200 matches
-
se răscoală împotriva Mexicului opresor, proclamând “Republica Independentă a Californiei” în iunie 1846. Momentele ulterioare acestui act politic urmând să fie consolidat sau “slăbit” în urma unor bătălii fără menajamente înte yankei și mexicani: în februarie 1847, la Buena Vista, generalul yankeu Zachary Taylor înfrânge armata mexicană a generalului Sant Anna, după alte câteva înfruntări de mai mică însemnătate se încheie pacea de la Guadelupe Hidalgo, în care americanii “îșî triag” o bună parte din patrimoniul teritorial al Mexicului vecin, adică actualele state
LA CAPĂTUL LUMII, CALIFORNIA ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367076_a_368405]
-
târziu și-a însușit-o cu plăcere. Mai țin de asemenea minte afișele cu piese de teatru ale unor dramaturgi americani de genul Martin Rogers descoperă America. Era acolo și o gazetă de perete cu: „Jos mâinile de pe Coreea!” și „Yankei, cărați-vă acasă!” Tot la Casa Scânteii lucra și moș Ilie, fratele tatei dar cu cal și căruță, o dată la câteva săptămâni făcând drumul până acasă și înapoi. La un astfel de drum, era un sfârșit călduros de vară, el
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
morminte, fii cu băgare de seamă, nimic nu seamănă cu ce pare a fi, turnurile gemene din New York au căzut ca niște cutii de chimbrituri, aproape grațios, fiindcă trebuiau să cadă, fiindcă așa au vrut mușchii unora, poate chiar ai yankeilor, Statul islamic subzistă bine mersi ca o invenție a Satanei, a politicienilor, a multinaționalelor-stat, a negustorilor de armament, de medicamente, de hot dogs, Klaus Werner Iohanis n-a căzut din cer, se răsucește Ștefan cel Mare în mormânt, nu-i
SCRISOAREA BĂTRÂNULUI GOOGLE CĂTRE NEPOTUL SĂU ERASMUS DIN BANGGUNGGOS ( PAMFLET ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350015_a_351344]
-
mentalități diferite, eu nu am să mă consider niciodată conațional cu acești tipi: negri, jamaicani, portoricani, sudamericani, pakistanezi, indieni, coreeni, care sunt în stare să te împuște fără milă noaptea, dacă te întâlnesc singur pe stradă. Istoria, limba, obiceiurile, spiritul yankeu pe care nu fusese în stare să-l adopte, se simțea frustrat, ajunsese ca o frunză purtată de vânt pe coclauri străine. Asta era și nimic mai mult. Eu nu voi fi niciodată un american. Și nici pe mine nu
CINE IUBEŞTE, IARTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361757_a_363086]
-
deloc: când a simțit foc la coadă, pisica s-a ascuns de frică sub un șifonier iar el care știa că fitilul nu arde mai mult de cinci secunde, nu a mai îndrăznit să o scoată. Și așa a rămas yankeul și fără pisică dar și fără mobila din sufragerie. Mai departe vă las pe dumneavoastră să socotiți dacă aici a predominat nota de sadism care face ravagii în timpurile noastre, sau una de sminteală, care nici ea nu rămâne mai
PRIETEN CU TERORIŞTII de ION UNTARU în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364880_a_366209]
-
Politehnicii. Am luat ca amintire „cărțile de vizită” ale primei mele întâlniri cu americanii, pe care le-am avut multă vreme prin buzunare, până când le-am rătăcit, cred că într-unul din numeroasele mele refugii. Văzând ca e „groasă” cu yankeii m-am gândit să o iau din loc și să plec din București, mai ales că mama îmi tot spunea: „Du-te scumpul mamii, să scapi cu zile, că ești tânăr și e păcat să mori”. Ea nu putea pleca
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
ca oile, se apăra tata”. Tata era un om aprig, dintr-o bucată. Când lua o hotărâre nu mai dădea înapoi, orice s-ar fi-ntâmplat. Și nu zic că n-ar fi avut dreptate în privința oilor. O mulțime de yankei de prin partea locului se îmbogățiseră de pe urma lor. Ar fi fost o afacere bună. Nu mai spun cât de nerăbdător eram să văd cum arată un târg de animale, asta pe de-o parte... pe de altă parte, doream să
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
unul, mă îndemnam în gând și-mi frecam palmele de bucurie că vom merge la târg.” Deodată, am auzit o-mpușcătură, apoi încă una și încă una. Am ieșit din casă să văd ce s-a-ntâmplat! Am zărit un yankeu ce tocmai se arunca pe cal, pe-un cal alb. Nu l-am cunoscut. Avea trasă pe față o basma. Am reușit să rețin însă că la cizma din piciorul stâng lipsea pintenul cu rozetă. Presimțind că s-a-ntâmplat
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
