101 matches
-
prin învrâstare, alesătură cu spetează și alesătură pe rost, cu acul), se confecționau și piesele tradiționale (ștergare, fețe de masă, prostiri) cu funcții utilitare și decorative în locuința țărănească. Efecte estetice puteau fi obținute și prin alternanță cromatică, realizându-se vrâstele prin bumbacul vopsit cu calacan. Acesta este înlocuit, acum, prin fibră sintetică. Tot pentru înfrumusețare pot fi combinate fire de diferite grosimi (bumbac subțire și sacâz), alesul printre sau peste fire, alesul legat, alesul cu acul. Costumul popular, cândva răspândit
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
fluturi. La Pogonești și Ivești s-au purtat fuste din țesături învrâstate cu roșu, verde, galben și negru, numite local „fuste pe-un picior”. Această denumire este legată de tehnica de țesut folosită, prin care la țesutul în patru ițe, vrâsta colorată în roșu se reliefa față de celelalte vrâste. Aceste fuste prezintă la poale și alesături de bumbac alb (motiv „gura păpușii”), benzi de catifea neagră și găitane de lână, în diferite culori, pe marginea tivului. în zilele de lucru se
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
fuste din țesături învrâstate cu roșu, verde, galben și negru, numite local „fuste pe-un picior”. Această denumire este legată de tehnica de țesut folosită, prin care la țesutul în patru ițe, vrâsta colorată în roșu se reliefa față de celelalte vrâste. Aceste fuste prezintă la poale și alesături de bumbac alb (motiv „gura păpușii”), benzi de catifea neagră și găitane de lână, în diferite culori, pe marginea tivului. în zilele de lucru se purtau fuste în culori naturale ale lânii, cu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
și alesături de bumbac alb (motiv „gura păpușii”), benzi de catifea neagră și găitane de lână, în diferite culori, pe marginea tivului. în zilele de lucru se purtau fuste în culori naturale ale lânii, cu țesătură simplă sau având și vrâste albe sau roșii la poale. O altă piesă caracteristică pentru costumul popular femeiesc este pestelca, purtată peste fustă de lână. Pestelcile sunt de o mare varietate, ne oprim numai asupra celor de la Pogonești, observațiile fiind valabile și pentru Ivești. Aici
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
prin învrâstarea pânzei de cânepă cu bumbac se obținea un material original, încrețit, „pielea găinii”. Lăicere de lână cu numele pronunțat diferit în părțile județului sunt bogat ornamentate prin mai multe tehnici. Cele țesute cu suveica sunt învrâstate în poduri (vrâste egale de culori diferite) despărțite prin genuțe (vrâstuțe). în simplitatea lor, podurile sunt de o mare frumusețe, datorită subtilității armonizării culorilor, la care s-a ajuns dupa sute de ani de practică. Mai apar si vrâste albe întrerupte, ca o
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
sunt învrâstate în poduri (vrâste egale de culori diferite) despărțite prin genuțe (vrâstuțe). în simplitatea lor, podurile sunt de o mare frumusețe, datorită subtilității armonizării culorilor, la care s-a ajuns dupa sute de ani de practică. Mai apar si vrâste albe întrerupte, ca o notă de umor, numite „dinții babei”. Lăicerele ornamentate cu vrâste și alesături sunt decorate cu motive plasate la distanțe egalesuveicuțe, prescurele, coasta vacii, prăgurele, furculița. Alte lăicere, cu decor geometric, au un singur motiv, prezentat repetat
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
simplitatea lor, podurile sunt de o mare frumusețe, datorită subtilității armonizării culorilor, la care s-a ajuns dupa sute de ani de practică. Mai apar si vrâste albe întrerupte, ca o notă de umor, numite „dinții babei”. Lăicerele ornamentate cu vrâste și alesături sunt decorate cu motive plasate la distanțe egalesuveicuțe, prescurele, coasta vacii, prăgurele, furculița. Alte lăicere, cu decor geometric, au un singur motiv, prezentat repetat. Ele sunt alese în dame, pove, colțunași, posmagi. Alteori, motivul repetat are un colorit
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
stilistic propriu scriitorului, eliminând formele învechite sau improprii și curățând punctuația de urmele indelebile ale formației culturale rusești a lui C. Stere. Singura inconsecvență, la acest capitol, o constituie menținerea unor forme dialectale dizgrațioase (de genul sfădălie, în loc de sfadă, sau vrâstă pentru vârstă), rar atestate de atlasele lingvistice. Rusismele, în fine, sunt multe în primele cinci volume, a căror localizare în Rusia a impus autorului elemente de „culoare locală", editorul adăugând cuvenitele note explicative. Cu o singură excepție: cuvântul verstă, (unitate
