598 matches
-
mari și cîțiva mai mici, minunîndu-i pe toți cei prezenți. Ilinca părea cea mai fericită. Se agita mereu pe mal scoțînd strigăte ori rîzînd spre Bărzăun. Domnul Nicanor, la insistențele doctorului și ale lui Petrică Ciuraru, aprinse un foc de vreascuri și pregăti, după indicațiile Bărzăunului, vatra pe care să frigă peștele. În iaz mai intrară, alături de Bărzăun, Vlad, Tomiță și arheologul Ovidiu Ardei. Dar nimeni, în afara Bărzăunului, nu mai reuși să prindă măcar un păstrăv. Lui Vlad îi venea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Urcă patruzeci de trepte, apoi merge pe un hol lung. Ajunge în dreptul unei uși de metal și apasă soneria. Bing bang. Deja a uitat că, în același bloc tern, există un bărbat palid și o femeie cu picioarele ca două vreascuri. Ușa se deschide ime diat. Actorul se uită la nebună și încă nu știe că mai târziu o va numi nebună pe nebună. Acum, nebuna e doar un trup. Atât. Și trupul ăsta trebuie să fie cules cât este copt
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
dracu`! Iar miroase-a gogoși, Baroane... Miroase-a mort, ți-am mai zis. Oi fi răcit, că ești îmbrăcat subțire, nu-ți mai simte nasu` nimic. Hai pe mal! Sar din barcă, lasă undițele în iarbă, iar Baronu` aruncă niște vreascuri uscate peste jarul aproape stins. Curăță peștii cu un briceag - elvețian, mi l-a dat unu` care avea o datorie, în armata elvețienilor numa` cu așa ceva se umblă, taie și firu` de păr -, apoi fixează o tablă pe niște pietre
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
În vremea aceea trăia un om mărunțel pe care toți Îl strigau Moș Arici, nu pentru că ar fi fost bătrân, ci pentru că era adus de spate și privea mereu În pământ. El avea picioarele scurte și ori de câte ori Îl Întâlneai, căra vreascuri și nuiele cu spatele. Ei bine, acel om singuratic auzise de la bunicul său cum că iarba fiarelor ar crește pe stânci, o vezi ușor pe Întuneric, ea scânteind. Mai auzise că deși este veninoasă, ea da puteri miraculoase celui care
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
o prea știu, știu doar că Moș Arici a găsit iarba fiarelor, a rupt un mănunchi pe care l-a pus În traistă. La Întoarcere spre casa se gândi că n-ar fi rău să ia În spate și câteva vreascuri. Cum mergea el liniștit cu gândurile lui, nu și-a dat seama că cineva Îl urmărise În tot timpul acesta. Era fiul cel mic al Zmeului și vroia să-i fure iarba despre care auzise și el, căci dorea să
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
traistă și o mâncă pe toată. Zmeul râse de Moș Arici, cât de mic era și facea pe grozavul. Atunci omulețul nostrum se transformă Într-un animal mic. Zmeul fiind flămând, se bucură gândind că Îl Înghite pe loc, dar vreascurile, nuielele pe care le cărase până atunci Moș Arici În spate se transformaseră În niște țepi ascuțiți care-l Înțepară atât de tare pe Zmeu, că i-a pierit cheful pentru totdeauna să mai sperie drumeții de treabă. ALUNUL Cu
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
viperă. Atunci mi-am dat seama că, dacă din acele ouă vor ieși vipere, n-o să mai putem sta liniștiți în grădină. — Să le ardem! am propus eu. Copiii m-au urmat, țopăind de bucurie. Am adunat cu toții frunze și vreascuri și le-am dat foc. Am aruncat ouăle în foc, unul după altul. Ouăle nu ardeau. Copiii au mai aruncat frunze și crenguțe peste flăcări, pentru a le înteți, dar ouăle nu ardeau și pace. Fata de la gospodăria din capătul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
puțin, prindea și acoperișul băii. „Ce bine că s-a terminat!“ am zis în gând. În clipa următoare, m-a apucat groaza. Mi-am dat seama că dezastrul fusese provocat de scoaterea din cuptor, cu o seară în urmă, a vreascurilor încă fumegânde. Le-am lăsat lângă stiva de lemne, crezând că s-au stins. Îmi venea să plâng. Pe când stăteam încremenită, incapabilă de vreo mișcare, am auzit-o pe fata domnului Nishiyama, care locuia vizavi, strigând: — Cineva n-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
îngropate ramuri, rămurele-oscioare uscate, căzute mărgele din șir, din arborele de rouă plin, rouă plural genealogic, al nostru, ramuri cu păsări și umbre de păsări care și ele sunt fețele umbrei, care și ea ne umbrește pe toți, ramuri, rămurele-oscioare, vreascuri și frunzele lor descompuse în rouă atotțiitoare, până la urmă urma fiind nicăieri și pretutindeni unde nasc frunzele din oscioare. Scrierea cu apî Ușor zadarnic, El știe că lumea zadarnic se minte, că nu se poate minți la fel mereu cu
