299 matches
-
știință, și nu pe poruncile divine prescrise În Biblie 28. Cu toate acestea, eugeniștii români nu se proclamau ateiști sau agnostici. În realitate, mulți dintre ei Își mărturiseau deschis afilierile religioase. Totuși, ideile lor radicale reprezentau o provocare puternică la adresa Weltanschauung-ului adânc Înrădăcinat, bazat pe religie și pe autoritatea Bisericii. Sinteza românească de factură mendelianătc "Sinteza românească de factură mendeliană" Înainte de primul război mondial, majoritatea cercetătorilor și a medicilor români nu considerau ereditatea o forță activă, capabilă să producă schimbări
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
iar puterea, responsabilității - reprezenta o poziție distinctă În peisajul ideologic al României interbelice. Alți actori ai scenei politice Încercau să se identifice fie cu o ideologie organică, precum naționalismul tradiționalist sau gândirismul mistic al lui Nichifor Crainic, fie cu un Weltanschauung raționalist către care aspirau liberalii și, Într-o anumită măsură, țărăniștii (În special aripa Mihalache). Eugeniștii Încercau să reconcilieze aceste tendințe, arătând că opoziția dintre ele este o problemă depășită. Soluția lor a fost să transforme dezbaterea dintre două filosofii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o foarte largă circulație. Pentru el, ideologia avea un sens mai ales peiorativ, poate și mult prea conotat istoric. Undeva, propunea Înlocuirea noțiunii de ideologie prin cea de sociodicee (referindu-se astfel la unul dintre sensurile sale particulare, acela de Weltanschauung). Ideologia evocă prin etimologie etnocentrismul, În vreme ce sociodiceea trimite mai degrabă la o viziune fundamentală a oricărei construcții științifice sau invenții artistice. Ideologia este pentru el fără Îndoială un echivalent posibil pentru doxa, forma de credință («adeziune doxică» sau «sacru cultural
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Publishers, Londra. Shafir, Michael (1993), „Antisemitism without jews în România”, Post-Totalitarian Europe, Franz Kafka Publishers, Prague, pp. 204-226. Siani-Davies, Peter (2006), Revoluția română din decembrie 1989, Humanitas, București. Simon, Dagmar, Sparschuh, Vera (1994), „East german sociology: between the production of Weltanschauung, ideological adaptation, and empirical social research”, În Mike Forrest Keen și Janusz Mucha (coord.), Eastern Europe în Transformation. The Impact on Sociology, Westport, Conn., Greenwood Pr.; Londra. Solga, Heike (1994), „Systemloyalität als Bedingung sozialer Mobilität im Staatssozialismus, am Beispiel der
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
amintind „oglinda” stendhaliană „purtată de-a lungul unui drum”. El face parte din acea categorie de artiști rari al căror ideal de personalitate este anonimatul total. Păstrându-și originalitatea pentru actul analitic precreator, care ajunge cu timpul să devină o Weltanschauung, aceștia creează opere a căror viață este independentă, aproape fără relație necesară cu artistul; în fața unei astfel de opere, spectatorul sau cititorul va atribui insatisfacțiile sale mai degrabă istoriei, nu autorului. L. este dramaturgul care a asimilat integral experiența unui
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
ale termenului „Anticrist”, fără a se mulțumi doar cu datele oferite de tradiție, date care îi sunt cunoscute și de care se folosește chiar, atunci când este nevoie. În cazul Com. Mt. însă, el construiește un edificiu speculativ, în care întregul Weltanschauung al alexandrinului se reflectă în maniera cea mai completă, ca într‑o structură fractală. Am spus unicitate și multiplicitate. Nu trebuie să pierdem totuși din vedere disimetria sistemului. Cristos este uerum et unum uerbum vestit de‑a lungul timpului printr
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
este concentrată În idealul uman, aspirație supremă, elaborată de Supra-Eu și care se impune Eului conștient, ca ultim scop acceptat, ca perspectivă care trebuie realizată sau către care tinde semnificația ființei umane. În fine, ideea de om și elaborarea unui „Weltanschauung” specific, configurează cadrele socioculturale În care se formează și este acceptată concepția despre om, ca parte a concepției despre lume, raportată la mentalitatea istorică a epocii respective. b. Imagimea omului Imagimea reprezintă Înfățișarea, modalitatea sub care se prezintă aspectul formal
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
igienei mintale. Considerată din acest unghi de vedere, igiena mintală are un caracter doctrinar, de factură psihosocio-morală, fiind depozitara unui sistem complex de valori, fapt care-i conferă un anumit profil funcțional de factură spirituală, integrat unei „concepții despre lume” (Weltanschauung). Temele centrale ale igienei mintale sunt sănătatea mintală și boala psihică. În sfera igienei mintale ele dobândesc semnificații noi și complexe, care prin valoarea lor depășesc cadrul strict al medicinei. Sănătatea mintală este un concept care decurge din cel de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
