor componente ale comunei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ------
HOTĂRÂRE nr. 276 din 20 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295847]
-
polarizau artiștii, scriitori, pictorii etc. În secolurile XVI-XVII și XVIII, fenomenul era polarizat în jurul cronicarilor, Grigore Ureche, Ion Neculce, Antim Ivireanu etc, dar și în jurul unor domnitori, cum a fost Brâncoveanu, Ieremia Movilă care a încurajat, în special, arhitectura, pictura votivă, apoi Școala Ardeleană și corifeii ei au polarizat în jurul lor cărturari ce au promovat românismul în Transilvania. Apoi Dimitrie Cantemir a fost un deschizător de drum, mai târziu în secolul XIX, Ion Eliade Rădulescu, Maiorescu, Eminescu, Alexandri,Caragiale, iar în
ARTA-OGLINDĂ CONVEXĂ A REALITĂȚII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380046_a_381375]
-
Cantemir, stolnicului Constantin Cantacuzino și lui Axinte Uricariul. Mirungerea și încoronarea voievozilor români au fost privite înainte și după intervenția turcilor în actul de alegere și încoronare a domnitorilor. Au fost prezentate pe videoproiector și comentate imagini ale unor tablouri votive ale domnitorilor români Radu Paisie, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu, remarcându-se, în mod deosebit, prezența îngerului sau direct a lui Iisus Hristos ca dovadă a învestirii divine a domnitorului. În timpul intervenției turcești în actul încoronării coroana domnească a fost înlocuită
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
-
Alexandrina G. Manu și pe Anica Manu în costum polonez sunt expuse în Galeria de Artă Românească Modernă, la Mezanin. Portretele Alexandrinei G. Manu și Anicăi Manu, comandate de familia Manu pentru a-și consolida statutul social, îmbină tradiția portretelor votive (Chladek pictase pentru familia Manu portretele membrilor acesteia în Biserica de la Budești-Ilfov) cu noile tendințe neoclasice și chiar Biedermeier, care pătrund în pictura românească. Deschiderea către nou, evidentă în costumația tinerelor doamne, în ipostazele lor mai puțin rigide și, mai
TABLOURI DE TEZAUR SE ÎNTORC LA MNAR DE ZIUA CULTURII NAȚIONALE de MARIA PAȘC în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371605_a_372934]
-
această zi au mai fost vizitate și alte monumente din localitate. A doua zi, la Geoagiu-Băi( Germisara) au fost vizitate băile termale romane, datând din secolele II-III , reprezentând divinitățile tămăduitoare Aesculap și Hygeea, și unde s-au descoperit opt plăcuțe votive din aur și alte simboluri romane, ce se găsesc la Mizeul de Istorie din Deva și Orăștie. În această după amiază la Casa de cultură din localitatea Geoagiu a avut loc lansarea cărților”Distihuri chimice “, “Sentimente într-un vers “ și
ÎN ORGANIZAREA LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345940_a_347269]
-
coborâtori, după tradiție, din împărații Bizanțului. Această asociere reprezintă caracteristica esențială a epocii brâncovenești, și anume unitatea politică de curând realizată a unei adevărate „caste” conducătoare a țării. Ideea va fi reluată și ilustrată cu mai multă forță în tabloul votiv de la Hurezi, care se desfășoară pe cei patru pereți ai pronaosului, având un profund caracter narativ - genealogic. Pisania ne reamintește, la data mai sus-scrisă, că în „sfânta și dumnezeiasca besearică”, cel care cârmuia deja de șase ani Țara Românească „vrut
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
și blagorodnă a rodului și neamului său, atâta despre tată, cât și dăspre mumă, să să zugrăvească...”. Aproape fiecare efigie din cele aproape treizeci aflate în pronaosul Hurezilor ne trimite către un personaj știut și din cronicile timpului. În tabloul votiv, care este un document de epocă, se poate admira o impresionantă familie voievodală, în care „Io Costandin Basarab voevod sinu Papei postelnic, vnuc (nepot) Predei bir vel vornic Brâncoveanul” are alături de el pe copiii Costandin, Ștefan, Radu și Matei, iar
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
n-a plecat niciodată de acasă. Psalmodiind litanii din lumea tainelor, ne invită ospitalier să citim în Cartea Sfântă, în transcendent, între zidurile celor două biserici, trăind clipe de bucurie, înseninare și lumină. Citește bucoavnele din pisanii, vorbește despre tablourile votive, se uimește în fața ferecăturilor cărților bisericești, face considerații asupra iconarilor și a arhitecturii ecleziaste, trăind alături de oamenii țintați în frunte (Grigore Ilisei) Cartea regenerării prin credință. Bisericile tezaurizează frumuseți fără frontiere din vremuri voievodale, din spații ale Athosului, ale Mănăstirilor
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
aceste considerații privind, pe de o parte, treptele de boierie cu care a fost etichetat Tudor și, pe de altă parte, reconstituirea vârstei acestuia începând cu anul de naștere 1766, alăturăm opinia noastră despre prezența lui Tudor Vladimirescu în tabloul votiv al bisericii Sf. Spiridon din Cerneți, ctitoria lui Ioan Glogoveanu, marele boier care a avut grija creșterii lui Tudor la curțile sale de la Glogova, Cerneți și Craiova, alături de fiul său Nicolae. Biserica cu hramurile Sf. Nicolae și Sf. Spiridon, începută
