1,592 matches
-
doar cu ajutorul harului lui Dumnezeu. Biruința deplină asupra acestei patimi este mai presus de fire și are nevoie de ajutorul lui Dumnezeu. Acest lucru îl spune limpede Sfântul Ioan Gură de Aur: Nimeni nu ar fi putut scăpa de uneltirile vrăjmașului, nici să stingă, nici să oprească pofta firească a trupului, care este asemenea unui foc, dacă harul lui Dumnezeu n-ar ajuta neputința noastră, dacă nu ne-ar acoperi și apăra pe noi<footnote Sf. Ignatie Briancianinov, Tâlcuiri la Patericul
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
statornic în orice altă virtute, Sfântul Ioan Scărarul arătând că sunt trei trepte ale luptei împotriva desfrânării. Astfel, cel ce se războiește cu sudori și încordări cu acest potrivnic se aseamănă cu cel ce a legat cu o frânghie pe vrăjmașul său. Iar cel ce se războiește prin înfrânare și priveghere se aseamănă celui ce l-a încătușat pe acela cu lanț. În sfârșit, cel ce se războiește prin smerita cugetare și nemâniere și sete se aseamănă celui ce a omorât
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Iar cel ce se războiește prin înfrânare și priveghere se aseamănă celui ce l-a încătușat pe acela cu lanț. În sfârșit, cel ce se războiește prin smerita cugetare și nemâniere și sete se aseamănă celui ce a omorât pe vrăjmaș și l-a ascuns sub nisip<footnote Sf. Ioan Scărarul, op. cit., p. 224. footnote>. Ultima treaptă, cea în care smerenia este arma împotriva vrăjmașului patima este cea mai eficientă, pentru că are ca finalitate învingerea definitivă a dușmanului. Sfântul Ioan Scărarul
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
se războiește prin smerita cugetare și nemâniere și sete se aseamănă celui ce a omorât pe vrăjmaș și l-a ascuns sub nisip<footnote Sf. Ioan Scărarul, op. cit., p. 224. footnote>. Ultima treaptă, cea în care smerenia este arma împotriva vrăjmașului patima este cea mai eficientă, pentru că are ca finalitate învingerea definitivă a dușmanului. Sfântul Ioan Scărarul arată legătura indisolubilă dintre trup și suflet, cum unul pe altul se pot înălța sau prăbuși, printr-un frumos dialog în care sufletul întreabă
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
cu postul, dar îmi judec aproapele, iarăși mă predau lui. Dacă încetând de-a mai osândi îl voi birui pe dânsul, înălțându-mă cu inima (scil. mândrindu-mă), iarăși mă voi prăbuși la dânsul. El îmi este și ajutor și vrăjmaș, și sprijinitor și dușman, și protector și persecutor. Grijindu-1, mă războiește, topindu-l cu înfrânarea, mă slăbește până la neputință, odihnindu-1, mă trage spre păcat, dojenindu-l, nu-i pasă, dacă-1 voi mâhni mă primejduiesc foarte, dacă îl voi nimici, nu
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
și moartea cea după fire, s-a făcut pentru om păcat, prin pătimire, moarte și stricăciune, îmbrăcând de bunăvoie osânda omului, El nefiind osândit după voia liberă. El Și-a asumat firea noastră, a devenit păcat pentru noi, a distrus vrăjmașul pe care noi l-am moștenit prin păcat și a câștigat întreaga umanitate către Dumnezeu. Aceasta a făcut-o pentru a osândi păcatul și osânda din voie și din fire, scoțând din fire păcatul, pătimirea, stricăciunea și moartea. Noi nefiind
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
autorul și-ar fi trădat brusc subiectul. Dar,... l-o fi trădat, oare? * Romândor termină apocaliptic: ...Și dacă-i hotărât din vecie Patria să cază fără vină! Aceeași soartă ș-a noastră fie, Un mormânt ne-astupe ș-o țărână Vrăjmașului alta nu-i rămână Decât pământul și slava română! Te și rușinezi de atâta măreție; de virtutea propusă de marele umanist transilvan... Astfel de lucruri însă au fost aievea, și vor mai fi, în paradoxala țărișoară, cât timp autorii ei
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10119_a_11444]
-
cei întristați la inimă i-a mângâiat, pe cei rătăciți i-a căutat. Și, aflându-i, pe umeri i-a purtat și la apa odihnei i-a dus. Până și pe răufăcătorii Săi cu blândețe i-a tratat și pentru vrăjmașii Săi către Ceruri iertare a strigat; virtuți care au împodobit viața Sfântului Ierarh Nicolae. Sp. Ap. Pavel, scriind o Epistolă ucenicului său Tit, vorbind de bunătatea lui Dumnezeu, îi poruncea s-o vestească neîncetat și cu putere. În ce scop
Agenda2004-49-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283135_a_284464]
-
la schimb, o găleată de aur, atunci, în vremea prigoanei din toamnă ploioasa a anului 1307. Johanes intrase de tânăr în Ordin, unde s-a dovedit a fi fost soldat fără milă pe câmpul de bătaie, călugăr smerit în mănăstire; vrăjmaș de moarte dușmanilor lui Hristos dar de o bunătate fără margini față de soldații din propria-i subordine. Acum, doar numele lui mai rezistă prin timp, scrijelit în lespedea pietrei ce acoperă mormântul încastrat în chiar pardoseala sacristiei. Deși, de obicei
