77 matches
-
aprilie 1475, Ștefan cel Mare reînoia privilegiile anterioare, menționându-se de data aceasta că e vorba de două sate, pentru care mânăstirea avea privilegiu de la Alexandru cel Bun. Este nominalizat de data aceasta satul “unde a fost curtea lui Petru Vrană”. Locuitorii celor două sate erau scutiți de toate dările și slujbele datorate domniei, ei fiind obligați “să păzească această mânăstire și să lucreze acestei mânăstiri”. La 16 martie 1490, stareța Eufrosina cu toate surorile ei, au venit în fața domnului și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnească. Acest lucru îl demonstrează dania unor curți făcute mânăstirilor. Într-un privilegiu din 17 aprilie 1475, aflăm că unul din satele dăruite mânăstirii Horodnic, încă de pe vremea lui Alexandru cel Bun, era numit „unde a fost curtea lui Petru Vrană”. Într-un document din 14 decembrie 1458, niște boieri dau mânăstirii Bistrița jumătate dintr-un sat „unde au fostu curți tatălui lor”. Mânăstirii Bistrița i se dau două curți la Botna, unde erau iezere și prisăci. Cât de neimportantă devenise
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bine. Ca toți locuitorii așezării, familia Voicu avea livezi de pruni, făcea mii de litri de țuică, pe care o comercializa și realiza venituri frumoase. Un fapt care m-a frapat era modul cum se scotea țuica din budană, pe vrană, cu ajutorul unui țoi legat cu sfoară, cu capacitate de 50 sau 100 de mililitri, numit ciocan. Gâga Rada, mama gospodarului, mă îmbia uneori și pe mine cu câte o măsură de licoare cu parfum de prune pe care ea o
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
pe nume Vrancea, care are și o individualitate socio-economică pronunțată în raport cu zonele înconjurătoare. Hasdeu, primul care s-a ocupat de etimologia acestui toponim, i-a atribuit o origine dacică, trimițînd la un apelativ cu sensul de „munte“, comparabil cu sanscr. vrana, fără a mai adăuga alte detalii de natură lingvistică (în primul rînd, de unde provine și ce înseamnă sufixul). Cei mai mulți cercetători au în vedere, ca bază a toponimului, apelativul sl. vranŭ, „corb“, corelînd acest lucru cu „pădurile negre ca pana corbului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ca pana corbului“ sau cu un intermediar antroponimic (cum ne indică sufixul -cea), analogic structural cu Vîlcea (< vŭlk, „lup“), Ivancea, Mihalcea etc. Pericle Papahagi sugerează că antroponimul ar fi putut proveni de la romînii sud-dunăreni, unde este întîlnit frecvent, sub forma vrană și sub diferite variante și derivate. Evident că toponimul este uzual și la nordul Dunării, nefiind nevoie să-l aducem din sud. Să ne gîndim la Vrîncioaia, Vrînceanu, Vrăncilă, Vrancu, Vrîncuț, Vrîncilă etc. N. Iorga și Simion Mehedinți au crezut
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
uzual și la nordul Dunării, nefiind nevoie să-l aducem din sud. Să ne gîndim la Vrîncioaia, Vrînceanu, Vrăncilă, Vrancu, Vrîncuț, Vrîncilă etc. N. Iorga și Simion Mehedinți au crezut că poate intra în ecuația etimologică apelativul slav și romînesc vrană, „gaură de butoi“, care ar descrie fidel forma concavă a uriașei depresiuni. Din nou se opune sufixul -cea, care e la bază diminutival, deci ar fi vorba de o „găurică“, lucru incongruent în cazul depresiunii. Emil Petrovici propune ca bază
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
