191 matches
-
psihologice ale corpului. După eliminarea tuturor elementelor care nu sunt specifice ego-ului se realizează o identitate între acesta și cogito. "Dar ce sunt eu, prin urmare? Un lucru ce cugetă. Ce este acesta? Unul ce se îndoiește, înțelege, afirmă, neagă, vroiește, nu vroiește, todeodată imaginează și simte"147 (Sed quid igitursum? Res cogitans. Quid est hoc? Nempe dubitans, intelligens, afirmas, negas, volens, nolens, imaginanas quoque, et sentiens)148. Noua delimitare a cogito- ului este cea mai complexă fiind integrate elementele: îndoiala
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
corpului. După eliminarea tuturor elementelor care nu sunt specifice ego-ului se realizează o identitate între acesta și cogito. "Dar ce sunt eu, prin urmare? Un lucru ce cugetă. Ce este acesta? Unul ce se îndoiește, înțelege, afirmă, neagă, vroiește, nu vroiește, todeodată imaginează și simte"147 (Sed quid igitursum? Res cogitans. Quid est hoc? Nempe dubitans, intelligens, afirmas, negas, volens, nolens, imaginanas quoque, et sentiens)148. Noua delimitare a cogito- ului este cea mai complexă fiind integrate elementele: îndoiala, manifestată prin
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nu se poate întâmpla ca el să mă înșele vreodată, deoarece în orice înșelăciune sau amăgire e un element de nedesăvârșire; și cu toate că a fi în stare să înșeli pare o dovadă de ascuțime sau de putere, fără îndoială a vroi să înșeli trădează fie răutate, fie slăbiciune, și prin urmare nu revine lui Dumnezeu"165. Chiar dacă ideea istețimii ne aduce aminte de discursul socratic care susținea ideea că înțelepciunea reprezintă și puterea de a înșela 166, din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a treia când autorul preciza: "nu este de temut nici o falsitate în voința însăși ori porniri"170. Aceleași precizări le întâlnim și în meditația a patra: "Din cele de mai sus, însă îmi dau seama că nici puterea de a vroi, pe care o am de la Dumnezeu, nu este, privită în sine, pricina greșelilor mele, de vreme ce e cât se poate de întinsă și în felul ei desăvârșită"171. Voința nu poate reprezenta cauza erorii din aceleași motive pentru care nici intelectul
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lumii, atunci mi-a dat posibilitatea de a greși pentru că așa este mai bine pentru mine: Nu încape nici o îndoială că Dumnezeu m-ar fi putut crea astfel încât să nu mă înșel niciodată; de asemenea, nu încape îndoiala că a vroit întotdeauna aceea ce este cel mai bine pentru mine: atunci, prin urmare, e mai bine ca eu să mă înșel decât să nu mă înșel?"172 Lumea carteziană devine cea mai bună lume posibilă, de aceea el nu își pune
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
siguranță că întreaga regiune a acelui șes sau podiș este țara lor, în sensul adică că este cutreierată de ele. Din așezarea Agatirșilor în cetatea Transilvaniei se explică cum de ei singuri se opun Sciților, când aceștia, urmăriți de Darius, vroiră să-și răzbune asupra popoarelor încunjurătoare. Melanchlenii, Androfagii, Neurii și Agatirșii, care nu vroise a le da ajutor contra marelui împărat. Melanchlenii, Androfagii și Neurii suferiră pustierile Sciților; singuri Agatirșii putură să se împrotivească, cum ne spune Herodot (IV, 124
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
cumpărau robii lor de la aceste popoare încă de pe când locuiau la sudul Dunării, decât ca ei să-i fi adus pentru prima oară dintr-o regiune așa de îndepărtată ca acea de peste Dunăre, si anume tocmai dinspre Germania, unde unii vroiesc a străpune patria primitivă a Dacilor. Întrucât se poate reconstitui după niște notițe atât de sărace și în aparență chiar contrazicătoare șirul evenimentelor petrecute în timpuri așa de îndepărtate, credem că trebuie admise numaidecât următoarele migrațiuni ale Dacilor. Mai întâi
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
de a înainta către Sarmizagetuza ar fi tăiat o pădure la înălțimea unui stat de om si ar fi îmbrăcat trunchiurile cu haine și arme, astfel că închipuiau ca o mare armată, care ar fi înșelat pe Romani. Domițian însă vroind să pedepsască pe Quazi și pe Marcomani, pentru că nu ar fi vrut să-i dea ajutor contra Dacilor, către care ei însă se obligase a păzi neutralitatea, este bătut cumplit de aceste popoare și nu se poate folosi de izbânda
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
descoperirea planului de la unul din conjurați, care supus apoi torturii, arăta și pe ceilalți. După ce Traian trece pe pământul Daciei, Decebal închipuește o altă șiretenie. Înșeală anume pe un comandant roman foarte iubit de Traian, Longinus, prefăcându-se că ar vroi ai vorbi de pace și după ce pune mâna pe el, amenințându-l cu tot felul de chinuri, îi cere să destăinuiască planurile lui Traian. Romanul însă rămâne mut la toate întrebările, Decebal atunci se gândește a se folosi într-un
