402 matches
-
de caterpilarul timpului, în care se mai auzea când și când câte un răsfoit temperat, eclipsa cu prezența ei întregul spațiu începând de la ușă până la mescioara la care aștepta gata de atac, o mașină de scris Olympia însoțită de un vraf de indigouri și de un teanc de foi ministeriale. Pentru câteva momente, mă simțeam scăldat cu totul, într-o lumină greu de descris în cuvinte. Apărută în chenarul ușii care, deschisă, parcă decupa cerul cu firave caiere de nori scămoși
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
le simțeam tot mai fierbinți. Adevărată prezență angelică are femeia aceasta-concluzionez și la înmormântare, în gând, ca și când ea ar mai fi trăit și urma să mă aștepte din nou în bibliotecă, așezată la masa cu mașina de scris și cu vraful, veșnic același, de indigouri gata pregătite. Părea că i aud vocea puțin răgușită: -Am senzația, domnule Gerard, că Romeo și Julieta, într-o altă viață, ar fi fost androgini și că eu într o viață anterioară aș fi fost o
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
că așa o să se întîmple, că pînă la urmă toate nulitățile din linia a doua o să iasă în față dacă noi stăm cu mîinile în sîn. Roja e fiul meu, începe să-i explice. — Pe birou avea uite așa un vraf de ziare, hîrtii, foi rupte de prin cărți, face semn Roja cu brațele larg deschise, și el țeapăn, cu buzele rînjite, de parcă ar mai fi avut încă ceva important de zis chiar înainte să mierlească. — Porcilor, hoților, ați confiscat Revoluția
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ea. —Ei, ăsta a fost un singur tur de bazin, dar hai să mergem să stăm cu ea, că altfel o să se plictisească de moarte, Îmi zise Lauren, urcând treptele joase care duceau În salon. Luă un prosop dintr-un vraf ordonat aflat pe o masă din nuiele și mi-l Întinse. Doamne, ce plăcut a fost Înotatul ăsta, am spus eu, ștergându-mă cu prosopul. Am luat un pahar cu mojito și am sorbit din el. Era foarte revigorant. —Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
ea. Orgasmul s-a furișat prin ea pe când privea, pierdută în durere și în gânduri, un afiș „artistic“. Fusese primul ei orgasm provocat de un bărbat. Mai târziu, într-o stare de leșin abțiguit, se chircise și urinase pe un vraf de cărți de-ale lui Dan, care zăceau într-un colț al încăperii. Când s-a întors pe salteaua țeapănă, s-a ghemuit în poziție fetală, simțind cum moțul lui Dan i se freacă de omoplați și gura lui bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
sacadat, mecanoid, inuman, zgâriindu-mi creierul chiar mai adânc decât clanța semiautomată a actualului stăpân al lui Pruteanu, C.V. Tudor. Așa vorbeau comandanții de lagăr din filmele de război ale copilăriei. Dintr-o dată mi s-a prăvălit în cap un vraf de imagini: cu acest Pruteanu, deși în scris l-am tratat de fiecare dată așa cum merita, am stat de vorbă omenește, la cererea lui l-am primit la mine în birou, a scris despre cărțile mele. Am făcut toate astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
cu totul, împovărate de gravitatea imparabilă a unor expresii ca „această defensivă precară este sortită eșecului“ sau „verticalizarea nu beneficiază de aportul înaintașilor“. Radu era înzestrat cu acea abilitate rară de a dibui adevărul - benzi desenate și povestiri western - prin vraful prăfos și descurajant al almanahurilor, se descurca cu ochii închiși pe traseele stâncoase ale războinicilor apași, putea consulta oricând pentru o veritabilă teză de doctorat cu titlul Viața și aventurile lui Dr. Justice colecția completă a revistei Pif, recita ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
putea să vă demonstrez că n-am făcut altceva decât să duc mai departe lectura unei singure cărți. — Și pentru mine toate cărțile pe care le citesc duc la o carte unică - spune un al cincilea cititor, apărând de după un vraf de volume legate -, dar e o carte înapoi în timp, abia ghicită din amintirile mele. Există o povestire care pentru mine se află înaintea tuturor celorlalte, al cărei ecou - imediat pierdut - apare în toate povestirile pe care le citesc. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
tolomac. Se dă mai aproape: — A fost mai dificil decât v-ați putea închipui vreodată, să-ncercăm s-o aducem la casa ei. Știți, a ars din temelii ultima casă pe care i-am cumpărat-o. Lângă secretară e-un vraf de invitații gravate cu aur. Alea-s de la cei care nu vin. Scuze, dar n-o să ajungem. Par să fie multe invitații returnate. Invitațiile-s frumoase, însă, gravate cu aur, cu marginile tăiate de mână, un cartonaș îndoit în trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
