205 matches
-
pentru a explica importanța legăturii dintre RS și conduitele ritualice, vom urma cea mai bună cale în ascensiunea acestui versant abrupt, luînd exemplul fenomenelor în care cele două nu se pot distinge. 4.2. "Mecanici" vrăjitorești: exemplul regiunii normande Sistemele vrăjitorești și de magie studiate, printre alții, de Evans-Pritchard, Mauss sau Moscovici ilustrează natura unor astfel de interconexiuni. Se știe că "a arunca o vrajă" înseamnă a-l face, accidental, pe cel asupra căruia cade, să "știe" că tocmai a primit
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
motivele pentru care etnopsihiatrii iau în considerație acești referenți culturali în practicile lor terapeutice la subiecții care se consideră "victime" ale mașinațiilor magice. Pe planul logic, și cu consecințe psihosociologice specifice, putem formaliza diferite tendințe comportamentale și contextuale. Formele experienței vrăjitorești Vrăjitor "existent" sau care este numit în reprezentare Vrăjitor "inexistent" sau care nu este numit în reprezentare Vrăjit aculturat sau aderent la valorile sisteme-lor vrăjitorești Context de atac clasic, cu strategie, echivalentă și si-metrică, de replică ritualizată și căutare
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
logic, și cu consecințe psihosociologice specifice, putem formaliza diferite tendințe comportamentale și contextuale. Formele experienței vrăjitorești Vrăjitor "existent" sau care este numit în reprezentare Vrăjitor "inexistent" sau care nu este numit în reprezentare Vrăjit aculturat sau aderent la valorile sisteme-lor vrăjitorești Context de atac clasic, cu strategie, echivalentă și si-metrică, de replică ritualizată și căutare de protecții diverse ("descântător", desfăcător de farmece, exorcist, fetișuri, formule...) Comportamente superstițioase repetitive, obsesionale, de conjurare a ne-norocului, sentimentul unor "atacuri latente", localizări imprecise
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
descântător", desfăcător de farmece, exorcist, fetișuri, formule...) Comportamente superstițioase repetitive, obsesionale, de conjurare a ne-norocului, sentimentul unor "atacuri latente", localizări imprecise ale originilor sau cauzelor unei nefericiri, reacții paranoice, alternanțe maniaco-depresive. Vrăjit care activează referenți culturali heterogeni pe fenomenul vrăjitoresc Situație de "victimă per-fectă", fragilă psihic, care se înșeală asupra modalităților de contraatac dacă își imaginează un eventual vrăjitor în mediul său, sau care ignoră faptul de a fi ținta unei vrăji; suferință, patologii suicidare sau auto-destructive, căutare de terapii
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
puțin doi ca să "meargă". Jeanne Favret-Saada, citată foarte des pentru observațiile sale participative în regiunea normandă, descrie o logică de influență specifică a vrăjitoriei, în care cuvintele, moartea și sorții se întrepătrund într-o "luptă fatală" (Favret-Saada, 1977). Studiul sistemelor vrăjitorești este asemănător cu cel al reprezentărilor și al relațiilor lor strînse cu ritualurile care le sprijină și cristalizează. "O criză de vrăjitorie ar consta în aceasta: un vrăjitor începe să atragă spre el, prin mijloace magice, forța vitală a unui
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cel vrăjit, pierzîndu-și încetul cu încetul forța vitală, va ajunge inevitabil la ruină sau la moarte." Ibid., p. 331 Un eșec, pentru un vrăjitor, înseamnă privarea de energia respectivă și deci moarte. Forța vitală este obiectul dorinței actorilor din sistemul vrăjitoresc, vectorul magic care îi permite circulația. Vrăjitorul vizează, în general, capul unei familii sau așezămînt. Creșterea intensității acestui atac depinde de tipurile de protecții sau farmece, opuse vrăjitorului, și de legăturile de intimitate dintre victimă și anturaj, mai mult sau
