135 matches
-
că majoritatea istoricilor noștri, precum și alți intelectuali, în total dezacord cu izvoarele istorice, au făcut din el figura centrală a unui “mit național”; “mitul Eminescu”, susținând că poetul, dar mai ales publicistul Mihai Eminescu a practicat o “ideologie autohtonistă și xenofobă”, că versurile lui nu mai sunt gustate astăzi de tineri, că poporul român a făcut un simbol național dintr-un xenofob, rasist și antisemit; mitul “unității românești”, arătând că istoricii (naționaliști fiind toți) au fost mereu susținători direcți ai acestui
ISTORIC SAU MIT? de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373439_a_374768]
-
ai perioadei interbelice au detașat inteligența românească de antisemitism și extrema dreaptă, prezentând discursul intelectual ca fiind modernist, cosmopolit și pluralist 30. La polul opus, alți cercetători și-au Îndreptat atenția În mod deosebit asupra tendințelor extremiste, antisemite și naționaliste xenofobe Împărtășite de elitele intelectuale 31. Acești istorici au considerat astfel de orientări reacționare și tradiționaliste și au Încercat să demonstreze legătura directă dintre ideile și acțiunile care le caracterizau și soarta tragică a evreilor În timpul celui de-al doilea război
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
întocmit ediția), editorii conchid că această copie a fost făcută direct după manuscrisul lui Neculce, dar conține și adaosuri (unele dintre acestea putând fi atribuite cronicarului, altele aparținând strict copistului), care corectează și anumite exagerări ale autorului (în genere, cele xenofobe). Ediția, prevăzută un studiu și cu un aparat critic complex, luminează atelierul cronicii, revelat acum - afirmă editorii - ca „mai laborios, cu reveniri și reformulări ale judecăților de valoare asupra personalităților și evenimentelor, cu suplimentarea și revizuirea propriei informații, cu o
MIHAIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288121_a_289450]
-
predilecție pentru un asemenea discurs, cu un puternic potențial performantiv. Acest discurs nu este totuși circumscris frontierelor țării și originile sale, așa cum o demonstrează George Voicu, nu sunt neapărat de natură internă. Corpul de referințe pentru această «nouă ideologie», naționalistă, xenofoba și antisemita este constituit din articole de presă și cărți publicate În special după 1989 În România, producției «originale» adăugându-i-se traduceri. Autorii sunt intelectuali compromiși sau câțiva emigranți În suferință, dar câteodată și personaje publice reputate pentru opiniile
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
este Ilie Rădulescu. Organ de presă al extremei drepte românești, P.v. oglindește fondul de idei și de mentalitate care va angaja țara în aventura războiului, așa cum se observă și din articolul-program, intitulat O spovedanie..., semnat cu numele revistei. Intoleranța, adeseori xenofobă, dă și tonul multora din intervențiile privind viața literară, autorii lor simțindu-se îndreptățiți când să laude (N. Crevedia, Scrisoare deschisă poetului Ion Pillat), când să vitupereze, în funcție de poziția celor avuți în vedere față de ideologia extremei drepte: t. m. (Teodor
PORUNCA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288982_a_290311]
-
al sindicalismului „sorelian” pînă prin 1919, devine - după o lungă perioadă de studii în Germania - tot mai atras de un spiritualism „legitimist”, iar antiliberalismul său - manifestat, o vreme, prin apropiere de Partidul Național Țărănesc - va aluneca treptat spre extrema-dreaptă, naționalistă, xenofobă și rasistă. Evoluții asemănătoare vor cunoaște și alți intelectuali, de la Nicolae Davidescu la Ion Marin Sadoveanu. Polarizarea, tentația extremelor, fascinația pentru autoritarism și colectivism sînt însă mărci ale deceniului patru. Dacă acțiunea modernismului lovinescian s-a impus îndeosebi prin Cenaclul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
să facă În orice situație caz de el, se uită la mine ca la o criminală. Mai rămâne doar să mă faci jidancă Împuțită, Îmi aruncă ea cu glas amenințător. Șaman 95 — Nici vorbă, m‑am apărat eu, nu sunt xenofobă. Era Însă prea târziu. Catinca mi‑a pus În brațe toate tuburile graffiti care mai rămĂseseră. — Eu una am renunțat la sportul Ăsta, spuse ea. E o tâmpe‑ nie. Prefer să‑mi investesc timpul În ceva constructiv. Și Îmi pare
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
suficient cât să facă în orice situație caz de el, se uită la mine ca la o criminală. Mai rămâne doar să mă faci jidancă împuțită, îmi aruncă ea cu glas amenințător. Nici vorbă, m-am apărat eu, nu sunt xenofobă. Era însă prea târziu. Catinca mi-a pus în brațe toate tuburile graffiti care mai rămăseseră. — Eu una am renunțat la sportul ăsta, spuse ea. E o tâmpenie. Prefer să-mi investesc timpul în ceva constructiv. Și îmi pare rău
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