neveste, cu poalele sumese în brâu, de li se vedeau pulpele până la șolduri , zdrobe au poama în ritm când domol și legănat de horă, când sacadat ș i precip itat de bătută... Strugurii se prăvăleau sub picioare. Mustul gâlgâia din vrane. Cofe, donițe, oale de lut plecau una după alta, pli ne ochi, neclintite, smirna, pe umerii argaților. Crama vuia și duduia din temelie . În aer pluteau efluvii dulci și acre, amețitoare și iritante, de poamă călcată, de nădușeală și de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
se voiau ceva mai drastice. Ca pentru a vedea oficialii noștri cât dispreț manifestă rușii referitor la aceste probleme, documentul din care vom cita fusese semnat de un locotenent major oarecare, Țvetkov, iar din partea românilor de un maior, Theodor Constantinescu Vrane. Adresa era o copie a ordinului nr.44/1945, ordin semnat de șeful delegațiilor județene ale C.Al.C., colonelul M.V. Constantinescu și conținea următoarele bune indicații, în caz de aplicare: Sumele pentru alocații sunt eliberate de prefecturi în urma cererilor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
bine. Ca toți locuitorii așezării, familia Voicu avea livezi de pruni, făcea mii de litri de țuică, pe care o comercializa și realiza venituri frumoase. Un fapt care m-a frapat era modul cum se scotea țuica din budană, pe vrană, cu ajutorul unui țoi legat cu sfoară, cu capacitate de 50 sau 100 de mililitri, numit ciocan. Gâga Rada, mama gospodarului, mă îmbia uneori și pe mine cu câte o măsură de licoare cu parfum de prune pe care ea o
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
că ai mîncat ce a mîncat și șoarecele. Leac pe pușchea se capătă așa: unul în treabă și altul răspunde: „— Ce-ai pe limbă? — O pușchea. Cînd ai făcut-o? — Acum. — Ptiu, acum să pieie!“ Putină Să nu cînți pe vrana* de la putină ori de la poloboc, că-ți hu iești capul. Puț Cine face puț pe lumea asta are apă pe lumea cealaltă. Rachiu Rachiul vărsat din nebăgare de samă însemnează pagubă. Rai Cine moare în ziua de Paști merge de-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vătăjel - flăcău cu un anumit rol la nuntă vătămătură - hernie văzdoagă - plantă venin - dischinezie biliară vidmă - nălucă vigaj - urmă viță - rădăcina bubei; șuviță; sfoară vînt - guturai vîntoaică - duh rău care dezlănțuie furtuni vîrtelniță - depănătoare voloc - plasă de pescuit volvoră - volbură vrană - partea morii prin care curge făina vrau - vraf; arie cu snopi Z zăbală - boala caș-la-gură zăcea de gură (a) - a fi pe moarte zăpri (a) - a nu putea urina zdreveț - plantă zgrepțăna (a) - a se cățăra zloată - belșug; noroc zlot
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în tine iubirea, ca un cântec?/ Și ca în vechi sertare cu lacătul stricat,/ aș regăsi ce-i simplu în tine și curat?/ Ți-e sufletul în carne închis, ca într-o cramă/ în care mustul sparge fierberea lui de vrană/ și nu găsește, ca să țâșnească, o canà.../ ...Și-i fericit că este închis în carnea ta". (ibidem, p. 74). 24 Ibidem, p. 102. 25 Ibidem, pp. 219, 97. 26 Ibidem, p. 290. 27 Câteva cuvinte pădurețe, în B. Fundoianu, op. cit
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Putnei s-ar datora “posterioarei răspândiri a elementului românesc din Oltenia spre răsărit” (p. 88). Pentru istoria acestui cuvânt trebuie să se pornească de la forme ca a vârî, alb. vrimë “gaură, cavitate, văgăună, cotlon”, visl. vrá “colț”; urmează derivate ca vrană, sl. vrana; apoi vraniță “poartă de scânduri sau de nuiele împletite”, cu variantele vramniță, vragniță, vracniță, bg. vranița < vrata “ușă” etc. Vrancea este o formă substantivală derivată de la forma adjectivală și posesivă (m-ții) Vranč(ei). Basarabia. Cuvântul este discutat