A tematica de tulburare B b) nivele fenomenale, care derivă de la nivelul de adaptare subiectivă; c) nivelele socio-culturale, care sunt legate de valorile normative ale conformismului comportamental în raport cu modelul socio-cultural; d) normarea ideologică, legată de o anumită concepție despre lume (Weltanschauung); e) normarea profesională, legată de comportamentul zilnic, profesional, instituționalizat. Un alt aspect se referă la structura normei și tratează poziția formală și structurală a anormalului față de normal; în sensul acesta, sunt descrise opt forme de bază ale situației anormale, conform
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Cl. Herzlich, sănătatea pare a depinde de individ, pe când boala apare ca un „obiect” produs de un anumit mod de viață socială. Un rol important îl are și influența valorilor cultural-morale ale modelului social și în special concepția despre lume (Weltanschauung). Astfel, M. Mauss remarcă faptul că în societatea primitivă predomină ideea de „moarte”, pe când în societățile civilizate, ideea de „boală”. Ambele au o valoare opusă sănătății, dar concomitent ele sunt și purtătoarele unei semnificații simbolice de pericol. Din punctul de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sau indirect atât asupra individului, cât și a comunităților social-umane. Ei sunt reprezentați prin următoarele: - stilul de viață potrivit nevoilor și nivelului de dezvoltare social-istoric; - influența valorilor modelului socio-cultural în formarea personalității; - modelul de gândire, atitudinea față de lume și viață (Weltanschauung); - condițiile istorice ale formelor sociale (instituții, legi, nivel de dezvoltare și progres social sau stări de criză); - migrațiile populaționale; - formele de comunicare, circulația informațiilor, nivelul și accesul la formele de educație și instrucție; - progresul științei și tehnologiei, precum și efectul acestuia
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și arta educatorului, de personalitatea acestuia și de experiența sa profesională. Între „modelele familiale”, „modelele educative” și „modelele de viață socială” există un element comun, care le cuprinde pe toate, și anume „modelul socio-cultural”. Acesta își trage substanța dintr-un Weltanschauung specific, o mentalitate/concepție despre „om-viață-societate”, așa cum se poate vedea în tabelul de mai jos. Tabel pg. 5/. (cap. 18) Concepția despre Om - Viață - Societate Modelul socio-cultural și moral Modelul familial Modelul educativ Stilul de viață Valori psihomorale Valori intelectuale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
diferite, deși exemplare, pentru că sunt produsul societății, al unor mentalități și modele socio-culturale profund diferite, al unor concepții diferite despre lume. Credem că nu greșim dacă apreciem că orice formă de igienă mintală se fundamentează pe un anumit tip de Weltanschauung, pe o anumită „concepție despre lume”. În această privință se deschid două perspective: un tip de societate deschisă, tolerantă; un tip de societate închisă, constrictivă. Societatea deschisă este o societate tolerantă, în care imaginea socială a omului se întemeiază pe
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
este percepută ca valoare prin calitățile sale sufletești intrinseci, prin ceea ce reprezintă. Societatea închisă este o societate intolerantă, de tip totalitar, restrictiv, care impune o imagine socială a omului cu un caracter rigid, strict, conform unei ideologii și nu unui Weltanschauung dependent de natura liberă a valorilor modelului socio-cultural. Persoana „nu mai poate fi” potrivit naturii și tendințelor sale firești, ci ea „trebuie să fie” potrivit unui model ideologic impus (vezi modelul „omului nou”, proclamat în România până în decembrie 1990). Aspectele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
variațiile sale depinzând de modelul socio-cultural. Din personalitatea de bază derivă modelele de educație, de gândire și de comportament specifice grupului etno-cultural. În al doilea rând, se discută modul de gândire sau mentalitatea, concepția despre lume specifică unei societăți umane (Weltanschauung). Un aspect direct dependent de influența formativ-modelatorare a modelului socio-cultural îl reprezintă starea de sănătate mintală. Ea diferă, ca de altfel toate manifestările personalității, în raport cu valorile modelului socio-cultural, de la o societate umană la alta. Din acest motiv, se poate spune
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
această acceptare modernă a vechilor utopii o schimbare profundă a mentalității sociale, a atitudinii și concepției despre om, despre sănătate și boală, iar în final despre viață și moarte. Acceptarea „utopiilor medico-psihologice” se suprapune peste o nouă „concepție despre lume” (Weltanschauung) proprie societății moderne, care anunță intrarea într-o „epocă nouă”, cea a societății postmoderne. Cele mai importante practici și teorii medico-psihologice și medico-sociale intrate astăzi în practica curentă care privesc în mod direct igiena mintală sunt următoarele: eugenia, eutanasia, geriatria
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
criticul: George Coșbuc, Adrian Maniu, V. Voiculescu sau Lucian Blaga. După același principiu recuperator, susținut acum de o schemă riguros articulată, e construit și studiul Mihail Sadoveanu (1978), subintitulat Universul artistic și concepția fundamentală a operei. Propunându-și să reconstituie Weltanschauung-ul sadovenian, T. situează universul autorului analizat între doi poli (natura și durata istorică), antinomia originară fiind interpretată prin intermediul a trei opoziții secundare: natură/om, natură/civilizație, trecut/prezent. Fără a oferi o imagine radical nouă asupra lui Sadoveanu, cartea