dar avea și calități, mai ales în privința educației. Nu avem încrederea pe care o aveau colonialii". În fine, un director de liceu, invitat la dezbatere, a încheiat astfel: "Sunt un administrator civil la Afacerile indigene"**. Metafora deșeului poate fi așadar xenofobă. "Nucleele dure" sunt estimate, în general, la o "medie între 5% și 10%". Dar ce înseamnă media aceasta? Este ea aceeași, indiferent de tipul social al școlilor? Sau este legată de dificultățile socio-economice trăite de populația școlară? Există în orice
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
nici românii nu au o părere prea bună despre italieni. În România, unde veștile care vin din Italia se bucură de o audiență foarte mare pe toate canalele de informații, Italia este văzută, în general, ca o țară rasistă și xenofobă. Într-adevăr, în timp ce jurnaliștii italieni se dedicau cu pasiune în a amplifica exagerat de mult, până în cele mai mici amănunte infracțiunile realizate de români, colegii lor români, ca o reacție la campania italiană, subliniau în egală măsură cazurile de discriminare
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
cei 11 care au participat la alegerile prezidențiale nu s-a deplasat în Italia pe parcursul campaniei electorale. Capitolul 5 Cum se ajunge la noua cetățenie Dar, până la urmă, putem vorbi cu adevărat că în Italia există o campanie rasistă (sau xenofobă) împotriva românilor? Și dacă admitem că există, cum se combate? Și în concluzie: din "problema românească" cum vom ieși? Cum s-ar putea urma obiectivul virtuos de integrare fără ca românii să își piardă propriile rădăcini identitare? Există, până la urmă, un
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
soluții întregului fenomen imigrațional. Se poate construi un model care, cu modificările necesare și evidente caracteristice fiecărei comunități, să asume valoarea unui model general. Să începem prin a răspunde la întrebări: Da, există în Italia o consistentă părere rasistă și xenofobă. Această opinie este promovată și încurajată în mod iresponsabil de o parte a forțelor politice, câteodată fără ca alte partide, chiar dacă sunt în dezacord, să găsească fermitatea și incisivitatea necesară pentru a se opune cu succes. Să mai spunem că s-
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
de altfel, imposibilă recrearea clasicismului secolului al XVII-lea, care a vizat prin toate direcțiile sale universalitatea, transcenderea unor date spațio-temporale concrete. Pe de altă parte însă, în afara sferei literare, consecințele au fost mult mai grave prin adoptarea unei atitudini xenofobe agresive sau prin instigarea la o lovitură de stat care să ducă la reinstaurarea monarhiei. De altfel, în 1926 Papa Pius al XI-lea condamnă Acțiunea franceză, în special din cauză că aceasta se folosea de religia catolică în scopuri politice și
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Nicolai Berdiaev, preocupat de angajamentul politic democratic în numele credinței, a dus la dezvoltarea unui curent identitar foarte puternic. O parte a clerului s-a alăturat mișcărilor ultranaționaliste care reduc ortodoxismul la națiune, cum ar fi mișcarea Pamiat, puternic antisemită și xenofobă. Blocaje în Statele desprinse din fosta Uniune Sovietică. Grupurile, asociațiile, mișcările, partidele care afirmă afiliația la creștinism sînt în număr foarte mare în Rusia 27. Lăsînd deoparte nenumăratele grupări, care scot în evidență deteriorarea vieții politice a țării, vom lua
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
mai mari sunt învățați progresiv să folosească tehnici mult mai subtile de luptă pentru apărarea democrației, tehnici ce nu trebuie divulgate aici, din rațiuni lesne de înțeles.) O dată o singură dată! la ONU a fost adusă în discuție educația "agresiv xenofobă" din Republica Democratică Vandana. Într-un discurs istoric, Julius Zimberlan, ambasadorul vǘndǘn, a spulberat din temelii infama acuzație, arătând, cu exemple zdrobitoare, că niciunde și nicicând în decursul istoriei o ordine democratică n-a putut fi nici instaurată și nici
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
armeană (dar sunt ei atât de naivi?), ridicând un nou obstacol, de astă dată judiciar, pentru intrarea Turciei, țară musulmană, în Uniunea Europeană? Un amendament la legea Gayssot din 13 iulie 1990, care urmărește să reprime orice afirmație rasistă, antisemită și xenofobă și sancționează contestarea crimelor împotriva umanității, ar fi fost suficient, mai ales că deputații noștri recunoscuseră deja genocidul armean în ianuarie 2001 și nu se poate pretinde că în Franța negatorii acestui genocid sunt foarte mulți. Să faci presiune asupra
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
mai mari sunt învățați progresiv să folosească tehnici mult mai subtile de luptă pentru apărarea democrației, tehnici ce nu trebuie divulgate aici, din rațiuni lesne de înțeles.) O dată o singură dată! la ONU a fost adusă în discuție educația "agresiv xenofobă" din Republica Democratică Vandana. Într-un discurs istoric, Julius Zimberlan, ambasadorul vǘndǘn, a spulberat din temelii infama acuzație, arătând, cu exemple zdrobitoare, că niciunde și nicicând în decursul istoriei o ordine democratică n-a putut fi nici instaurată și nici
