807 matches
-
Andrei Pleșu, care a demarat o puternică acțiune de curățare a instituției de strigoii Securității, dacă încercăm să-l mânjim, pe el și colaboratorii săi, cu materia urât mirositoare a fricii de străinătate, a mentalității mereu asediata de fantasmele naționalismului, xenofobiei și miturilor salvationiste? În mod clar, promotorii acestui demers provin din rândurile păturii de profitori conștienți că tocmai diplomația, serviciile secrete și politica au rămas ultimele bastioane ale ciumei comuniste, în apele tulburi ale căreia se poate înota atât de
Bumerangul de catifea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17886_a_19211]
-
Mihai Stoian Xenofobul este semenul nostru care, de regulă, se dovedește a fi ostil străinilor. "Motive" cu duiumul! Căci nu există om fără defecte, la fel cum nu există popor cu desăvîrșire perfect. Xenofobia are o trăsătură strictă, caracteristică, obligatorie: ostilitatea față de străini trebuie să fie sistematică, imuabilă, ascuțită ca un tăiș de ghilotină. La polul opus se situează xenofilia, adică simpatia firească față de străini. Pe măsură ce mediatizarea-globalizarea cîștigă teren atît pe orizontală, cît și
Orice om este păzitorul fratelui său by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17191_a_18516]
-
trăsătură strictă, caracteristică, obligatorie: ostilitatea față de străini trebuie să fie sistematică, imuabilă, ascuțită ca un tăiș de ghilotină. La polul opus se situează xenofilia, adică simpatia firească față de străini. Pe măsură ce mediatizarea-globalizarea cîștigă teren atît pe orizontală, cît și pe verticală, xenofobia apare în toată goliciunea ei: desuetă, absurdă, antidemocratică. Și, totuși, dușmănia în raport cu cei de altă naționalitate revendică nobilul merit de a deriva, culmea, din patriotism. Să fie oare obligatoriu simțămîntul potrivit căruia rostul tău, ca individ și cetățean străvechi al
Orice om este păzitorul fratelui său by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17191_a_18516]
-
patrie - așa cum scria George Călinescu cîndva, dînd drept exemplu copilul înfiat care-și iubește noua familie, părinții adoptivi, uneori mai cu patos decît copiii firești). Sloganul "Noi nu ne vindem țara!" a făcut destul rău țării însăși. La ora actuală, xenofobia pare - mai degrabă - spațiul invizibil, dureros, în care sunt dresați, ca într-o crescătorie de rinoceri, pachidermele mileniului care se află la doi pași de noi. Într-o asemenea conjuctură, destinul umanității seamănă unui clovn posac, lăudîndu-și în arenă abilitatea
Orice om este păzitorul fratelui său by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17191_a_18516]
-
În logica, validă, a lui Ion Solacolu, aceasta ar trebui să-și pună în legătură cu comunismul și nu cu nazismul întrebarea: cum am putut? Se pare că n-au timp să și-o pună fiindcă pericolul e altul acum, și anume xenofobiile, iar acestea, îl citez pe Ion Solacolu, "fac parte din apanajul extremei drepte". Este și nu este adevărat. A face din Vadim și din Ceaușescu extemiști de dreapta e tras de păr. Extremiștii sunt pur și simplu extremiști. Au spirit
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
au respectat reciproc. Căsătoriile mixte deveniseră ceva firesc. Bărbații au plecat împreună la război, uniți sub același steag. Anii au trecut și, în luna martie 1990, câțiva extremiști din spectrul politic românesc au ieșit la rampă, scoțând tunurile ruginite ale xenofobiei. Prin intrigi ascunse și manevre încă neelucidate, forțele malefice au asmuțit minoritățile conlocuitoare, una împotriva alteia. În acele zile incendiare, la Târgu Mureș au avut loc lupte de stradă, fără precedent, urmările fiind deosebit de grave. Pe caldarâm zăceau oameni desfigurați
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
alcătuiește un fel de glosar de concepte familiare, simple, și totodată sofisticate, cu imens potențial teoretic și filozofic: vecinul, podul și drumul, taciturnul. Camartin glosează și pe temele "grele", consacrate, precum cele legate de religie și toleranța culturală, ori de xenofobie, evoluția limbilor, tabuuri culturale, semnificația unei culturi populare. Mie ansa cel mai mult mi-au plăcut eseurile despre ceea ce numeam un cotidian intercultural. Simmelian an subtilitate, dar mai agreabil stilistic prin ănsăsi forță formulei la care apelează, Iso Camartin elaborează
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
mai multe, de fapt, dar ele șanț secundare, ăntre acestea existența unui naționalism desantat la persoane care au privilegiul periculos de a vorbi an public și de a vantura cuvinte magice precum acela de "patriot" spre a camufla astfel hidoșenia xenofobiei sau cicatricile unei găndiri socialiste). Acesta este următorul: orice schimbare de paradigmă se produce inevitabil cu scrăsnete și gemete, ea presupune ămpotriviri, revolte, vehemență, dezacorduri radicale. Dar, și aici urmează vestea bună, pana la urma modificarea de produs se produce
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
