101 matches
-
mișcare, ci apa ei ar putrezi și s-ar bahni dacă temperatura ei ar fi pretutindenea egală; omenirea ar putrezi în corupție, speculă și pornocrație dacă n-ar exista între popoare deosebiri de cultură și mai cu seamă deosebiri de vrâstă. {EminescuOpXV 62} {EminescuOpXV 64} {EminescuOpXV 65} {EminescuOpXV 66} {EminescuOpXV 67} Lumină din lumină, Dumnezeu din Dumnezeu {EminescuOpXV 68} {EminescuOpXV 69} SOCIOLOGIE ȘI POLITICĂ STAT. JUSTIȚIE. SOCIETATEA ROMÎNEASCĂ [DESPRE STAT] 2257 1 Chiar dacă omul visează în somnul lui adânc, totuși nu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
fi numit un popor inteligent. Ceea ce au produs însă această iluzie sunt două lucruri: 1) Lipsa de naivitate în copii, cari [sunt] în genere prematuri prin lucrurile ce le-au văzut în casele părintești și cari nu se potrivesc cu vrâsta lor în clasele mai avute; în clasele mai de jos sărăcia părinților, hrana și îmbrăcămintea rea, iarna lipsa de căldură, care trezește înainte de vreme în copil instinctul conservării și-i dă acel ochi bătrânesc și serios pe care îl au
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
și triunghiuri nu găsim în natură niciodată. Eu știu chinul ce l-am avut însumi cu matematicele în copilărie, din cauza modului rău în care mi se propunea, deși îndealtfel eram unul din capetele cele mai deștepte. N-ajunsesem încă la vrâsta de douăzeci de ani să știu tabla pitagoreică - tocmai pentru că // [nu] se pusese în joc judecata, ci memoria. Și, deși aveam o memorie fenomenală, numere nu puteam învăța deloc pe de rost; încît îmi intrase-n cap ideea că matematicele
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
din spate și cel de al treilea necunoscut, care avea plete crețe, o față cam ascuțită și oleacă de bot, cu dinții puțin ieșiți înainte. Purta un soi de veston, ce nu s-a mai văzut, și un halat în vrâste late, lung până în pământ, care îl copleșiră de respect pe Vartolomei. Șontâcăind în felul său, pe picioarele lui betege, strâmbe ca la cosaș, Vartolomei se apropie de flăcăul cu haine ca măslina crudă, despre care aflase că-l cheamă Iov
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
pe suveranii ei - la ceremonia căsătoririi. D. Ștefan Belu. Toată lumea se va întreba: Cum ajunge Pandarus - pardon - d. Ștefan Belu să reprezinte o țară cinstită la o cununie cinstită. I s-o fi părut d-lui Belu că deosebirea de vrâste e atât de mare încît să fie oarecum nevoie de prezența d-sale în Arolsen, capitala principatului Waldeck... până acum nu îl știam pe d. Ștefan Belu ambasador de nuntă, ci mai mult de contranuntă, și în această ramură a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fi întrunit și aci cele două calități principale ale lucrurilor, frumosul cu folositorul, utile cum dulci. Electivitatea magistraturii! Dar mai este ea cu putință în vremea noastră, în împrejurările de azi, în starea în care ne aflăm? Popoarele își au vrâstele lor deosebite, și ceea ce se potrivește într-o vrâstă nu le mai prinde într-alta. Electivitatea judecătorilor datează dintr-un timp în care morala și lege erau unul și același lucru, în care legea religioasă și civilă era una și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lucrurilor, frumosul cu folositorul, utile cum dulci. Electivitatea magistraturii! Dar mai este ea cu putință în vremea noastră, în împrejurările de azi, în starea în care ne aflăm? Popoarele își au vrâstele lor deosebite, și ceea ce se potrivește într-o vrâstă nu le mai prinde într-alta. Electivitatea judecătorilor datează dintr-un timp în care morala și lege erau unul și același lucru, în care legea religioasă și civilă era una și aceeași. Până azi se zice "lege creștină", căci ceea ce
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
combătut împreună pe inamicul comun. Se pare îndealtmintrele că nimic n-ar fi mai ușor, pentru că nu există între Principatele Dunării de Jos interese contradictorii și ambițiile lor nu se pot ciocni. Regatul României, daca nu e cel mai în vrâstă, a văzut cel puțin dezvoltîndu-se la el progresul științei și industriei Occidentului mai de curând și mai repede decât vecinele Bulgaria și Serbia. Mulțumită minunatei fertilități a brazdei și inteligenței locuitorilor lui, regatul de ani încoace e la un nivel
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cari au votat darea în judecată, fără ca unul măcar din această plebe să aibă curajul a o și susține înaintea forului cuvenit. Iată dar înțelesul vorbelor noastre. Ele sunt spuse condiționat, nu absolut. Repetăm că vorbim aci de bărbații în vrâstă ai partidului nostru, cărora poate că țara nu mai are îndestul timp, în cursul schimbărilor parlamentare, de-a le da ea însăși repararea cuvenită. Vorbim de bărbații aceia pentru cari, din cauza vârstei, vremea are un zbor întreit de repede. [25