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ar datora “posterioarei răspândiri a elementului românesc din Oltenia spre răsărit” (p. 88). Pentru istoria acestui cuvânt trebuie să se pornească de la forme ca a vârî, alb. vrimë “gaură, cavitate, văgăună, cotlon”, visl. vrá “colț”; urmează derivate ca vrană, sl. vrana; apoi vraniță “poartă de scânduri sau de nuiele împletite”, cu variantele vramniță, vragniță, vracniță, bg. vranița < vrata “ușă” etc. Vrancea este o formă substantivală derivată de la forma adjectivală și posesivă (m-ții) Vranč(ei). Basarabia. Cuvântul este discutat amplu de
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
vită, 128 viță, 128 viu, 128 Vlad, 137 Vlada, 57 Vladimir, 137 vladnic, 53 vlagă, 129 vlah, 45 vlădică, 137 Vlăsia, 57 vlăstar, 48 Vltava, 54 voce, 98 vodă, 53 voievod, 138 vorbă, 98 a (se) veseli, 57 vraf, 69 vrană, 136 Vrancea, 136 vraniță, 136 vrednic, 137 vrej, 129 Vucova, 57 Vucșor, 57 Zamolxis, 140 zară, 134 a zămisli, 99 zău, 139 zeamă, 99 zemnic, 141 zer, 134 Zeus, 139 zgău, 105 a zgâi, 105 ziuă, 143 zori, 97 a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
turma, văzut-am un poteraș ticălos, batjocuirind o muiere tânără. Doi pumni în fălci, i-am smuls flinta, i-am rupt-o în genunchi și i-am aruncat-o în cap. Musai ca să-mi sting mânia. Așa am deschis iar vrana nenorocirilor. Fugind de răul poterilor mi-a ieșit în cale buluc de turci ; mi-au luat pe Nicola, singura-mi mângâiere. Și turma mi-au furat-o. Ai... ai... că multe-aș avea de spus !.. Un alt ortac din viitoarea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Casă de Licitații Goldart propune iubitorilor de artă o selecție de lucrări ale artiștilor aromani care au creat în România. Theodor Aman, Ion Pacea, Ary Murnu, Ion Lucian Murnu, Pericle Capidan alături de contemporanii Dumitru Pasima, Geta Caragiu, Florica Prevenda, Ecaterina Vrana sunt nume celebre deja pe piața de artă românească. Operele semnate Samuel Muztner, Nicolae Vermont, Theodorescu Sion, Rudolf Schweitzer Cumpănă se vor afla din nou pe simezele galeriei din Într. I. L. Caragiale nr. 1. Progamul de vizitare al expoziției este
PREMIERĂ în România. Lucrări de artă impresionante la Goldart by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/79715_a_81040]
-
Dan Dănilă *** nu sunt bogat dar pot să dau pomană melancolii, dezamăgiri, idei răzlețe: îngerul meu respiră printr-o vrană, doar când sunt afumat îmi dă binețe nu știu să oblojesc a lumii rană, dar las o umbră veche să mă-nvețe că nu desparți orfanul de orfană, nici omul mic de grijile mărețe dau bună dimineața - prea departe sunt
Poezii by Dan Dănilă () [Corola-journal/Imaginative/3072_a_4397]
-
ambițiosului proiect, sculptorul Marius Leonte, a invitat alături de el șase artiști plastici tineri, majoritatea timișoreni, să înfrumusețeze orașul de pe Bega cu gândurile lor transpuse în piatră și oțel: Ștefan Bartha, Horia Bojin, Denisa Curte, Anamaria Șerban, Raluca Ungureanu și Ecaterina Vrană. Edilii municipiului Timișoara sprijină aducerea unor opere de artă contemporană de certă valoare în inima Banatului prin intermediul unei tabere de sculptură, ale cărei produse vor fi expuse în zona de la intrarea secundă a Parcului Copiilor. În prezent se amenajează spațiul
Agenda2003-29-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281255_a_282584]
-