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
Spiridon, începută de boierii Pleșoieni a fost desăvârșită de biv vel logofătul Ion Glogoveanu, fost ispravnic al județului Mehedinți, la 30 septembrie 1794, pe când domnul Țării Românești era Alexandru Constantin Moruzi, iar episcop al Râmnicului Noului Severin Nectarie . În tabloul votiv aflat în pronaos, de o parte și de alta a intrării în biserică, sunt portretele ctitorilor: înspre sud „pan Ioan Glogoveanu biv vel logofăt” și fii săi „pan Teodor vel șetrar sin ego” și „pan Nicolae brat ego”; înspre nord
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
simțurilor, abur nediminuat la marginea prăpastiei. La un moment dat, fiecare înoată în propria durere, calcinându-și mlaștinile, uscându-le la soare, lăsându-le să se-albească de trecut, de prezent, căci viața, acea moarte deghizată, singurul gardian al inscripției votive, nu te-atinge cu primul și ultimul sunet, nu eliberează, nu așteaptă ceva, niciun apel nu sună în ultima secundă, un vis rulând fără țintă, fără direcție. La final, nicio prăpastie nu este căscată, poate, doar, un punct închis, nicio
CERUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375114_a_376443]
-
provinciei, care - în bazinul mare al termelor - au ridicat un altar zeului Esculap dar și zeiței sănătății - Hygeea, sub comanda lui Furius Saturninus, guvernator al Daciei la 165 e.n. Cercetările arheologice au descoperit resturi de coloane de marmură și altare votive. Una din încăperi păstra, încă, în pardoseală, infiltrații din apele izvorului antic.Vă dați seama, câte semne găsim în acest loc de istorie, o adevărată insulă de sănătate?! GEOAGIU- BĂI, SUB SEMNUL ZEIȚEI SĂNĂTĂȚII - HYGEEA Mit și mister - simboluri prin
BĂI O INSULĂ ÎNTRE MIT ȘI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377794_a_379123]
-
acum limba română a conservat termenul ce desemna clădirea (lăcașul de cult) creștină, basilica (biserică)-termenul s-a născut în nordul Dunării, "a fost adus de misionari din sudul fluviului"(Pârvan). La Biertan (jud. Sibiu) s-a aflat o tăbliță votivă cu inscripția "Ego Zenovius votum posui"-o ofrandă (donariu), apoi fibula-inel de la Micia (Vețel-jud. Hunedoara) cu inscripția "Quartine vivas". Ca o concluzie generală, creștinarea monumentelor funerare este o dovadă clară a penetrației adânci a noii religii printre daco-romani și, în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
al IV-lea î.e.n.), mate rial folosit (argint aurit), tehnică de execuție (prin ciocănire, au repoussé), motive iconografice (cavalerul danubian, triskelion etc.) -, plăcu- țele de argint de la Letnița fac parte în mod cert din seria de obiecte (funerare, rituale sau votive) realizate la începutul celei de-a doua epoci a fierului (La Tène) și descoperite atât la nord de Dunăre (Băiceni, Craiova, Peretu, Poroina etc.), cât și la sud de Dunăre (Agighiol, Loveț, Vrața etc.). În Antichitate, această zonă sud- dunăreană
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Evident, arheologul gândirii hedoniste aspiră la niște fragmente mai consistente decât acestea, pentru că pare greu de reconstituit o poziție hedonistă fără mai multe detalii. Tot așa cum scafandrul norocos zărește abia o amforă sau vreun cratăr, o monedă sau o statuie votivă, cititorul descoperă un corpus hedonist, însă redus la minimum. Bine, le clasăm la gândirile care celebrează bucuria, plăcerea, dar cum? Sub ce forme? După ce criterii cantitative? în ce limite? Nu vom putea ști... în labirintul aristotelician, urmăm comentariul critic făcut
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de înfruntat o proastă reputație teribilă: Timon este primul care-l asociază cu un porc. Imaginea va dăinui, popularizată prin cea de-a patra Epistolă a lui Horațiu, cea cu purcelul epicurian. în ruinele de la Boscoreale, se vor descoperi purceluși votivi pe cupe de argint. La Herculanum, în vila lui Piso, arheologii vor descoperi un manifer asemănător... Iconografia asociază cel mai adesea acest animal roz și rotofei cu discipolii lui Epicur. De ce? Grigore de Nyssa afirmă că, din cauza constituției sale fiziologice
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Implicații românești ale bătăliei de la Poltava (Veniamin Ciobanu) 83 „România“ anilor 1854-1856: mărturii străine adnotate (Dumitru Vitcu) 93 CUVINTE, SLOVE, ZUGRĂVELI Elite și societate în Moldova la jumătatea secolului XVII. Precizări metodologice (Cătălina Chelcu) 107 Un nou document cu portretul votiv al lui Miron vodă Barnovschi (Petronel Zahariuc) 117 Influența greacă în cultura română după 1821. Manifestări și tendințe (Leonidas Rados) 125 CE OCCIDENT ALEGEM? De ce orientalizare? Din activitatea diplomatică a domnilor fanarioți (Andrei Pippidi) 141 I. C. Brătianu și aderarea României
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]