Poezie by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/9785_a_11110]
-
iulie 2005); "acum 10 ani, când Stolojan atrăgea atenția că trebuie să facem proiecte ca să atragem fonduri în România, se uitau toți ca curca-n lemne" (comentariu, forumul realitatea.net). Expresia are variante produse prin substituția sinonimică lemne/ crăci/ bețe/ vreascuri etc. Destul de frecvent apare termenul crăci, care conferă expresiei trăsături de "încurcătură de limbă", provocînd o repetiție cacofonic-comică ("mă uit la ecuațiile de algebră liniară ca "curca-n crăci", forumul muccelmic.ro). Altminteri, chiar cînd folosesc registrul popular-argotic (sau îl
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
te băgași ca curca-n lemne", fanclub.ro; "ginește bine cine apare acolo și în ce context înainte de a te repezi ca râma în beton sau ca curca-n (!) lemne", forum ziua.ro; " Poliția Română se repede ca curca-n vreascuri", beta.agora.ro). Scenariul "curcii captive" pare susținut și de alte variante de formulare: "stai ca curca-n lemne" (prosti.ro), "după un tratament cosmetic complet, bietul motan stă ca curca-n lemne... juri că meditează" (roportal.ro); "ai grijă
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
obsesiile dogmatice. În consecință, neamțul știe să scape din capcana oricărui subterfugiu, depistînd cele mai fine subtilități ale cazuisticii popești. Criteriul investigației sale e exactitatea, iar unealta procedeului său e coerența rațională. Tot ce nu-i exact sau rațional e vreasc ridicol bun de aruncat pe foc. Cu alte cuvinte, ceea ce ascultă de înlănțuirea necontradictorie a unor afirmații bine sudate între ele reprezintă imaculata certitudine. La fel, tot ce corespunde smerit cu faptul istoric întruchipează neprihănitul adevăr. Din chenarul acestui infailibil
Viermele necredinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9589_a_10914]
-
un zgomot specific, moment În care Ghiță Asoltanei trase imediat o Înjurătură din satul lui și continuă să Înlăture pământul numai cu mâinile până când capacul rămase perfect curat și cu dispozitivul de siguranță la vedere. Apoi, plutonierul ridică un mic vreasc uscat și Îl rupse de două ori În intervalul de fix cinci secunde și abia atunci maiorul Roznoveanu Începu să coboare În râpă. Ajuns lângă locul curățat se aplecă și descuie cu grijă capacul, Îl deschise larg, aprinse lanterna cu
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
grămadă de găteje numai bune pentru foc.” Bune-bune - zic eu - dar cum ajungem la ele, că lighioanele îs colea? Să ne strângem unul lângă altul și să ne mișcăm încet încet, ca să nu priceapă lupii ce facem. Dacă ajungem la vreascuri sănătoși, facem focul acolo și gata.” Mic-mic, da’ mintea brici! Ne-am târât noi ca șarpele și după o vreme am ajuns la grămada de crengi. Ia să te văd, Pâcule, cum aprinzi tu focul pe omăt și cu găteje
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
o pus Dumnezeu mâna în cap” povestea țiganul. „Pe cei doi mai mari i-am pus de pază. Eu cu Stan cel mic ne-am apucat să facem focul. Scot eu amnarul, cremenea și iasca...Cel mic o rupt câteva vreascuri și le-o așezat pentru foc. Am dat cu amnarul în cremene cât am dat și până la urmă un colț de iască mai uscat s-o îndurat să scoată un firicel de fum. Stane, suflă tu, băiete, să se aprindă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
se aprindă, că mie mi-o înghețat și sufletul din mine. Stan al meu sufla de să-i iasă ochii, dar iasca nu lua foc și pace. Cu chiu cu vai, s-o aprins dragă-doamne și am pus-o între vreascuri...Au apărut două firicele de flacără și... s-o mântuit cu focul. Am luat-o de la capăt...Am încercat așa nu știu de câte ori, dar tot degeaba. Deodată îl aud pe țambalagiu: „Bade Costâne, lupchii se apropie de noi! Ce ne
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
picioarele mele, zăcea țambalul, făcut surcele... „Incearcă și cu astea, bade Costâne, că nu mai avem mult de trăit...Ori ne mănâncă jivinele, ori înghețăm bocnă” - a vorbit vioristul. Am reușit să aprind așchiile din țambal și până la urmă și vreascurile ude. Ardea focul nevoie mare. Incet încet, lupchii s-au mai potolit puțin, dar se uitau cu poftă la noi și parcă își lingeau boturile. Noi tot întețeam focul, ca să ne și încălzim. Nu după multă vreme, însă, bucuria s-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