Vara leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
faci o groapă./ Și cu dinții să m-apuci,/ În tainița să m-arunci./ Ulmii că s-or clatină,/ Frunză ca s-o scutură,/ Trupul că mi-o astupa." Înțelege, deci, să se supuie morții. Dar după ce și-a pedepsit vrăjmașul, ucigîndu-l cum se cuvenea unui act hain. Distanță, se vede bine, e la dimensiuni astrale de comportamentul ciobanului moldovean din Miorița. Avea dreptate, cred, reputatul folclorist Ovidiu Bârlea să afirme: "Cea care oglindește în toată plinătatea profilul spiritual al românului
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
românului, în trăsăturile lui tipice, este balada Toma Alimos". La fel, bătăios și justițiar, procedează Mihu Copilul, cînd murgulețul lui îl vestește că, pe aproape, o să-l prade Ianus ungureanul, însoțit de o ceață de olteni. Mihu se îndreaptă spre vrăjmaș, îl cheamă la lupta dreapta, în doi, si, după o înfruntare aprigă, îl răpune. Nimic fatalist, resemnat în comportamentul și în Weltanschaungul celor doi eroi de balada, Toma Alimos și Mihu Copilul. De ce n-ar fi, întreb încă o dată, și
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
începuturilor. Din păcate, prelații catolici nu numai că au aprobat această mișcare, dar, aderînd la ea, se împotrivesc fățiș legilor. Nu e treaba mea să caut motivele care i-au determinat pe clericii unei confesiuni creștine să-i ajute pe vrăjmașii oricărei ordini politice, cu scopul de a doborî această ordine. Dar eu sînt obligat să apăr în stat, prin autoritatea pe care mi-a conferit-o Dumnezeu, liniștea internă și să asigur respectul față de lege. Știu că voi da socoteală
Scrisoarea Împăratului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17805_a_19130]
-
Mamă, / Tu ești Patria mea ! / Creștetul Tău / Vârful muntelui / Acoperit de nea. Ochii tăi / Mări albastre. / Palmele tale / Arăturile noastre. / Respirația ta / Nor / Din care curg ploi / Peste câmp și oraș. / Inelul / Din degetul tău / Cătare / Prin care ochesc / În vrăjmaș. / Basmaua / Steag, / Zvâcnind / Ca inima... / Mamă, / Tu ești Patria mea ! («Mamă, tu ești»); Pe mine / mă iubeau toate femeile. Mă simțeam puternic și sigur. Ca Meșterul Manole / am cutezat / să ridic o construcție / care să dăinuie veșnic. / Am început lucrul
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
al românilor azi, poeta mângâindu-se iar și iar cu postulatul albului, cu aurul limbii române, cu memoria tăcerii, bunuri și puteri patrimoniale, de supremă învestitură spirituală; mântuitoare că și rugăciunea, ca implorarea Tatălui Ceresc prin care poeta își absolvă "vrăjmașii". Simțind că se află pe calea Adevărului și Iubirii, Liliana Grădinaru scrie un foarte frumos poem cu vocație testamentara, intitulându-l, ca și Kipling, If: "Dacă poți face/ Ocolul pământului/ Pe valul răzvrătit/ Al Mării Amnios/ Ești un învingător/ Dacă
în absenta obsesiilor by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17517_a_18842]
-
bine, atacul la baioneta împotriva culturii e unul din cele mai grave acte anti-nationale și anti-românești din cele, multe, la care tot asistăm de zece ani încoace. Admit, însă, ca în societatea noastră există un război. Dar nu unul cu vrăjmașul dinafară, ci un tragic război româno-român. Așa cum este și așa cât este el, războiul a fost declanșat tocmai de către pompierii care doreau să-și arate utilitatea. La conducerea țării s-au postat o seama de indivizi incapabili să treacă și
Muza burtilor ambulante by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17565_a_18890]
-
speciilor nu e incompatibilă cu viziunea creștină, dar în rest deosebirea se adîncește pe măsură ce fiecare caută să-și nuanțeze opinia. E ca într-un război de tranșee în care stăruința de a-l convinge pe celălalt duce la sporirea încăpățînării vrăjmașului. Ruptura dintre Plantinga și Dennett se lărgește tocmai pentru că fiecare nouă replică le pune în lumină premisele asumate tacit. La Plantinga, știința riguroasă e un demers profund spiritual, la Dennett știința e în esența ei atee. La Plantinga religia e
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
Așa, ca-n prima întâlnire Cu sufletu-i s-au cunoscut. Era o tristă prevestire ! El intra, câtă - iată, vai , Un heruvim, un sol din rai, Păzind frumoasă păcătoasa, Cu fruntea strălucind stătea, Si, c-o zâmbire luminoasă, El de vrăjmaș o apără Și-n aripa-i o-nvăluia ; Cereasca-i rază, orbitoare Fu pentru ochiul necurat, Și-n loc de-o dulce-ntâmpinare, O grea mustrare-a răsunat : IX "Duh desfrânat, duh fără pace, Ca-n miez de noapte să