născocire. Nimeni nu-i „cineva” real, cu excepția domnului Terry Fletcher. Spuneți-vă în continuare că e doar o poveste. Nimic din toate astea nu e real. Ideea vine din Anglia, unde studenții la arte se duc la poștă și iau vrafuri din etichetele alea ieftine pentru scrisul adresei, oferite gratuit clienților. Fiecare oficiu poștal are maldăre întregi de etichete dintr-astea, cam de mărimea unei mâini cu degetele întinse dar strânse. O mărime numai bună de ascuns în palmă. Etichetele au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
fără nici un Înțeles. Paznicii templului s-au apucat În cele din urmă să-i stropească pe dansatori cu apă sfințită ca să-i scoată din lupta lor isterică Împotriva răului și să-i potolească. Tot pentru asta s-au adus și vrafuri de frunze de cocos fumegânde și-au fost călcate În picioare, dar mulțimea n a Început să se risipească decât după vreme Îndelungată. Brațele iubitoare ale preoților și ale prietenilor legănau capetele celor care zăceau pe jos cu trupurile țepene
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ar mai fi gîndit dacé le-a spus sau nu le-a spus. Ar fi fost și el acolo și ar fi știut. Ajunse acasé și se așezé la masé sé Învețe. Feri țigaia cu réméșițe de ceapé préjité și vraful de farfurii murdare de borș din care ieșeau, ca niște ségeți, cozile de linguri. Erau că ségețile care stéteau Înfipte În Sf. Sebastian, dar Șasa nu știa asta. Nici nu mîncé și se puse pe Învéțat. Dar mai Întîi hotérî
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Piața Malinovski, iar bulevardul Carol I, 23 August. "N-or ține ele mult vremile astea", și-o fi dat curaj tata. Greșea. C'est le provisoire qui dure", ar fi spus tant' Liselle. Izbesc înciudată, cu vîrful pantofului, într-un vraf de frunze moarte. Evanghelia toamnei, după Nichita Stănescu, așa sună: "Toamna nu cad frunzele, toamna cade numai Toamnă". Ni se uscau rădăcinile, dar cultul personalității înflorea. Puiu Perahim picta triumviratul Pauker-Luca-Teohari. Teohari, un fonfăit aproape pitic, lupta pentru pace prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
a le citi (problema nu-i să publici, ci să te citească vreunul) și de-a le recenza. Nimic nu mă întristează mai mult decît o carte proastă. O rescriu parcurgînd-o, pînă cînd mă îndur s-o arunc. Am un vraf, ceea ce nu mă fericește. O căpiță de bani slabi nu înseamnă că ești bogat. La fel și cu tipăriturile multe. Cititorul alege cărți cum joacă 6 din 49: la plezneală. Năpădit de texte, după cîteva țepe renunță să mai cumpere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
cei ce o doriseră, nimicul dintre întrebările puse de ea în jurnalul intim, dospit de răspunsuri albe în fața cărora, sigure pe sine, rămâneau cele două puncte :. Concluzia era pe undeva risipită pe la fundul boccelei, dar acum nu o mai interesa vraful de pălăvrăgeli, sfaturi în consilii de familie cu părinții și rudele limitrofe, secondate de cele de peste mări, cu înțelesuri de pe altă planetă, fără să uite sentimentele (stafidite) contradictorii pentru toată cloaca aceea de mătuși, profesori, mame și tați care își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
să avem grijă mereu, nici nu știi când pot deveni reali, ca să nu se poată trezi, să nu se poată trezi... Lanurile de porumb foșneau înfricoșător. Căpcăunu cobora de pe Lună pe acoperișurile foișoarelor, dădea mâna cu fiecare santinelă arătându-le vrafurile de zmeie și parașute, apoi cu poalele negre ale hainei fluturând, se deplasa iute spre școala la care, peste câteva ore urma să mergem, da, urma. Și Șepcarul spuse: Viața mea a fost mai searbădă din cauza ochilor mei slabi, ochelarii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ție Gustav, prietene, eu și acum dau teze. Într-o zi am descoperit cu surprindere că un înger scria în locul meu. Când m-a văzut, s-a rușinat, a ridicat din umeri și s-a volatilizat, lăsând din grabă pe vraful de hârtii o pată de soare. Am încercat să o acopăr cu tușul negru al pixului, dar parcă aș fi scris peste o pată de grăsime. Nu se vedea nimic. N-am mai răsfoit paginile scrise până atunci de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