casa noastră, că mă aflase mai mult mort decât viu, cu fața îngropată în pieptul lui tata, plin de sânge din cap până-n picioare. În ziua înmormântării, în timp ce-l duceam pe tata la cimitir, l-am zărit din nou pe yankeul ce-l văzusem cu trei zile în urmă. De data asta i-am văzut fața. De-acum, știam cine este. Nu-mi venea să cred ochilor că tocmai el a putut să comită o faptă atât de odioasă! Lipsa pintenului
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
faimă de Diavol Verde i se trage de la confruntările nu tocmai plăcute cu autoritățile. E greu să ni-l închipuim pe John învins de capriciile vremii. - Brrr... al dracului mai viscolește, parc'ar fi sfârșitul lumii! - Te temi de moarte, yankeule, ha? - Cu păcatele noastre... - Ăștia suntem și buni și răi, îl înțepă ironic John pe însoțitorul său. - Ah, John, ești un mare ticălos. Și asta încă nu-i nimic pe lângă ce-aș putea să spun. - Adică? - Adică, vreau să spun
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
să mi-o plătești cu vârf și-ndesat pentru vorbele astea, netrebnicule! - Ușurel, eroule! - Gura! John ridică victima pe brațe cu mare grijă croindu-și drum prin zăpada afânată ce-i trecea în unele locuri mai sus de genunchi. Toți yankeii ce-i ieșiseră în întâmpinare rămaseră cu gurile căscate. Proprietarul hanului, domnul Forest, un bătrânel scund și rotofei la față, ieșise și el în pragul ușii să vadă ce s-a întâmplat. Cum dădu cu ochii de John, începu să
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
și el în pragul ușii să vadă ce s-a întâmplat. Cum dădu cu ochii de John, începu să tremure din toate mădularele. - Ce-nseamnă asta, John, băiatule, ce-nseamnă asta? John călcă apăsat scările de la intrare în han. Un yankeu vru să-i vină în ajutor. John îl împinse cu piciorul și yankeul se rostogoli pe trepte, până jos. Domnul Forest se postă în fața lui John. - Asta, nu! Nu permit. Du-te unde vrei, casa mea nu-i cimitir de
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
cu ochii de John, începu să tremure din toate mădularele. - Ce-nseamnă asta, John, băiatule, ce-nseamnă asta? John călcă apăsat scările de la intrare în han. Un yankeu vru să-i vină în ajutor. John îl împinse cu piciorul și yankeul se rostogoli pe trepte, până jos. Domnul Forest se postă în fața lui John. - Asta, nu! Nu permit. Du-te unde vrei, casa mea nu-i cimitir de cadavre. - Ce port pe brațe nu-i un cadavru, e un om degerat
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
trupul plăpând al unei copile ce nu părea a fi avut mai mult de vreo șaiș'pe - șapteș'pe ani. Rochia subțire mulată pe trup, prin care ieșea în relief plăcutele forme ale pulpelor, aprinse scântei în privirile aburite ale yankeilor. Neștiind prea bine ce-ar trebui să facă până la venirea doctorului, John ceru unui yankeu ce se afla lângă umărul său, să-i aducă o sticlă cu whisky. Yankeul se execută, îi aduse o sticlă, însă ezita s-o deschidă
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
șaiș'pe - șapteș'pe ani. Rochia subțire mulată pe trup, prin care ieșea în relief plăcutele forme ale pulpelor, aprinse scântei în privirile aburite ale yankeilor. Neștiind prea bine ce-ar trebui să facă până la venirea doctorului, John ceru unui yankeu ce se afla lângă umărul său, să-i aducă o sticlă cu whisky. Yankeul se execută, îi aduse o sticlă, însă ezita s-o deschidă. - Toarnă-mi în palme, leprosule, ce te uiți așa la mine ca un bleg? - Mi-
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
relief plăcutele forme ale pulpelor, aprinse scântei în privirile aburite ale yankeilor. Neștiind prea bine ce-ar trebui să facă până la venirea doctorului, John ceru unui yankeu ce se afla lângă umărul său, să-i aducă o sticlă cu whisky. Yankeul se execută, îi aduse o sticlă, însă ezita s-o deschidă. - Toarnă-mi în palme, leprosule, ce te uiți așa la mine ca un bleg? - Mi-ai prăpădit toată băutura de pe masă. Era masa mea, știi tu? - Mă, da' a
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
semne de viață. O rază de speranță se-ntrezări pe fața lui John. Sânii micuți și fragezi ai copilei prinseră să zvâcnească vrând parcă să scape din încleștarea în care fuseseră cuprinși din pricina gerului, sub privirile pofticioase și meschine ale yankeilor. - Bună vrăbiuță!, se auzi glasul unui yankeu. - Cretinule... Care ești, mă, ăla?, țipă John aruncând o privire furioasă în direcția de unde se făcuse auzită vocea. V-ați băut mințile, credeți că n-am înțeles ce v-a-ncolțit în cap? Mă mir