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
un seamăn" este cel în care se împotrivește desfăcătorului de farmece care pune obstacole magiei sale împotriva unui individ normal. În acest caz, duelurile "pe viață și pe moarte" sînt posibile, dar fără scopul de război de uzură, caracteristic atacului vrăjitoresc asupra unui individ oarecare. "Orice atingere la forța "magică", fie ea cea a vrăjitorului sau a desfăcătorului, se traduce deci printr-un efect unic: avatarurile domeniului în care este investită această forță. Restul este doar deducție." Ibid., p. 346 Scopul
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
care s-ar putea goli sau ca un cîmp închis care s-ar putea deschide; moartea, concepută ca rezultat final al unei atracții către vid, constituie principiul activ care, de unul singur, face forța să circule." Ibid., p. 346 Atacul vrăjitoresc este cu atît mai eficace, cu cît nu se știe cine este agresorul. Atunci cînd vrăjitorul nu este identificat și nici o forță magică nu vine să se împotrivească, acțiunea sa tinde spre punctul maxim. În schema de mai jos, se
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
nivelul forțelor angajate (invizibile), cele ale vrăjitorului vin să invadeze teritoriul victimei și să "atragă" ceea ce are "în plus". Este vorba despre intruziune în "corp" și "vampirizarea" victimei. Să trecem la interpretarea acestui lexic și să prezentăm schematizări ale atacurilor vrăjitorești. Schema I a unui atac vrăjitoresc Domenii vizibile Vrăjitor Vrăjit Forțe invizibile Vrăjitor Vrăjit După Favret-Saada, 1977, pp. 349-350 Schema II a ansmablului vrăjitoresc Domenii vizibile Forțe invizibile Op. cit., pp. 355-356 Oscilînd între putere (triumf și înlănțuire a victimelor) și
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
vrăjitorului vin să invadeze teritoriul victimei și să "atragă" ceea ce are "în plus". Este vorba despre intruziune în "corp" și "vampirizarea" victimei. Să trecem la interpretarea acestui lexic și să prezentăm schematizări ale atacurilor vrăjitorești. Schema I a unui atac vrăjitoresc Domenii vizibile Vrăjitor Vrăjit Forțe invizibile Vrăjitor Vrăjit După Favret-Saada, 1977, pp. 349-350 Schema II a ansmablului vrăjitoresc Domenii vizibile Forțe invizibile Op. cit., pp. 355-356 Oscilînd între putere (triumf și înlănțuire a victimelor) și neputință (împiedicarea de a acționa, generată
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
corp" și "vampirizarea" victimei. Să trecem la interpretarea acestui lexic și să prezentăm schematizări ale atacurilor vrăjitorești. Schema I a unui atac vrăjitoresc Domenii vizibile Vrăjitor Vrăjit Forțe invizibile Vrăjitor Vrăjit După Favret-Saada, 1977, pp. 349-350 Schema II a ansmablului vrăjitoresc Domenii vizibile Forțe invizibile Op. cit., pp. 355-356 Oscilînd între putere (triumf și înlănțuire a victimelor) și neputință (împiedicarea de a acționa, generată de un alt aruncător de farmece "mai puternic"), vrăjitorul poate eventual "bascula" în condiția de victimă dacă își
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
condiția de victimă dacă își "găsește nașul". Dar descrierea influenței lui asupra altuia este fundamental semnalată prin (-). Putem observa acest lucru în schema II de mai sus. Elementele (+) din domeniul unui vrăjitor nu sînt decît "trofee", rezultate ale unor jafuri vrăjitorești, ale unor împrumuturi sau deposedări de pe teritoriile victimelor. Avînd "prea multă putere", dar neputînd acoperi lipsa pe care aceasta o creează în raport cu propriile resurse, el trebuie să continue mereu să-și găsească în altă parte un echilibru pe care nu