că așa o să se întîmple, că pînă la urmă toate nulitățile din linia a doua o să iasă în față dacă noi stăm cu mîinile în sîn. Roja e fiul meu, începe să-i explice. — Pe birou avea uite așa un vraf de ziare, hîrtii, foi rupte de prin cărți, face semn Roja cu brațele larg deschise, și el țeapăn, cu buzele rînjite, de parcă ar mai fi avut încă ceva important de zis chiar înainte să mierlească. — Porcilor, hoților, ați confiscat Revoluția
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
greu, pentru puterea tânărului de a-l trece la acel moment. Renunță. După puțină vreme, izbuti, totuși, să intre în slujba statului, lucrând ca un simplu funcționar într-un birouaș dosnic, învechit și strâmt, înconjurat din toate părțile numai de vrafuri de dosare, ce trebuia - chipurile - a le prelucra cu grijă. Atât. Însă, deși tocmai am descris repede și simplu ceea ce avea trecut el în fișa postului de făcut, pentru Osvald travaliul acestei munci banale, serbede și care nu se schimba
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
masa la care Diego Alatriste, Licențiatul Calzas, Dómine Pérez și Juan Vicuña tăifăsuiau după ce Își puseseră burta la cale. Eu stăteam pe un taburet lângă ușă și făceam exerciții de caligrafie cu o pană de gâscă, o călimară și un vraf de foi de hârtie pe care mi le adusese Licențiatul, la sugestia căpitanului: — Așa ar putea Întâi să Învețe, apoi să studieze legile, ca să-i stoarcă de ultimul lor maravedí pe Împricinați; cum faceți domniile voastre hârțogarii, advocații, clănțăii, grefierii, copiștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
cerându-și cuvenitele scuze, se dădu într-o parte și o pofti să intre. Arm intră cu pas vioi și se opri în mijlocul camerei sale de lucru, unde toate erau împrăștiate în toate părțile, iar calculatorul trona pe birou printre vrafuri de cărți, ziare și tot felul de hârtii. Exact cum mi-am închipuit! comentă ea, inspectând cu privirea încăperea. Tipic pentru un bărbat singur. Bart se înroși din nou, ca un puștan prins cu ocaua mică. Îmi cer scuze, articulă
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
Dacă nu mai ieșiți afară, vă sfătuiesc să vă schimbați și dumneavoastră, urmează vizita de seară, vine și profesorul, știți... e spital de boli contagioase, avem reguli stricte... Arm ascultă și urmă indicațiile asistentei, ca un automat. Asistenta alese din vraful de pijamale una cu nasturi în față pentru Mădălina, ca să o schimbăm mai ușor, dacă transpiră, apoi îi întinse și ei o pijama, să se schimbe. Nu se mai putea gândi la nimic, doar la Mădălina. Intră la duș și
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
buruienoasă. Se pare că puterea de anticipare a Domnului e slabă: blestemul se dovedește rentabil țăranului, ce-i drept sfătuit de o babă care a tăiat lemne pe unde dracul însuși abia a cules surcele. Baba primește ca răsplată un "vraf" de produse agricole. Ea indică țăranului că, pentru încetarea acțiunii, elementele recoltate trebuie suduite: Ho, ho, haram nesățios. Iată că injuria are efecte depresive! Pînă să afle de posibilitatea valorificării, agricultorul are timp să înjure savuros: băga-mi-aș genunchiul
Injurii, blesteme, sudalme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7662_a_8987]
-
îndeajuns să ne amintim de monografia pe care i-a dedicat-o profesorului, un document impresionant ca putere de cuprindere a informației, ca să ne facem o idee despre anvergura Dorei Mezdrea. Numai că, scotocind în arhive publice sau private, în vrafuri de corespondență și în ziare de epocă, doamna Mezdrea a ales să fie genul de cercetătoare prin excelență invizibilă. N-o veți vedea luînd cuvîntul la mese rotunde, la lansări de carte sau la întruniri mondene, și asta nu pentru că
Cărturarul din exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7538_a_8863]
-
munți, acolo te simți liber. Citesc, mare parte din noapte, și plec în sud iarna Ce-s rădăcinile ce-apucă, ce ramuri cresc Din acest pietros gunoi? Fiu al omului, Nu poti ști, sau ghici, căci tu ai doar Un vraf de rupte-imagini, uitate în bătaia soarelui, Ș-unde copacul mort n-oferă adăpost, greierele nicio alinare, Și piatra seacă nici un zvon de apă. Doar E-o umbră sub această roșie piatră, (vino sub umbra acestei roșii pietre), Și-ți arăta
Tărâmul pustiirii, 1922 by T.S. Eliot () [Corola-journal/Journalistic/7094_a_8419]