sculat mai devreme ca niciodată. O prins cocoșul, o luat toporișca și cu el la trunchi! Intâi, însă, trebuie să vă spun că în jurul casei lui era atâta neorânduială că te mâncau lupchii ziua în amiaza mare. Ici grămezi de vreascuri uscate de când lumea. Dincolo niște ciocleji de când o avut și el o văcuță. Mai încolo o grămadă de gunoi adunată de când o făcut casă pe locul cela. Printre toate acestea, numai rătăcăni și borți făcute de cine știe ce jivine. Vara creșteau
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
o intrat sub grămada de strujeni.” „Cum să intre sub strujeni, omule? Asta-i peste poate. Hai să-l căutăm.” Au vânzolit grămada de strujeni în fel și chip, dar nu se vedeau decât urme de sânge, care mergeau spre vreascurile putrede de alături. Au răscolit și vreascurile, dar cocoșul...nicăieri. Doar urme de sânge, ca și sub strujeni... „Unde l-o fi dus diavolul?” a întrebat nevasta dezorientată. Au cotrobăit prin toate bălăriile, dar afară de niște borți - una ici, alta
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
să intre sub strujeni, omule? Asta-i peste poate. Hai să-l căutăm.” Au vânzolit grămada de strujeni în fel și chip, dar nu se vedeau decât urme de sânge, care mergeau spre vreascurile putrede de alături. Au răscolit și vreascurile, dar cocoșul...nicăieri. Doar urme de sânge, ca și sub strujeni... „Unde l-o fi dus diavolul?” a întrebat nevasta dezorientată. Au cotrobăit prin toate bălăriile, dar afară de niște borți - una ici, alta colea - nu au mai găsit nimic. Nici o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
un teren viran. Mai exact, pe lângă un teren pe care-l știau viran. Acum, pe el se așezase o tabără de nomazi - într-o exprimare politically correct. Câteva corturi, câteva căruțe cu coviltir, multe cutii de carton și focuri de vreascuri, ici și colo. Din mijlocul taberei se aud niște viori vesele și câte un nechezat de cal, neliniștitor. Și lătrat de câini înfometați. — Țigani români, își dă Lionel cu presupusul. — Și dacă sunt țigani bulgari? nu se lasă Kiril mai
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
jos se transformă în taur. nouă deasupra: se aud incantațiile zeiței chuang-mu, ca un dăngănit departe, ca niște valuri spărgându-se pe corali, ca strigătul berzelor către puii din cuib, ca scârțâitul zăpezii sub pași. incantațiile și focurile mici, de vreascuri crude, ale zeiței chuang-mu îl aduc pe prințul tău cu o mie de pași mai aproape de cuibul dragostei tale. în amor să fim prieteni, ma chère et tendre minunea mea, eu sunt prietenul tău. cum să nu îți dăruiești prietenia
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
scape) urăsc dulciurile și acum. pentru ultima păpușă, care nu mai spunea mama, dar era îmbrăcată în sarafan de blugi am primit romeo și julieta, înainte de a mă îndrăgosti prima oară. apoi am schimbat visurile mele pe un car cu vreascuri, cu care m-am încălzit până la jumătatea iernii rochiile mele pe o piesă de teatru în trei acte, cu pauze scurte, grăbite bijuteriile de lapis lazuli pe o cutie cu chibrituri microscoapele mele fenomenale, cu care vedeam până și atomii
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
străbați această pădure, oricât de mult ar trebui să reziști, pasul tău este dârz, sub coroanele înalte lumina scade la jumătate, se aud mișcări de vietăți în stânga și în dreapta, îți încordezi mușchii, te apleci ușor în față, pășești tiptil, evitând vreascurile și capcanele ascunse. nouă în al treilea loc: drumul tău nu mai este atât de ușor de urmat în pădurea deasă, înaltă, faci eforturi sporite, îți folosești toate simțurile secrete, să te orientezi, să înaintezi corect, nu pe cea mai
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
soluție să îl continui, apele portocalii ale lacului te cheamă, îți cauți pe mal pluta de nuiele, e dispărută, nici o nuia nu mai este la locul ei, veverițele-călugăr au mărunțit tot lemnul bine plutitor și și-au făcut provizii de vreascuri pentru la iarnă, aranjate sunt toate deja sub bisericuță, până și sfoara folosită la legat este deja pe mosoare, pusă deoparte pentru alte zile de trebuință. nouă în al doilea loc: te simți, pentru prima oară de-a lungul drumului
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]