aberații de același fel, care ar trebui să dea mult de lucru psihiatrilor), dar și în înalte locuri publice? Când un Vadim Tudor vorbește la tribunal ca-n românele de ultimă speță ale lui Eugen Barbu, cănd Funar a transformat xenofobia într-un mod de existență la care participă indolent un oraș care pe vremuri avea stil și demnitate, dar mai ales când opinia publică își dovedește clipă de clipă lașitatea, ce mai e de făcut și ce mai e de
Bingosex, bingolene, bingocinism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17581_a_18906]
-
ca într-un adevărat război. Cu cît stratul de educație e mai subțire, țîșnește la suprafață bestialitatea care, oricît am vrea să ne amăgim, există în stare latentă în mulți oameni și e contagioasă. Un excepțional articol despre Violență și xenofobie în sport a publicat Andrei Oisteanu în revistă "22" nr. 36. Părăsind pentru o dată tonul obiectiv al omului de știință, fiindcă fenomenul de care se ocupă îl îngrijorează prin amploarea pe care a luat-o în ultimul timp la noi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17617_a_18942]
-
Teodor Baconschi, la seminarul " Democrația și drepturile omului, parteneriat MAE - societate civilă", cu ocazia Zilei Internaționale a Drepturilor Omului a declarat că: "Există un cerc vicios. Ne scade stima de sine pe măsură ce media din alte țări, tentațiile populiste, accesele de xenofobie strică imaginea României operând cu generalizări, cu stereotipuri. Cred că este și o defecțiune în comunicare". Potrivit ministrului Externe, în acest context, "sinergia" dintre MAE și ONG-uri este cu atât mai necesară, mai ales că societatea românească se află
Baconschi: Ne scade stima de sine () [Corola-journal/Journalistic/24219_a_25544]
-
nu ne gîndeam." Derapările la care trimite Petre Mihai Băcanu sînt îndemnurile adresate minerilor de Corneliu Vadim Tudor și acuzele de orgii sexuale împotriva președintelui Constantinescu. Această obișnuință, despre care scrie directorul ziarului România liberă, e inacceptabilă. Cu extremismul și xenofobia nu te poți obișnui, daca aperi valorile democrației. Derapările despre care scrie Petre Mihai Băcanu în editorialul sau țin, în fond, de evoluția firească a unui lider de partid extremist, lider deprins de mai mulți ani cu această obișnuință. Cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18189_a_19514]
-
are decît să riște o asemenea experiență. Nu e treaba CNA-ului să-i facă binele cu de-a sila. Evident că dacă un post de radio sau de televiziune comercial se face portavocea unor îndemnuri la violență sau la xenofobie sau la abolirea actualei ordini constituționale el trebuie în cele din urmă să fie păgubit de licență. Dar dacă un post comercial vrea să se coloreze politic în campanie, de ce să n-o facă? - și oricum, posturile comerciale nu sînt
Ce se poate și ce nu în campanie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16692_a_18017]
-
că în ultimii trei ani PND și-a dublat numărul de membri (are acum 6600 de militanți activi). Tema ideologică predilectă a acestei formațiuni (deopotrivă mișcări și partid) este legată de frustrările și anxietățile muncitorului german mediu. PND pedalează pe xenofobie, denunțînd social democrația pentru capitulare în raport cu exigențele spiritului universalist denunțat drept excesiv de tolerant. Evident, se vorbește despre decadență, despre pierderea identității, dar și despre prezența copleșitoare și corupătoare a străinilor. Voigt consideră că s-a mers mult prea departe în
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
nu e aceasta tocmai postura cea mai clarvăzătoare? Întrucît să recunoaștem că ea înfățișează măcar trei avantaje indubitabile: depășirea impasului istoric al unei Basarabii cu o independență statală de factură stalinistă, profitabilă doar pentru o mafie politico-financiară, respingerea categorică a xenofobiei specifice național-comunismului agonic, recunoașterea, drept reper de căpetenie, atît al societății din România, cît și al celei din Basarabia, a unei integrări europene și chiar universale. E o viziune istorică, vizînd "o confrerie transnațională a intelectualilor, care recuperează ceva din
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
și comuniștii. Eminescu n-a predicat dictatura și partidul unic iar gîndirea sa naționalistă nu dă temei pentru anexarea sa la extrema dreaptă. Consider că regretatul Ion Negoițescu a exagerat mult cînd l-a calificat pe poet un protolegionar pentru că xenofobia nu epuizează doctrina extremei drepte interbelice. Cît despre alegerea făcută de autorul nostru din opera lirică a lui Eminescu (Doina) aș spune, mai întîi, că ea este o compoziție modestă, retorică, în vers popular care, cum a demonstrat N. Murărașu
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
găzduirea, hanul, banchetul, caritatea, darul, oaspetele, gazda, ospățul, pelerinajul, pelerinul, călătorul, pragul, străinul, vagabondul, vor fi prezentate și analizate marile opere ale ospitalității și tot aici își vor găsi locul noțiuni complexe precum ntertextualitatea, interculturalul sau învecinate politicului precum rasismul, xenofobia. Despre toate acestea Alain Montandon a avut amabilitatea să ne vorbească la Saint-Denis (Réunion), spațiu paradisiac, scăldat de Oceanul Indian, înmiresmat de orhidee, vanilie și vetiver, încălzit de soarele tropical și de vulcanul Fournaise, frecvent în activitate, unde a fost organizat