Lungul drum al recuperării lui C. Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6110_a_7435]
-
de care era perfect conștient: " - Ba nu ne înțelegem nicidecum, am strigat, ieșind din amețeala ce mă cuprinsese. D-ta vrei să mă batjocurești, să mă pui la Alfavita pre mine, care știu grecește mai mult decît oricare tînăr de vrîsta mea, și care scriu franțuzește sous la dictée fără a face mai mult decît șepte-opt greșeli pe față! Dă-mi o gramatică, arată-mi construcția verburilor, ortografia. (Cum am învățat românește) încă din primele pagini publicate, abundența referirilor la mari
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
este catrința. Este țesută în patru ițe, făcută numai din lână sau cu urzeală de bumbac și băteală (bătătură) de lână. Fondul negru este dominant mai ales în spate, iar pe cele două părți laterale numite și capete sunt țesute vrâste roșii sau galbene, mărginite cu un fir de altă culoare. La poale are o dungă roșie-vișinie. Motivele decorative cele mai frecvente sunt: spicul, brăduțul, furculița, suveica, frunza bradului etc. Îmbrăcarea catrinței presupune folosirea brâului și a bârneței. Brâul femeiesc are
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
nebunie A generații și popoară, Romo, În multe chipuri nebunia lor! Ai zugrăvit pe pânza istoriei Visul mărirei omenești, ș-aspiră Oricare din noaptea vieței sale Din codri, din visele-i antice, Din religiuni a zei cu șapte ceruri, Din vrâste * vechi ca lumea, fericite Peste putință... Acum aspir' l-acea icoană care Realizat-a fost pe-acest pământ. Ș-oricît de mare - oricât de mic ar fi Un popol... totuși tu rămâi măsura Întunecatei lui aspirațiuni, o Romo! De acea, superbo
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și tuturor câți vor vedea-o sau vor auzi citindu-se, că, la vreme de slăbiciune fiind, Ne-am socotit moșia și casa, de față fiind credincioși boierii Noștri și fiul Domniei Mele, Bogdan Dragoș Voievoda. Statornicit-am pîn' la vrâsta legiuită a iubitului Nostru fiu să fie epitrop moșiei Dumnealui credincios boiarul nostru Sas din Bistra. Privi-se-vor cărțile sale ca ieșite de sub a Noastră mână și întărite de-a Noastră credință. Satele Salagiu, Artunți, Inbereche, Țițovi, Baluăncții și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ușă. Hai fă! BOGDAN (face o cruce) Să-i fac pe voie! [DRAGUL] Spune-mi, e multă oaste-n curte? BOGDAN Dar geme curtea toată de oamenii lui Sas Spre cinstea ta adus-au atâția oameni tineri, Oșteni în floarea vrâstei, de ți-e mai mare dragul Ca să privești la dânșii. Ce bun e vărul Sas! Ce bună e Bogdana și plină de-ngrijire! [DRAGUL] Ascultă-mă, Bogdane, împlutu-ți-au Bogdana Paharul tău cu apă și cupa ta cu vin? BOGDAN Ce-nsamnă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Atuncea ea îți zise" Bogdane, deși prinț, Aici ne vede lumea... m-auzi?... să fim cuminți". [BOGDAN] (își mușcă degetul) E ea. [ROMAN] [(apart)] Aha! începe să semene un pic. O, lume! O, -nchipuire, cum nu ești tu nimic! În vrâsta lui descrie-i pe-oricine... costelivă Dar mică, mare... dragă-i? îndată-i deoprotivă Cu ori[ce] frumusețe. Pe când eu habar n-am Nici ce-i, nici cum o cheamă, de unde-i, din ce neam. Citii alaltaseară acasă o poveste
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
carte a noastră oricui o va vedea sau o va auzi, că, la vreme de slăbiciune fiind, [însă] încă în fire, ne-am socotit moșia și casa, fiindu-mi de față boierii și Doamna noastră. Statornicit-am ca, pîn'la vrâsta legiuită, epitrop fiului nostru dulce Bogdan-Dragos Voievoda să fie credincios boieriul nostru Mihnea Sânger Batman. Privi-s-or cărțile sale ca ieșite de sub a noastră mână și întărite de A NOASTRĂ credință. Moșiile și ocnele domnești vor fi ocârmuite de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sânt eu. - De cînd? - De mâni, de poimîni dimineața dacă vrei. - Dar nu ești încă. - Ce va să zică încă? Încă e un cuvânt pentru neghiobi. Cine nu e încă acela nu va fi neciodată. Cine nu e încă cu minte la vrâsta mea rămâne nebun cât trăiește. M-am cumințit. Știi tu când am fost prost? - Îmi pare că acum. - Ba până astăzi. De azi înainte sânt cu minte. [SCENA VI] [IRINA, MIHNEA] IRINA Au nu-ți aduci aminte de neagra vrăjitoare
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