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
regimul comunist din România. În acest scop, s-au folosit următoarele mijloace: interceptarea convorbirilor telefonice, a corespondenței, filajul, microfoanele la domiciliu și la locul de muncă. Pregătirea agenturii a avut două componente distincte. Una generală, având drept scop pregătirea naționalist-șovină, xenofobă, comunistă, și alta specială, de strictă specialitate securistă. [...] Acest tip de pregătire a cultivat și intolerența față de celelalte 13 culte legale existente în România comunistă și față de Biserica Greco-Catolică, scoasă în afara legii în 1984 și obligată să-și cedeze bunurile
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
pe de-o parte, îl ridică în ochii-mi blazați (artistul are un remarcabil spirit analitic și, nu o dată, uimește prin analize politice sau estetice); pe de alta, îl face indezirabil unui important segment de cititori, deoarece conține o înverșunare xenofobă (ca să nu zic altfel!), de-a dreptul infantilă. Și un atac anticomunist obositor, la un moment dat... Furdui, reiese din lectura celor două volume, era un răzvrătit. Pe vremuri, credeam că e un boem; dar nu, boemul n-are încrîncenare
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
europene (xenofobe, antisemite, iredentiste); v. cele ce au creat și au întreținut anumite mitologii legate de politicile publice ale UE. b. Mesajele implicite: i. susținerea sau pasivitatea față de lansarea și întreținerea unor proiecții revolute incompatibile cu valorile europene (mesajele iredentiste, xenofobe etc.); ii. compromiterea unor termeni specifici europenismului (democrație, proprietate ș.a.). iii. alianța cu organizații, state sau lideri cu atitudini cel puțin neeuropene (de exemplu, cazul sprijinirii lui Miloșevic cu încălcarea embargoului); iv. compromiterea politicii de bună vecinătate (cazurile Ungaria și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
nimbul acesta de legendă pe care îl are Fidel Castro în rândul cubanezilor, și nu numai? Castro a procedat foarte inteligent: a canalizat întreaga ură a cubanezilor către Statele Unite și către Uniunea Europeană. Avem deci de-a face cu o politică xenofobă, una dintre cele mai primitive reacții umane. Îi transformă pe oameni în rasiști de ultimă categorie. Politica aceasta xenofobă a făcut ca poporul cubanez să pună viața grea pe care o duce pe seama blocajului impus de SUA și a lacheilor
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
foarte inteligent: a canalizat întreaga ură a cubanezilor către Statele Unite și către Uniunea Europeană. Avem deci de-a face cu o politică xenofobă, una dintre cele mai primitive reacții umane. Îi transformă pe oameni în rasiști de ultimă categorie. Politica aceasta xenofobă a făcut ca poporul cubanez să pună viața grea pe care o duce pe seama blocajului impus de SUA și a lacheilor lor care fac parte din UE. Se pare că a avut priză metoda aceasta. Dacă vă aduceți aminte, în
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
adică simpla asertare a două proprietăți contradictorii -, și respingerea clară a ceea ce orice elvețian din clasa de mijloc (potențial interpretant al documentului) ar putea fi tentat să deducă din prima propoziție (Zurich cosmopolit) ca primă reacție protecționistă, de-a dreptul xenofobă. Conectorul ȘI TOTUȘI transformă cele două reprezentări descriptive succesive (Rd1: Zurich cosmopolit și Rd2: Zurich atît de elvețian) în argumente: Arg p și Arg q. Propoziția descriptivă (Pd1) care precedă conectorul este transformată în argument (Arg p) pentru o concluzie
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de opinie, în 2006, mareșalul Antonescu este încă una dintre personalitățile istorice cele mai populare, depășind gloria poetului național Eminescu... România se eliberează chinuit și convulsionat. Țara afișează o eliberare umbrită totuși de tendințe evidente de angajare totalitară, naționalistă și xenofobă. Timpul eliberării ieșirea din negare, din minciună prin omisiune se desfășoară în doi timpi: șocul, urmat de asimilarea șocului. Șocul a fost dezvăluirea lucrurilor nespuse, nestudiate, evacuate despre politicile antisemite și despre cei care purtau responsabilitatea acestei stări de lucruri
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
voi face avocatul diavolului. La momentul actual, sfârșitul anului 2007, care vă sunt temerile pentru România? În ceea ce mă privește, cel mai rău lucru ar fi accentuarea tendințelor de abandonare a dezbaterii politice reale, asociată cu o închidere antioccidentală și xenofobă a opiniei. Mi-e teamă că o afișare prea zgomotoasă a angajamentului pro-american ar putea antrena o deziluzie și, progresiv, o respingere a acestei influențe. Un fel de dezechilibru profund care ar oscila între tendința unui atlantism integral și aceea
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]