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
o formă fără fond, prin valorizarea pozitivă a unei situații față de care comportamentul cetățeanului pare a fi mai degrabă neutru. Tare mi-e teamă, însă, că lucrurile stau cu totul altfel atunci când se răspunde la întrebarea legată de potențialii vecini. Xenofobia românească și disprețul față de cei percepuți ca diferiți se decupează în întreaga lor splendoare bolnăvicioasă. Dacă e firesc să nu-ți dorești un vecin bețiv sau alcoolic, dacă poți găsi argumente pentru a nu fi încântat să ai în preajmă
Xenofobia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17015_a_18340]
-
fundamental favorabile extremei drepte românești să nu fie și un militant al ei încadrat politic. Dar pînă atunci, Cioran, prin articole și cel puțin o carte, s-a asamblat, doctrinar, mișcării legionare, prin elogiul dictaturii, blamul aruncat democrației și prin xenofobie antimaghiară și antisemită. Un întreg capitol, cel de al patrulea, din cartea din 1936, este dedicat așa-numitului "colectivism național", unde antisemitismul e o prezență acută. Paragraful din cartea d-nei Marta Petreu "Cioran și ideologia legionară" e, din toate punctele
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
mai imunde idei și a modului în care sunt tolerate ele de organele de stat." Avînd o informație completă și temeinică asupra publicisticii românești, ziariștii de la Realitatea evreiască țin să menționeze că există "nu puține publicații admirabile, străine de virusul xenofobiei și antisemitismului", iar dintre acestea e citată la loc de frunte România literară: "...trebuie să subliniem că, deși rare în presa cotidiană, în presa literară articolele consacrate unor personalități evreiești ale literelor, din România sau din alte țări, sunt frecvente
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
actuala putere. De altfel deținătorul unei rubrici permanente în acest ziar îl consideră "un tinerel din Iași" pe autorul cărții NAȚIONALISTUL care a stîrnit un protest public al unei însemnate părți a intelectualității române din cauza antisemitismului și a îndemnurilor la xenofobie ale autorului. Rubricantul afirmă, fără urmă de îndoială, că autorii protestului l-au semnat fără să citească producția deputatului PRM, tinerelul Hogea. Dacă ar fi consultat presa de mare tiraj, autorul acestei afirmații calomnioase ar fi descoperit mari citate din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
aux sorcières. Il s'agit de rendre l'air enfin respirable". (p. 131) Alex. Paleologu deconspiră cu multă răbdare și, mai ales, cu eleganță câteva prejudecăți cu privire la Est, "un monde ignoré par le lecteur auquel je m'adresse". Conflictele rasiale, xenofobia, țiganii, antisemitismul sunt probleme cel puțin la fel de acute și în restul Europei. Citite în Franța, aceste eseuri vor fi considerate radicale și puse în rând cu cele semnate de Lucian Boia, Vladimir Tismăneanu sau Françoise Thom. De ce crede Alex. Paleologu
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
amândouă, dacă ne amintim că bârcanul e mare iubitor și de una și de alta. Dacă-i răsfoiesc revista și dacă fac vreo legătură între titlu (�șaț lui Adrian Păunescu") și conținut, parcă-parcă m-aș dumiri: comparați �euronaționalismul" patronului cu xenofobia din articolele lui Ion Coja și Dan Zamfirescu și veți vedea ce înțelege senatorul format-mare prin formula aruncată imprudent pe piață! în rest, jale mare: îi batem la fotbal pe unguri, îi spânzurăm (în efigie) pe evrei, detestăm țopește tot
Ungurii, pokemonii României by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15866_a_17191]
-
pentru a-mi asigura o viață mai bună, dl. Hogea se străduie din răsputeri să mi-o facă imposibilă. De ce? Pentru că articolele sale au adus țara, care e și a mea, pe buzele lumii. Iar suntem acuzați, in corpore, de xenofobie, antisemitism și barbarie. Acuzații motivabile până la ultima literă de culegerea de articole pompos intitulată "Naționalistul". Nu mă întreb pe baza căror calități a ajuns dl. Hogea în parlament. Lucrurile sunt limpezi din acest punct de vedere: e normal ca partidul-revistă
Un "Mein Kampf" românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15897_a_17222]
-
propus de românism credea că el va reabilita spiritualitatea creștină, cu deosebire a ortodoxismului, tradițiile și instituțiile de baștină (adică acelea antepașoptiste) și latura biologică și etnică a populației românești, unele accente favorabile față de Hitler, autorul nostru preciza totuși că "xenofobia nu este românism. Nici demagogia naționalistă". Ba, chiar, preciza că "românismul nu este fascism, nu este rasism, nu este antisemitism... ci este simplu românism". Acest punct de vedere era, totuși, negreșit, progresist, disociindu-se de toate opțiunile de atunci xenofobe
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]