arhitecți, teologi, fizicieni, pictori, traducători, medici - toți vin și vorbesc despre ei înșiși: Irina Mavrodin, Răzvan Diaconu, Mircia Dumitrescu, Nicolae Breban, Marta Sandu, Vasile Morar, Mircea Rusu, Gelu Colceag, Daniel Barbu, Radu Popa, Ionuț Vulpescu, Andrei Dorobanțu, Ioan Groșan, Ecaterina Vrana, Stere Gulea, Ioan Es. Pop, Daniela Ciocăzanu, Ines Carvajal, Răzvan Voncu, Gabriela Cozmanciuc, Alina Moldovan, Dumitru Badea, Petre Roman. Fiecare invitat își intră în rol și vorbește despre sine prin prisma domeniului în care trăiește. Dialogurile se petrec după același
Între patru ochi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7927_a_9252]
-
doctrinar și exclude transcendență ca factor necesar în susținerea expresiei, iar în raport cu experienfele neconvenționale, protestatare, efemere și nemuzeificabile, resuscita demnitatea obiectuala a produsului artistic. Pe cont propriu, ca Alexandra Rădvan, DanielaChirion, Ciprian Paleologu, Giliano Nardin, Florin Ciulache, Român Țolici, Ecaterina Vrana, Ioana Ursa și încă mulfi arfii, sau asociați în funcfie de afinitafi programatice, asemenea tinerilor pictori care alcătuiau, de pildă, cu ani În urmă, grapul Crinul, exponent noului curent, în pofida tuturor diferenfelor individuale, urmăresc un scop unic: restaurarea gratuitafii imaginii
Restaurarea imaginii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7605_a_8930]
-
pătruns-o și pe dânsa, căci, sub frăgezimea obrajilor, s-a rumenit. Își apropiase tâmpla de fruntea mea și amândoi am rămas cufundați într-un extaz care ar fi trebuit să fie veșnic. Când în acea seară fatală am destupat vrana valurilor ce-mi spărgeau pieptul, ea a tăcut, a ascultat, apoi atât de nevinovat mi-a mărturisit că îl iubește pe cel cu covrigii încât, a naibii treabă, pe dată și eu m-am simțit ușurat. Ei bine, abia acum
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
di titiun! Și de astă dată Îndeplineam rolul, rostul meu: alergam În casă, luam o brăcace (un ulcior tronconic și cu buza foarte evazată, aproape ca un bild suprapus - special pentru ce urma să fac) și coboram În beci. Dezbârnam vrana cu ciocanul de alături, vâram În poloboc chișca - nici prea mult, să nu stârnesc drojdia, nici prea puțin, să nu trag aer sugeam o dată, de două ori; a treia, ca-n poveste, era cea bună: venea vinul - Îl Îndreptam spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Îndreptam spre brăcace, apoi scuipam, o dată, de două, de trei ori: rămasul În gură nu-mi plăcea: era acru - Îmi plăcea că-i plăcea lui Moș Iacob. Umpleam brăcacea, vărsam Înapoi În poloboc ce rămăsese pe chișcă, scoteam mațul, băteam vrana la loc. Urcam la lumină și la căldură, ținând brăcacea cu amândouă mâinile, „de subțiori”. - S’ trăiești, băi’țălu moș’lui... Moș Iacob așeza „țăharca di titiun” deja răsucită, dar neaprinsă, pe capacul tabacherei, pusă alături, pe truchină, lua brăcacea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
rate. La etaj, are camere bune pentru perechile în voiaj de răpire, sau fugă clandestină. E specialitatea casei. . . acelea sunt servite în cameră, deosebit. . . Și după-masă patronii se retrag la pocher, organizat pe banditism. Au curățat și pe băiatul lui Vrana, milionar, minor și cam zevzec. Și Lică trece pe . acolo și uneori se înfruptă, cum și Adolful, dar Mika-Le plânge când o înșeală cu dama "de coeur". Mini nu-și putu închipui pe Mika-Le plângând. Ochii ei erau bălți care
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]