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
tămâie, usturoi și un cuțitaș. Copilul nu va mai visa urât, nu va mai tresări în somn, nu se va mai speria fără motiv. Spurcat. De spurcat, copilului mic i se face scăldătoare cu burete de «Lingura frumoaselor», flori din vrâsta miresei și un ban de argint, ca să se facă curat ca argintul. În scăldătoare se pun uneori și bujori de munte. Alt leac, se unge copilul după scaldă cu untdelemn de la Icoana Maicii Preceste. Sugel. Se bagă degetul în apă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cu flori sau flori în ghiveci ca variantă a pomului vieții. Pânza de cânepă folosită aici este învârstată cu bumbac, obținându-se un material ușor încrețit, numit „pielea găinii”. Sunt confecționate frecvent levicerele (lăicerele), țesute cu suveica în poduri (când vrâstele au lățimi egale) sau cu genuțe (atunci când benzile de culoare sunt despărțite de linii foarte înguste). Se adaugă o întreagă gamă de alte țesături și de motive ornamentale. Toate acestea pot fi regăsite în muzeul satului, constituit de învățătorul Dumitru
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
prin învrâstare, alesătură cu spetează și alesătură pe rost, cu acul), se confecționau și piesele tradiționale (ștergare, fețe de masă, prostiri) cu funcții utilitare și decorative în locuința țărănească. Efecte estetice puteau fi obținute și prin alternanță cromatică, realizându-se vrâstele prin bumbacul vopsit cu calacan. Acesta este înlocuit, acum, prin fibră sintetică. Tot pentru înfrumusețare pot fi combinate fire de diferite grosimi (bumbac subțire și sacâz), alesul printre sau peste fire, alesul legat, alesul cu acul. Costumul popular, cândva răspândit
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
fluturi. La Pogonești și Ivești s-au purtat fuste din țesături învrâstate cu roșu, verde, galben și negru, numite local „fuste pe-un picior”. Această denumire este legată de tehnica de țesut folosită, prin care la țesutul în patru ițe, vrâsta colorată în roșu se reliefa față de celelalte vrâste. Aceste fuste prezintă la poale și alesături de bumbac alb (motiv „gura păpușii”), benzi de catifea neagră și găitane de lână, în diferite culori, pe marginea tivului. în zilele de lucru se
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
fuste din țesături învrâstate cu roșu, verde, galben și negru, numite local „fuste pe-un picior”. Această denumire este legată de tehnica de țesut folosită, prin care la țesutul în patru ițe, vrâsta colorată în roșu se reliefa față de celelalte vrâste. Aceste fuste prezintă la poale și alesături de bumbac alb (motiv „gura păpușii”), benzi de catifea neagră și găitane de lână, în diferite culori, pe marginea tivului. în zilele de lucru se purtau fuste în culori naturale ale lânii, cu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
și alesături de bumbac alb (motiv „gura păpușii”), benzi de catifea neagră și găitane de lână, în diferite culori, pe marginea tivului. în zilele de lucru se purtau fuste în culori naturale ale lânii, cu țesătură simplă sau având și vrâste albe sau roșii la poale. O altă piesă caracteristică pentru costumul popular femeiesc este pestelca, purtată peste fustă de lână. Pestelcile sunt de o mare varietate, ne oprim numai asupra celor de la Pogonești, observațiile fiind valabile și pentru Ivești. Aici
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
prin învrâstarea pânzei de cânepă cu bumbac se obținea un material original, încrețit, „pielea găinii”. Lăicere de lână cu numele pronunțat diferit în părțile județului sunt bogat ornamentate prin mai multe tehnici. Cele țesute cu suveica sunt învrâstate în poduri (vrâste egale de culori diferite) despărțite prin genuțe (vrâstuțe). în simplitatea lor, podurile sunt de o mare frumusețe, datorită subtilității armonizării culorilor, la care s-a ajuns dupa sute de ani de practică. Mai apar si vrâste albe întrerupte, ca o
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
sunt învrâstate în poduri (vrâste egale de culori diferite) despărțite prin genuțe (vrâstuțe). în simplitatea lor, podurile sunt de o mare frumusețe, datorită subtilității armonizării culorilor, la care s-a ajuns dupa sute de ani de practică. Mai apar si vrâste albe întrerupte, ca o notă de umor, numite „dinții babei”. Lăicerele ornamentate cu vrâste și alesături sunt decorate cu motive plasate la distanțe egalesuveicuțe, prescurele, coasta vacii, prăgurele, furculița. Alte lăicere, cu decor geometric, au un singur motiv, prezentat repetat