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sau considerația pot, eventual, constitui beneficii psihologice nu chiar neglijabile pentru dezlegători. La fel de adevărat este faptul că vrăjitorul învins este slăbit. Dispune de mai puține elemente (+) luate în mod obișuit de la celălalt. Ceea ce întărește lipsurile sale, trimițîndu-l spre alte atacuri vrăjitorești asupra altor indivizi, poate mai bine păziți sau mai puțin la curent cu înfrîngerile sale precedente. Putem, în consecință, vorbi de un "sistem vrăjitoresc" în care fiecare actor are avantajul de a invoca acțiunea vizibilă sau invizibilă (esențial reprezentată) a
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
puține elemente (+) luate în mod obișuit de la celălalt. Ceea ce întărește lipsurile sale, trimițîndu-l spre alte atacuri vrăjitorești asupra altor indivizi, poate mai bine păziți sau mai puțin la curent cu înfrîngerile sale precedente. Putem, în consecință, vorbi de un "sistem vrăjitoresc" în care fiecare actor are avantajul de a invoca acțiunea vizibilă sau invizibilă (esențial reprezentată) a unui altul. Motivele dezlegătorului par a fi dezinteresate, dar nu trebuie să uităm că toți acești indivizi trăiesc într-un cadru rural de comunitate
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
simte, se tratează așa cum o face și este tratat așa cum este tratat pentru că pentru el însuși și pentru ceilalți este o ființă pe care societatea o determină și o împinge să-și joace personajul." Mauss, 1974, pp. 368-369 Descrierea mecanismelor vrăjitorești, deși incompletă și trasată în linii mari, arată în ce grad sistemele de reprezentare sînt moduri operatorii. Putem înțelege în cele din urmă care sînt relațiile posibile cu comportamentele ritualice, citind definiția care se poate da: "Sistem codificat de practici
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Alchimia avea ca obiect transmutația metalelor adică transformarea metalelor comune în metale nobile pe cale artificială astfel încât a apărut o competiție în artă de a produce miracole. Biserica văzându-se amenințată a anatemizat personajele bizare care se dedau practicilor magice și vrăjitorești. Vrăjitoria a devenit o practică blestemată, eretică, pedepsită prin arderea pe rug a celor care au asemenea îndeletniciri, considerați unelte ale lui Satan. În Transilvania secolului al XVII-lea au avut loc procese și condamnări la arderea pe rug pentru
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
texte</ref>. Fiindcă Faust se apropie de mântuire, trebuie să ne asigurăm ca aceasta a fost încoronată prin cumințenia de care dă dovadă. Când ne referim la cumințenie ne gândim în primul rând la faptele ce îi umbresc trecutul: isprăvi vrăjitorești, corupere, crimă. Cumințenia este cea de a doua parte a vieții sale evidențiata clar de uitare de sine. Totul constă în renunțare, o etapă superioară a consumării năzuințelor. Deși Mefisto va profita de aceste renunțări, Faust va fi pătrunsde legătura
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Hogea se autoconsumă "Sfânt trup și hrană sieși, Hagi rupea din el", Domnișoara Hus este caracterizată și prin turcisme: "Este domnișoara Hus/ (Carnaksi, Mașala!)/ Cu picioare ca pe fus,/ Largi șalvari/ Undeva"; ea este spiritualizată grotesc, chemând amanții prin incantații vrăjitorești; 11. Eptagonul cu cele "șapte semne, puse ciclic", din poezia Încheiere; cetatea Isarlâk, situată "la mijloc de Rău și Bun", trece prin "culoarul minții" în pură abstracțiune: "Fie să-mi clipească vecinice, abstracte/ Din culoarea minții, ca din prea vechi
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
specifice. Acțiunea se petrece într-un plan obiectiv, al realității, și în unul subiectiv, al fabulosului mitic, plan care tulbura subconștientul uman. Caragiale valorifică în această nuvelă mitul folcloric al vrăjitoarei malefice care tulbură mințile tinerilor. Cel care folosește practici vrăjitorești este pedepsit, așa cum se întâmplă cu hangița Marghioala și cu hanul ei mistuit de flăcări, sugerând iadul. Deși Mânjoală lăsase în urma lui numai datorii, Mânjoloaia, o femeie zdravănă, plătise datoriile, reparase hanul și acareturile, construise "un grajd de piatră", avea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