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
trebuie să rămâie străini. Omul politic Kogălniceanu cerea nu numai desființarea boierescului, ci și „prefacerea țăranilor în mici proprietari, dându-li-se pământurile pe care leau înrodit cu sudorile lor... Proprietatea este cel mai puternic instrument de civilizație, și dacă vroim serios să ne civilizăm țara, trebuie să avem mulți proprietari. Numai o țară ce are mulți proprietari este tare; căci numai acolo unde este răspândită iubirea pământului este răspândită și iubirea patriei". Kogălniceanu cerea ca „reprezentanții țării, în tot timpul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
-și decline onoarea oferită iar la alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca Domn al Principatelor Unite avea să-i adreseze, în numele Adunării, „clasicul cuvânt care rămâne o podoabă a retoricei românești": „Alegându-Te pe Tine Domn în tara noastră, am vroit să arătăm lumii aceea ce toată tara dorește: la legi noi, om nou. O Domne, mare și frumoasă Îți este misia. Constituția din 7 (19) August ne însemnează o epocă nouă, și Măria Ta ești chemat să o deschizi. Fii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
întru compasiune ca cel lovit de orbire să cunoască vindecarea se revarsă spre ființa acestuia și îl învăluie catharic susținând totodată apariția lăuntrică a imaginii izbăvirii sale din copleșitoarea traumă. Voi spune că trăirea compasională ajunge la nivelul în care vroind anularea orbirii ne-văzătorului mi-l închipui pe acesta ca unul ce a dobândit vederea, ce și-a recăpătat lumina ochilor. Închipuirea, fabricarea scenariului în care orbul își încheie calvarul și încetează să fie orb devenind un om cu privire
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
de femei francofone și rochii cochete (vezi Opere, vol. IV: Proză, ed. cit., pp. 99-106). Iată două pasaje: „(...) Nababul, dragomanul și eu, prinși de valuri În cabină, ne-am fi Înecat chiar la mal, Întocmai ca oarecine! Soarta Însă nu vroi să pățim asemine rușine, căci În vreme ce Nababul Îmi istorisea, arăpește, o cruntă Înecare pe marea Indiei, auzii, ca prin vis, un glas strigând: Se răstoarnă vaporul!”; „Frigul era mai cumplit și umezeala mai pătrunzătoare cu cât se apropiau zorile (...). Răsăritul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
nădejde pentru viitor. Dela o bucată de vreme Încoace, boerii abuzând de puterea lor, i-au silit să se ducă la biserică Duminicile și zilele de sărbătoare. Dar o fi destul ca să le bage credință În suflet? *** În 1844 guvernul vroi, pe cât putea, să le Îmbunătățească soarta și fiindu-i milă de jalnica lor stare, decretă, prin organul ministerului competent, desrobirea tuturor robilor statului. Dar lucru ciudat, În loc de a fi bucuroși de Întoarcerea la un traiu mai cu cinste și la
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
redacțional. Având formatul „Biletelor de papagal”, publicația propune unul din cele mai scurte articole- program: „Un «cuvânt înainte» înseamnă mai mult decât o spovedanie, o profesiune de credință. Ne vom feri de aceasta. Cuvântul nostru va fi simplu și curat: vroim ca picăturile de rouă să cadă rodnic pe floarea sufletului tău, cititorule!...”. Bine ilustrată în paginile revistei, poezia îi numără între semnatari pe Constantin Nisipeanu și pe Const. Jaleș. De consemnat articolele Arta rustică românească și Propaganda pentru folclorul românesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288809_a_290138]
-
petrecute la răscoală în târgușorul Negrești: „Mercuri (7 martie, 1907, n.a.), eșind în târg ca să găsesc de lucru la cărat apă sau altă treabă, am văzut foarte mulți oameni adunați în fața casei lui Herșcu Nacht și dintre dânșii P. Bărbosu vroind să intre înăuntru șeful de geandarmi l’a dat la o parte și atunci oamenii din Căzănești având în frunte pe N. Strâmbu au năvălit în casă și au stricat tot acolo”. Cât despre participarea proprie la devastările ce s
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ție socoteală de tot sângele vărsat pentru apărarea ei!”, se auzi în întuneric, glasul lui Sofronie.”.. Ce-i pasă.. ei, Europei de această țară slăbită prin atâtea războaie și atâtea nenorociri..?!”... „Ce-i pasă de libertatea acestui popor român, care vroiește astăzi să se ridice din căderea sa sub jugul bolșevic, pentru ca să-și ia din nou... ce Dumnezeu însuși i-a încredințat..!”. „ Da, așa este Profesore,.. ai dreptate!”, interveni Tudosă cu amărăciune în glas. ... Acest popor, această țară, nu merită oare de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