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
simplitatea lor, podurile sunt de o mare frumusețe, datorită subtilității armonizării culorilor, la care s-a ajuns dupa sute de ani de practică. Mai apar si vrâste albe întrerupte, ca o notă de umor, numite „dinții babei”. Lăicerele ornamentate cu vrâste și alesături sunt decorate cu motive plasate la distanțe egalesuveicuțe, prescurele, coasta vacii, prăgurele, furculița. Alte lăicere, cu decor geometric, au un singur motiv, prezentat repetat. Ele sunt alese în dame, pove, colțunași, posmagi. Alteori, motivul repetat are un colorit
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
și obrajii. Se simte întremat. O țigăncușă, încotoșmănată în niște boarfe vechi, cu un coș de viorele la picioare, tropăie strigând să-ți spargă urechile: "Cumpărați floricelele! Vestesc primăvara, aduc dragostea!" Se aplecă deasupra coșului, unde violetul delicat strălucește sub vrâste albe, și alege un buchețel. Îl scutură de zăpadă și îl amușină ca un câine: Nu prea miros vestitoarele tale..." "Ba ai matale nasul înfundat, boierule!" "Ce obraznică poți să fii!" Tot tropăind și lovindu-și palmele ca să se încălzească
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Duminică 3 april. 1981 am fost la Înmormântarea Catincăi V. Cozmei cu Preotul Leuștean Ioan de la Ipatele. Cântăreț V. Diaconu Evhologiu Biblioteca bisericii din satul Frenciugi. 1986 aprilie 1 Citită cu mare atenție de mine Grâu Vasile la anul 1986, vrâstă 73 primăveri. / 1 aprilie 1986-1 martie 1987. Grâu Vasile, sat Frenciugi, am citit din scoarță În scoarță această carte. 1986. Triod (vechi). Arhiva bisericii din satul Frenciugi. 1987 ianuarie 27 27 IANUARIE 1987 AM OFICIAT SLUJBA ÎNMORMÂNTĂRII PREOTULUI FLIGLER CONSTANTIN
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
care a trecut țara cu ocaziunea luptelor pentru Unire. Mi-ar trebui volume pentru aceasta și îmi lipsește în mare parte și materialul trebuitor. Vroiesc numai să reculeg amintirile mele personale despre unele fapte întâmplate sub ochii mei, la o vrâstă când impresiunele se întipăresc în memorie ca pe ceara fierbinte pentru a nu se mai șterge. Am ajuns aproape la capătul cărărei. Când mă uit îndărăpt la calea ce am străbătut și la atâta amar de vreme rămasă în urmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cu așa tărie în toată suflarea românească, nu are exemplu în trecutul nostru. Sunt curente de înălțare de inimă în viața popoarelor care le fac capabile de orice jertfe, și care se pot asemăna cu acele momente când omul la vrâsta tinereței și-ar da bucuros ultima picătură de sânge pentru ființa ce iubește. Eram și noi ca popor în acea vrâstă binecuvântată a tinereții, deschisă tuturor pornirilor generoase. Fericit cine a apucat acele timpuri! Viața omului e așa de scurtă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
popoarelor care le fac capabile de orice jertfe, și care se pot asemăna cu acele momente când omul la vrâsta tinereței și-ar da bucuros ultima picătură de sânge pentru ființa ce iubește. Eram și noi ca popor în acea vrâstă binecuvântată a tinereții, deschisă tuturor pornirilor generoase. Fericit cine a apucat acele timpuri! Viața omului e așa de scurtă și mai totdeauna așa de deșartă sau plină de decepțiuni, încât cine a trăit în acea perioadă de prodigioasă mișcare națională
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
martor la aceste evenimente unice în istoria noastră contimporană; am împărtășit însumi emoțiunile ce au zguduit inima multîncercatului nostru popor, am trecut însumi rând pe rând, prin toate crizele lui de neastâmpăr, de îndoieli, de speranțe, de bucurii, la o vrâstă când aceste mișcări sufletești nu se uită, și poate de aceea voi fi ieșit din limitele strictei obiectivități! Și apoi am rămas acum între acei puțini care au văzut ce a fost și văd astăzi ce este, și pot face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
căci mă strămută cu gândul în plaiurile verzi ale frumoasei tinereți. Ah! simt într-adevăr o nemărginită plăcere de a-mi întoarce privirile spre celalalt capăt al vieței și a percurge încă o dată drumul ce-am făcut pănă la înălțimea vrâstei în care am ajuns. Îmi pare astfel că-mi reîncep traiul din nou, că mă revăd în diferitele lui stadii, așa cum am fost, rând pe rând, copil tânăr, naiv, căruia toate îi surâdeau; apoi om matur încărcat cu ceva experiență
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]