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
se-ntrezări pe fața lui John. Sânii micuți și fragezi ai copilei prinseră să zvâcnească vrând parcă să scape din încleștarea în care fuseseră cuprinși din pricina gerului, sub privirile pofticioase și meschine ale yankeilor. - Bună vrăbiuță!, se auzi glasul unui yankeu. - Cretinule... Care ești, mă, ăla?, țipă John aruncând o privire furioasă în direcția de unde se făcuse auzită vocea. V-ați băut mințile, credeți că n-am înțeles ce v-a-ncolțit în cap? Mă mir că nu vă este rușine, măgarilor. V-
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
sensibil poate și din pricina vârstei sale înaintate, își frământa precipitat mâinile pe abdomen. Toți așteptau constatarea doctorului. - Pulsul îi este un pic slăbit din pricina gerului, însă își va reveni cât de curând. Trebuie dusă la mine în cabinet. Mai mulți yankei se ridicară de la mese înconjurând masa pe care se afla copila, încercând să dea o mână de ajutor doctorului. John privi indignat și scârbit spre ei. - Nu, nu e nevoie, frumoșilor. Ok? John ridică fata pe brațe urmându-l pe
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
atât de important? - Pentru mine, da. Trebuie să plec, vă las să lucrați în liniște. - John, mâine pe la prânz să mă cauți, te rog. - Bine'nțeles c-am să vă caut. John se întoarse în salon privind scârbit spre mesele yankeilor. Îl găsi pe Gary la o masă ceva mai retrasă. Cum îl zări, Gary îl și luă în primire. - Pe unde-mi umbli, amorezule? - Pe la dracu'... - Bravo, bătrâne, eu te-aștept aici de aproape un ceas iar tu, poftim, umbli
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
spune-mi, omule, ce s-a-ntâmplat? Nu mai mă fierbe, fă-mă să înțeleg. - Sub un troian de zăpadă din spatele closetului am găsit o copilă. Era degerată toată. Cum a ajuns acolo, nu știu. La început am crezut că yankeii au făcut cuiva de petrecanie. Dar tu, de ce dracu' ai stat atât de mult la grajd? - Am stat la taifas cu grăjdarul. Ce, crezi că m-a lăsat să plec până nu i-am povestit pe unde-am mai umblat
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
unul înalt și strâmb de spate, cu fața măslinie ciupită de vărsat, zdrăncănea la o ghitară dezacordată cine știe de când o frază muzicală dintr-un cântec de preerie trist și sălbatic. - Mai potolește-te o dată, mexicanule!, se auzi vocea unui yankeu de la una din mesele unde se măsluiau la mare știință cărțile de joc. Abia pe la orele patru dimineața salonul rămase gol. Pe jumătate treaz, pe jumătate moțăind, domnul Forest ieși de după tejghea și trase grilajul de la intrare în urma yankeilor. Știa
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
unui yankeu de la una din mesele unde se măsluiau la mare știință cărțile de joc. Abia pe la orele patru dimineața salonul rămase gol. Pe jumătate treaz, pe jumătate moțăind, domnul Forest ieși de după tejghea și trase grilajul de la intrare în urma yankeilor. Știa el ce știa. Se mai găsea câte-un nebun să-i vină poftă de băut pe la cinci dimineața. După ce încuie banii în seif și puse cheia la locul ei, se apucă de curățenie. După îndemânarea cu care deplasa și
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
renumit în Texas. Linda este o femeie bine lagată la trup. Are un cap frumos, sparâncenele în coadă de rândunică, nasul mic și puțin cârn, buzele cărnoase și senzuale. Și mai are ea un fel de a-i zăpăci pe yankei, cum numai ea știe s-o facă. La început lui Mike nu prea i-a plăcut comportamentul ei hazliu și oarecum ciudat. Încă nu înțelegea ce-o fi în capul ei, dacă o face din pasiune sau din interes. N-
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
fi în capul ei, dacă o face din pasiune sau din interes. N-a trebuit să treacă ănsă prea mult timp, ca Mike să constate că odată cu apariția ei profitul hanului a sporit simțitor. Când își face apariția câte-un yankeu străin, Linda merge la masa lui, i se așează în brațe și-ncepe să-l giugiulească. Yankeul, înfiebântat puțin, începe și el s-o pipăie pe unde nu trebuie. Dac'ar ști cât îl costă această plăcere, s-ar lăsa
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]