și albastră, calmă, zâmbitoare și nevinovată.. I se făcu rușine de gândurile lui.. de îndoielile cu privire la sinceritatea lui. Nici unul dintre camarazi nu l-ar fi bănuit de ceva.. Doar Cârțu îi aruncă o privire plină de dispreț.. dar, n-a vroit să treacă peste voința căpitanului. Alistar simțea.. dar vru să pară calm și stăpân pe sine, dar în sufletul lui era o adevărată furtună, de teama de a fi bănuit. Baltă, cu timpul, devenise tot mai însingurat, mai posac. În
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
pe un călău rus, cu care nu aveau nimic în comun... Cel mai sângeros tiran din istoria omenirii. Și străzile înguste, lăturalnice, erau tixite de lume care se înghesuia spre Piață... Orașul se afla într-o larmă înăbușită. Fără a vroi, pașii mă purtau singuri... La capătul străzii, în dreptul cârciumei, „La cucoșul tânăr”, din colț cu Ștefan cel Mare, mă pomenii luat de mulțime. Cârciuma gemea de mușterii... prinși în alt fel de vârtej, decât cel din Piață. O bună parte
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
vestice de al căror sprijin și simpatie România se bucurase odinioară au trecut la criticarea vehementă programată și concertată a regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu, la restrângerea relațiilor generale cu România, a celor politice, mai ales. Franța s-a vroit vârf de lance în această direcție, cu toate că în unele cazuri conducerea franceză a vremii a procedat pripit și chiar provocator. D. Aninoiu a făcut eforturi pentru a menține, totuși, relațiile bilaterale în parametri acceptabili. În acest sens, experiența și abilitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
romanilor celor vechi strămoșilor săi, voi mâna înainte această istorie, arătând cumplitele lor războaie și biruinți asupra altor neamuri, până ce ajunseră a stăpâni preste toată lumea și alte a lor minunate fapte.” După ce publicarea revistei a fost întreruptă încă din 1821, vroind o Bibliotecă Românească în 12 părți, tipărește, totuși, la Buda, o „Carte de mână pentru nația românească, la 1825, care cuprinde o „Înștiințare pentru „Biblioteca Românească” către românii din Prințipaturile Valahiei și Moldovei”, solicitându-le, totodată, sprijin pentru tipărirea cărților
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pe a doua zi. Coaliția, care avea majoritatea, se opune și cere votul imediat. Atunci Lascăr Catargiu, urmat de toți conservatorii, părăsește sala. Cei rămași ar fi putut procede imediat la vot; însă, spre a nu se spune că au vroit să profite de lipsa adversarilor, amână alegerea pe a doua zi. În tot timpul, până la constituirea ministerului Manolache Costache, Las căr Catargiu a luptat fără preget. Acum, văzând că a rămas definitiv în 41. „D-lor, viu în numele opozițiunii, care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de a cunoaște vreodată în mod veritabil, în timp ce Descartes se pretindea satisfăcut de aceste principii indefinibile.) Adăugăm că însuși discursul de care se servește Descartes este un obstacol, pentru că există în mod necesar o prăpastie între limbaj și ființă. Căci, vroind să apropiem ființa prin intermediul limbajului, comitem absurditatea de a enunța propoziții pur tautologice, „angajînd cuvîntul definit în definiția sa.”) Elaborarea dovezilor ne este însă prezentată sub forma unui discurs rațional: discursul subiectului gînditor. VI. 2. Evidența rațională a ideii de
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
indivizi, utiliz(nd vehicolul presei ș( (ncerc(nd să prezinte ideile esențiale (ș() (n forme ușor de (nțeles de către cei mulți. De exemplu, atunci c(nd vorbea despre socialism, el utiliza analogii de genul: "Trăind (n societatea de azi ș( nevroind a primi pe cea socialistă, sub cuv(nt că ș( acolo vor fi unele neajunsuri, criticii noștri seamănă cu un cerșetor care, tremur(nd (ntr-o cămașă zdrențuroasă, (n ger, n-ar vroi să primească blana ce i-ar da un
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de genul: "Trăind (n societatea de azi ș( nevroind a primi pe cea socialistă, sub cuv(nt că ș( acolo vor fi unele neajunsuri, criticii noștri seamănă cu un cerșetor care, tremur(nd (ntr-o cămașă zdrențuroasă, (n ger, n-ar vroi să primească blana ce i-ar da un trecător milostiv, sub cuv(nt că nu-i croită după modă.." (Dobrogeanu Gherea, 1976: 59, vol. 2). Sau, referindu-se la ideea că forțele sociale acționează (n direcția instaurării societății socialiste, iar
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]