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
și comentator al frumosului, convins de puterea „rațiunii omenești”. Pe scurt, idealul clasic al omului, dimensiune capitală a tratatului de estetică, se reflectă în întreaga-i operă. Confesiune fundamentală, Idei trăite probează că la V. clasicismul stă la temelia unei Weltanschauung de exemplară altitudine ontologică. Se pronunțase de timpuriu în sensul unei arte care, pornind de la datele complexe ale existenței, „dobândește expresivitate umană, ia parte la mobilismul vieții istorice și exercită marea ei putere asupra societății”. Ideea de „heteronomie a artei
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
schimbare. Lumea persoanei are o semnificație precisă, fapt care explică și sistemul de valori sociale, culturale, morale, politice, religioase, economice care constituie „modelul cultural” specific unei societăți și unui anumit moment istoric, dar și mentalitatea respectivă sau „concepția despre lume” - Weltanschauung) (K. Jaspers, Th. Rothacker, R. Müller-Freienfels). Lumea ne este accesibilă numai parțial sau fragmentar, în ceea ce privește capacitatea noastră de a o recepta și de a o înțelege. Lumea fizică „vizibilă”, precum și lumea sufletească a ființei umane „invizibilă” ne sunt date ca
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
eitc "15.4.3.2. Trei concepții despre lume și idealurile ei" Fundamentul gândirii postmoderne constă într-o viziune asupra lumii radical diferită de imaginile anterioare promovate în istoria civilizației euroatlantice. Se pot distinge, în acest sens, trei tipuri de Weltanschauung. a) Viziunea antică. Antichitatea greco-latină s-a hrănit cu o imagine a lumii complet diferită de cea din zilele noastre. Lumea anticilor era divină - adică perfectă. Creată și diriguită de zei, ea le ridica anticilor probleme privind, aproape în exclusivitate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
larg (Xenopol, 1906, 1908). În numele disciplinelor cristalizate în jurul conceptului de evoluție, Julian Huxley avansa ideea că mentalitatea contemporană, spre deosebire de cea „centrată pe știință” a secolului al XVII-lea, este „centrată pe evoluție”. Evoluția reprezintă, după părerea sa, elementul caracteristic al Weltanschauung-ului contemporan (Huxley, 1973). Există aici o problemă epistemologică ce merită toată atenția: putem descifra diferențe structurale în modelul de științificitate pe axa atemporal/temporal? Putem deci distinge științe structural atemporale de științe structural temporale? Există însă și o a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sens literal, dar era în epocă mai explicit decât este pentru noi sintagma „războaie culturale” (ori echivalentele sale în alte limbi), datorită bogăției de sensuri ale noțiunii de Kultur: de la idei și educație la ideologie, politică, mod de viață, credință, Weltanschauung, instituții, legi, principii morale și altele, totul era cuprins. De aceea, cum știm, francezii au tradus deseori Kultur prin civilisation, care pentru ei era o noțiune mai cuprinzătoare. Prin urmare, atunci când vorbesc de „războaie culturale” nu am în minte numai
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
se mai crede îndreptățită moral să facă judecăți de valoare, dreptul inalienabil la ceea ce aș numi emotivitate vernaculară, parte a dreptului mai vast la tot ceea ce sintagma „stil de viață”, mereu mai cuprinzătoare, desemnează astăzi, de la gimnastică și dietă la Weltanschauung. Totuși, ideea că aproapele tău e diferit nu a fost complet absorbită nici de societatea americană, în care folosirea publică a unei alte limbi decât engleza mai păstrează aura atavică a pericolului în pofida ultimelor trei decenii de militantism multicultural și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
se ajunge la rezultate stabile și de durată, în condițiile unei supravegheri atente. În plus, ei nu aveau încă o inserție socio-profesională clar conturată și nici un echipament ideo-afectiv maturizat pe deplin, astfel că evoluția lor putea fi modelată mai ușor. Weltanschauung-ul victimelor era ușor restrâns și făurit oarecum artificial, din lecturi și vise mai mult decât din experiența de viață, iar sistemul de motivații era încă fragil: „Mentalul tinerilor, în general, se pliază perfect pe realitatea trăită și de aceea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
înzestrat reprezentant al poeziei cotidianului” (Florin Mugur), se regăsesc în Omul de la fereastră (1982). Monotonia, carența de coerență metaforică sunt compensate de calitatea universului sufletesc sugerat. În mod reținut, nepatetic, neconvențional și antifilistin, transpare aici, cu o salutară ironie, o Weltanschauung clădită pe bunătate și omenie. Concizia și ironia sunt în și mai mare măsură însușirile volumului următor (Poeme din fotoliul verde, 1984), care propune un „album de familie”, alcătuit din crochiuri delicate, „cărți poștale”, gravuri sau acuarele nostalgice ale amintirilor
ALMOSNINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]