55 matches
-
Cornu Calțunului cu , Hârtopu cu , Dara cu . Există, de asemenea, 42 de vârfuri având peste și mai mult de 150 de vârfuri de peste . Aceste vârfuri sunt separate între ele prin șei adânci, unele coborând până sub 2000 m altitudine (Curmătura Zârnei: 1.932 m). Această densitate de culmi, abrupturi, vârfuri și înălțimi, i-au atras masivului și denumirea de Alpii Transilvaniei, expresie atribuită savantului francez Emmanuel de Martonne. Din creasta masivului se desprind către nord și sud, ca niște puternice contraforturi
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
secolului al XIX-lea, astăzi Muzeu Sătesc), toate patru din Homorâciu; ruinele conacului Nae Gaftoi (sfârșitul secolului al XIX-lea); casele Eufrosina Săcuiu (1898), Constantin N. Manolică (începutul secolului al XX-lea), Maria Ciobanu (sfârșitul secolului al XIX-lea), Sevasta Zârnă și Ana Onea (începutul secolului al XX-lea), ultimele șase din satul Izvoarele.
Comuna Izvoarele, Prahova () [Corola-website/Science/310699_a_312028]
-
sa "Pinax theatri botanici" a dat cartofului denumirea de "Solanum tuberosum", denumire preluată de Carl Linné în sistematica sa. În 1620, în lucrarea sa "Promos", Gaspard Bauhin completează denumirea cartofului în "Solanum tuberosum esculentum" și a recunoscut înrudirea cartofului cu zârna ("Solanum nigrum"). Cinci ani după Bauhin, Clusius descrie amănunțit cartoful în "Rariorum plantarum historiae". Potrivit lui Bauhin, Clusius este cel care introduce cartoful în Germania, în grădinile de plante medicinale ale medicului L. Scholtz din Breslau și ale lui M. Chimlecus
Istoria cartofului în Europa () [Corola-website/Science/323402_a_324731]
-
decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Situl „” se întinde pe o suprafață de 375 hectare și include aria protejată Căldările Zăbalei - Zârna Mică (350 ha), rezervație naturală de tip floristic, faunistic, higrogeomorfologic și peisagistic. Situl reprezintă o zonă montană (fragmentată de apele văii Zăbalei) încadrată în bioregiunea alpină a Munților Vrancei (grupare muntoasă a Carpaților de Curbură), ce conservă trei tipuri de
Căldările Zăbalei () [Corola-website/Science/331133_a_332462]
-
din interior din pricina mormintelor și se pardosește cu cărămidă și i se adaugă în față un pridvor de 6,60m pe 6,60m. În anul 1923 se înlocuiește catapeteasma veche măcinată de câri și igrasie și se pictează de către pictorul Zârna din Focșani. în anul 1990, cu binecuvântarea Prea Sfințitului Eftimie-Episcopul Românului, au început lucrările de restaurare sub îndrumarea prof. arh. Alexandru Cișmigiu și Asis. Universitar Mircea Crișan și sub atentă supraveghere a preotului paroh Agafitei Gheorghe. Așa s-au consolidat
Biserica „Duminica Tuturor Sfinților” din Miron Costin () [Corola-website/Science/333792_a_335121]