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
mă jur. Mă jur pe chinul prăbușirii, Pe sacrul biruinței dor ; Mă jur pe clipă întâlnirii, Pe-amenințarea despărțirii, Pe visul meu nepiritor Mă jur pe duhuri , pe înfrângeri, Pe goana lor din loc în loc, Mă jur pe veghetorii îngeri, Vrăjmași cu paloșe de foc ; Mă jur pe iad ,pe cer ,pe fire, Pe tine jur ,ca să-mi rămâi, Mă jur pe ultima-ți privire, Mă jur pe lacrima-mi dintâi, Pe răsuflarea-ți ce-n tăcere Revarsa-al buzelor prinos
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
o aderență politică conservatoare ori a "echidistanților" care-și aruncă năvoadele cu cinism în apa tulbure a stagnării, e doar o variantă a imobilismului postideologic. Cei ce se arată panicați de pericolul "negativismului", al "demolării" valorilor sacrosancte sînt, în realitate, vrăjmașii valorilor în cauză pe care le reduc la pura convenție, la o ritualitate vidă și tot mai agasantă. Nimeni nu neagă faptul că Marin Preda e un autor de seamă, dar a-l feri de o analiză neinhibată de hagiografie
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
Barbu Cioculescu Este un fapt notoriu că noi românii, mereu încălcați, cutropiți și năpăstuiți, am replicat cu moderație când ne-a venit bine, opresorilor noștri. În trei secole, trei mai focoși voievozi au dat iama printre vrăjmași, ceilalți, pașnici "hospodari", au dat urmare bătrâneștii vorbe că nu-s vremile sub om, cel mai bine fiind să-ți cultivi ograda, în termeni culți, boicotând istoria. Vlad Țepeș, care a întors răul împotriva răului, urcând în țeapă o întreagă
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
fîlfîind glorios pe cîmpul de luptă, deschizînd calea Lumii noi; avem și melodramă (...un văduv...șapte copii...soldățeii de plumb ai unui copil ucis de un monstruos ofițer al Coroanei, topiți și transformați, de tatăl patriot, în gloanțe pentru inimile vrăjmașilor... tineri căsătoriți morți în război, fără lună de miere...); avem și love-story (previzibil de la prima fotogramă în care apare Ea, blonda angelică, jucată naiv-insinuant de Joely Richardson, fiica Vanessei Redgrave și a lui Tony Richardson); avem și un love-story bis
Mașini de război by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16866_a_18191]
-
cu bani: în cea cu minte are un păzitor și în cea cu bani n-are deloc, de aceea sunt mai mulți bogați decît învățați". Tot în aceeași cărticică: Două lucruri aduc întristare, cînd vezi pe prietenul mîhnit și pe vrăjmașul vesel". În secțiunea "bogăție și sărăcie", aflăm aceste pilde pline de duh înțelept: "Ce deosebire este de la un bogat pînă la un sărac. Ăl bogat aleargă unde să cheltuiască și cel sărac unde să se hrănească". Sau: "Bogatul se gîndește
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
și mereu arătați". Iată de unde a provenit nenorocirea! Hoțul de păgubaș nu e altul decît manifestantul din Piață, care, prin simplul fapt de a-și fi exprimat suferința și de a-și fi formulat doleanțele, ar fi devenit propriul său vrăjmaș. S-ar fi blocat prin propriul său discurs, care i-a rămas ca un os în gît. "Mărturisesc că nu mi-am dat seama că Piața este percepută drept ceva atît de anormal", murmură cu falsă candoare istoricul Răzvan Theodorescu
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
Vodă Matei Basarab. Arme plătite cu galbenii smulși de la Caraminu sub șantaj sau amenințare de către "tartorele hoților din Vlașca", numitul Gherlan Chioru. Tâlhar sângeros, anarhist pe cont propriu și fără Dumnezeu, o mai veche cunoștință a călugărului Teodosie, tămăduitor și vrăjmaș neîmpăcat al stăpânirii, tăinuitorul armelor pregătite pentru răscoală ce se va porni prin unirea cu pandurii slugerului Vladimirescu, aflați pe drumul spre București. Blestemul și demonia de la Tragă Șerpilor se vor exorciza prin ieșirea din inerție, împilare și neunire a
Aventuri la apa Teleormanului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17107_a_18432]
-
fie bune, această foaie, zic, ar împlini o mare lipsă în literatura noastră. O asemenea foaie ne vom sili să fie Dacia literară." Și adăuga, prevenitor, că, de fapt, "critica noastră va fi nepărtinitoare, vom critica cartea, iar nu persoana. Vrăjmași ai arbitrarului, nu vom fi arbitrari în judecățile noastre literare", declarație-manifest care călăuzește, de atunci încoace, magistratura criticii literare. Nu agrea deloc traducerile, care copleșiseră revistele literare și producția editorială. Și aceasta pentru că "traducțiile însă nu fac o literatură. Noi
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]