e menit 8r Pe tron {EminescuOpVIII 147} ALEX[ANDRU] (dîndu-i brațul) Ceea ce ar fi fost odinioară, regina mea, un sprijin pentru Voi e azi un sprijin pentru mine. De ce să-mbătrînească omul când jumătatea sa cea mai frumoasă e în floarea vrîstei...? RINGALA Măria Ta ești bun, dar nu văd înțelesul acestor cuvinte. Eu sânt mai bătrână decât Măria Ta, căci ani de durere mi-au întunecat sufletul, anii mei de singurătate au fost de zece ori mai lungi, Măria Ta, decât
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
arap Lui Hristos întins pe cruce i-au pus un turban în cap. Peste crucile plecate sună jalnic glasul cobii Și grămezi-grămezi pe drumuri treceau sclavele și robii; Ici călugărițe albe ce legate sânt cu funii, Și copii de crudă vrâstă, și bătrâni și albi sânt unii, Slugă și stăpân alături, ici ostași legați cu clerici Țipetele de muiere crud răsună din biserici Cu strigări de bucurie... oardele cele barbare Înadins făcură nunta lor păgână în altare; Urlete de biruință, țipete
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
iar moșiile mele merită un moștenitor mai de seamă decât pe unul care prezintă tava. TIMON Bine, și?... ATENIAN[UL] Am o singură fiică și nici o altă rudă! Și ei îi las toată strânsura mea. Frumoasă-i fata, tocmai în vrâsta de măritat. Crescut-o-am cu multă cheltuială Și-n chipul cel mai bun. El, om de casa ta, îi cat-amorul. Te rog dar, nobile doamne, fii de-o părere cu mine Și oprește-l de-a mai calca în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pas, Dumnezeu ridică un praf de aur, și, fiecare părticică este un univers... ”- Ce miracol... ce miracol.!” se extazie el transfigurat. Mai multe steluțe, ca un snop, se revărsă lăsând dâre roșii pe cer. Una mare și luminoasă, trase o vrâstă lungă pe tot cerul apoi, se stinse. ”- A murit un om!” murmură Vasilica, cu glas tremurat. - Hm... moartea! Taina morții, Fată dragă, stă în centrul tuturor religiilor de pe pământ... Ea este viața veșnică din lumea ”de dincolo”, lume pe care
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
pe care sufletul lui nu-l putea pătrunde. De jos, dintr-un tufar, un greiraș rupse tăcerea scâncind subțire și tremurat... ”cri-cri... cricri”, ca un răspuns parcă, la tremurul stelelor de pe cer. Drept în creștet, o stea a tras o vrâstă albă, pe răbojul cerului și s-a stins la o margine de zare... Iorgu tresări... murmurând. -O stea cade și moare... e ca o măruntă tresărire a inimii... ”o lume” stinsă fără zgomot... In noaptea asta, parcă plouă cu ”orionide
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
absolvarea clasei a V-a și promovarea în a VI-a; b) act de mărturie legalizat de primăria de Iași menit a înlocui actul de naștere; c) certificat de tragere la sorți. Doi din aspiranți fiind seminariști, iară unul neavând vrâsta legiuită pentru tragerea la sorți, subsemnații au însărcinat pe revizorul școlar ca să facă întrebare Ministeriului: 1) daca manține adresa sa N-o 3662 cătră directorul liceului, prin care seminariștii se esclud de la concursuri; 2) daca tineri sub etatea cerută de
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
la noi numai scrierea și cetirea astfel, ci toate obiectele. O privire numai în manualele noastre scolastice ne va încredința că elevii trebuie să fi învățînd ca în somnabulism, că nu știu nici ce scriu, nici ce citesc. Abia când vrâsta li trezește mintea, li se ia albeața de pe ochi și încep a înțelege ce au învățat în școală. Dar acele cunoștințe, câștigate în mod mecanic, nu s-au lipit de memorie, au rămas numai niște urme slabe din ele, încît
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
de mult, puse să-l treacă pe Ivanco în lista de rang a celor mai apropiate rude ale dinastiei domnitoare și-l încărcă cu prerogative și averi. Fiindcă nunta nu se putea face încă cu logodnica Teodora, ce era în vrâstă copilărească, pețitorul nerăbdător își aruncă privirea lacomă asupra mumei logodnicei sale, văduva Anna, care era în floarea vârstei și peți cu dinadinsul mâna ei, socotind că în locul mielușelului sugător e mai bună oaia mumă, crescută și folositoare. Între acestea el
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în cursul acelui veac. Potopul nimicitor al românilor și al cumanilor, în contra căruia nu mai cuteza să vâslească nimenea, se rostogoli de atunci fără a găsi împrotivire asupra orașelor Perinthus și Daonion, tîrî cu sine în robie populația de orice vrâstă și de orice sex și dărâmă valurile și zidurile. O soartă tot atât de dezastroasă avură orașele Arkadiopolis, Messene, Tzurulos precum și orășelul Athyra: pradă, pustiire, prinsoare, robie. Athyra își răscumpărase altfel deplina mântuire c-o mare sumă de bani, dar stătea sub
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]