gustoasă și vinul au calități afrodisiace. Rătăcind, după ce pleacă de la han, protagonistul cunoaște o altă înfățișare a diavolului: o căpriță (un ied), pe care îl va regăsi în ușa Mânjoloaei. În nuvelă "se transformă în real un fapt de magie vrăjitorească până la a-l crede o întâmplare banală" (M. Ungheanu). Scenele erotice cu un flăcău bun de însurătoare și o femeie focoasă sunt minunat surprinse: aceștia "au căutat mult chibriturile", pentru a aprinde lampa care se stinsese. Tânărul care se învârtise
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
duhul rău, care ne turbură subconștientul, scoțând pe om din făgașul obișnuit al vieții, și care, odată ieșit din cercul magic al înrâuririi diavolești, își reia ritmul normal de viață; s-ar putea spune că cine se folosește de practica vrăjitorească este pedepsit, așa cum a fost și coana Marghioala la bătrânețe, mistuită de incendiul care i-a ars hanul din temelii. Astfel revenim la aceste apropieri, care nu sunt propriuzis istorice pentru că nu avem fapte care să justifice ponderea unor influențe
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
uman și chiar de compătimit, fiindcă satanismul femeii, de natură congenitală, îl înspăimântă și-l înfrânge. Fantasticul vizionar este rar la Caragiale, lipsește din cele mai multe basme, iar viziunea din Calul Dracului are o intensitate neterifiantă a luminii, care dă cavalcadei vrăjitorești calmul feeriei. Putem remarca faptul că nuvelele fantastice ale lui I. L. Caragiale au meritul de a deschide drumul prozei fantastice a secolului XX pentru Mircea Eliade și Vasile Voiculescu. 2.2. Operele fantastice În legătură cu constituirea viziunii fantastice la I. L. Caragiale
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Lungul nasului valorifică resursele magiei populare într un context narativ la fel de caracteristic tocmai prin autenticitatea lui realist nuvelistică. Doar că aproape imperceptibila disimulare moralistă a subtextului din Poveste face acum loc unei perspective comice de un grotesc deschis. Cunoscuta practică vrăjitorească a transformării prin blestem a ființei umane întrun anumit animal constituie elementul de subminare a planului ,,nuvelistic’’ de către fantastic. De data aceasta, dorința tânărului împărat de a lua de soție pe fiica de împărat este condiționată straniu și fad, astfel
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
basm, în care magia operează ca atare, însă vraja nu mai exercită asupra 61 omului o înrâurire echivalentă cu ispita, acționând asupra subconștientului; ea l-a transformat radical, ca semn al pedepsei, fiindcă s-a dedat el însuși la practici vrăjitorești; ca să-și redobândească personalitatea, trebuie să-l păcălească pe însuși dracul, cu care a practicat, împrumutându-i satanismul, pășind deci într-o zonă interzisă. 2.4.2. Kir Ianulea Întreaga analiză critică menită a elucida ,,cazul’’ operei Kir Ianulea, cu
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
amănunte, de aspect aparent benign, se înscriu în țesătura unui scenariu narativ ale cărui conotații de factură magică fac adevărata și marea ,,muzică’’ a povestirii. În acest fel putem descoperi că, în fond, este vorba de un scenariu al practicilor vrăjitorești având o surprinzătoare coerență. Analizate la modul retrospectiv, prin prisma tâlcului dezvăluit de șirul întâmplărilor circumscrise episodului următor, rătăcirea eroului în timpul nopții incidentele își divulgă esența malignă. Scopul ,,relecturării’’ este acum de a identifica chipul în care se manifestă fenomenul
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]