596 matches
-
falsificator de romane și te găsești prizonier al unui sistem în care orice act e un fals. Sau: erai hotărât să pătrunzi în păduri, preerii, platouri, cordiliere, pe urmele exploratorului Marana, pierdut în căutarea izvorului romanelor-fluviu, dar te izbești de zăbrelele societății-închisoare, extinsă pe întreaga planetă, limitând aventura între coridoarele sale meschine și mereu aceleași... Mai e, oare, vorba de povestea ta, Cititorule? Călătoria întreprinsă de dragul Ludmilei te-a dus atât de departe de ea, încât ai pierdut-o din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
niște praf colorat, ar fi suflat peste ele, ar fi bătut cu bețigașul și rotocoale și balonașe s-ar fi ridicat în aer, plimbându-se pe sub nasul nostru. - Ai fi bun de secția a doua, aia fără clanță și cu zăbrele, unde te târâi amețit, cu pupilele dilatate, numai în cămeșoi și cu picioarele goale, să nu te poți automutila sau să-i scoți ochii altuia, mi-a zis Nirjinski. Am mai avut unul cam ca tine, poate chiar mai simpatic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
anunțurile celor singuri, în vreme ce eu mănânc cu lingura friptura de vacă. Îmi oferă piromani. Spărgători. Evazioniști. Zice: — Probabil că nu vrei să te-ntâlnești cu un violator, nu din prima. Nimeni nu e așa disperat. Între bărbații singuri închiși după zăbrele pentru jaf armat și cei pentru omor fără premeditare, se oprește și-ntreabă care e problema. Mă prinde de mână și vorbește cu numele de pe brățara de plastic, ce mai manechin de mâini sunt deja, inele de cocteil, brățări de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
neagră decât verdeînchis (cum fusese cândva), roasă și ea, căci liniile, care altădată trasau pătrățele, abia se mai zăreau, și asta numai pe margini. Catedra era Înfășurată Într‑o hârtie ordinară, albastră, fixată cu pioneze de tăblie. Ferestrele Înalte aveau zăbrele, ca În mănăstirile din romane. Ăsta era gimnaziul de fete! Deci nici urmă de chiotele de entuziasm În care se treziseră În zorii zilei, Înainte de răsăritul soarelui, ca s‑o pornească la drum. Din bucuria care le umpluse sufletul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
o făcea să pară obosită. Dar era soția lui și asta însemna foarte mult. Sidonia își aprinse o țigară și căzu pe gânduri. Încruntată, cu gura strânsă, cu ochii pierduți între riduri avea un aer nefericit. Gestionarul o privea printre zăbrelele geamului Cine știe ce probleme o fi având și dumneaei. Căută cârpa, șterse mușamaua de pe masă, apoi luă una câte una ceștile și le puse pe etajeră cu fața în jos pe farfurioara lor. La subsol nu mai venise nimeni. Avea timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
o adevărată cușcă pentru rechini. Eu și cu Scout am scos părțile cuștii din debaraua de depozitare și le-am dus pe punte câte una odată. Fiecare dintre cei patru pereți era solid și greu, un cadru dur, umplut cu zăbrele din plastic negru. Noi i-am ținut în loc în vreme ce Fidorous i-a prins între ei și de baza cuștii cu mai multe nituri și bolțuri de cauciuc, care odinioară probabil fuseseră butoanele de stop, play și record. Când terminarăm, doctorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
A, portocale!" Prefera mandarine. În tandem, și lui Brăduț îi puțea orice era românesc. Pîinea era acră (și era), cărțile erau tipărite pe hîrtie proastă (și erau), albumele de artă erau infecte (și erau). Nu mai vedea din România decît zăbrelele închisorilor (și erau), pentru că lui Patrick nu-i plăcea nimic din estul sălbatic și rău iluminat. Datorită lui Patrick, Brăduț scăpase de dorul de țară (cum și-l mărturisise în scrisori), de nostalgia după locul nașterii. Inima i-o ocupase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
n-ai văzuto? De fapt, În căpșorul lui (mare de pe atunci) acoperit de o chică transpirată, toate gândulețele sale erau stăpânite de Vizanti care lătra pe cele mai Înalte note, urla, mârâia, scheuna și de furie, În răstimpuri rodea din zăbrelele gardului de care era legat. De dincolo de gard, Don Alba, câinele mă’șii Domnica, un câine alb, frumos și „negru-n ceriul gurii di rău ci esti”, așa cum Îi zicea bunicul Ghiorghi, care nu Înțelegea nici după a treizecea explicație
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
bunicul Ghiorghi, care nu Înțelegea nici după a treizecea explicație de ce Victor iubitorul de istorie Îl botezase așa, se plimba slobod de cealaltă parte a gardului, Îi făcea În ciudă lui Vizanti și din când În când băga botul printre zăbrelele din dreptul lui Vizante și apoi Începea canonada de lătrături și de schelălăituri care În final se lăsa cu boturi Însângerate. Din experiența sa acumulată și din lucrarea instinctului de conservare, Va știa că În asemenea momente nu este indicat
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
nu le gust - / Deschid în colțul ochiului drum lacrimilor, făgaș îngust.“ „Șerbetul buzelor“ este doar una dintre metaforele de un umor involuntar pe care le folosește autorul. Iată și altele: „Haosul liniștii mele într-al tău trup și-a îngropat zăbrele, / în cârlionțul tău de femeie pură.“ „Azi, / speranța și-a luat zborul, /... / din cutie zburând... încovoiat. / Cutia era inima mea. / După nebănuite căutări, / și-a odihnit aripile/ în cutia de scrisori.“ În volum există și meditații în versuri pe tema
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
toate aceste nimicuri? Deloc nu mai suport toate aceste mădulare neputincioase, care nu-mi servesc mai mult decât servesc celorlalți oameni și prin care, deși curge sânge și sunt calde, mă țin zăvorât și izolat într-o cușcă necruțătoare, cu zăbrele din spatele cărora nu pot privi decât cu lacrimi nesfârșite și cu un amar mocnit. Trebuie să trec de stavila asta blestemată, care este cu totul demnă de disprețul meu. Știu și văd în această viață un singur scop extrem: părăsirea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
din cale-afară de tare și de îngust; unde singura policioară, care există, nu poți s-o folosești deloc, căci atârnă de perete șubredă și timidă, gata oricând, la o primă atingere ușoară, să se desprindă și să cadă; și unde zăbrelele au menirea de a rugini sub ochii întemnițatului - toate acestea laolaltă n-au avut defel puterea să mă pătrundă cu priveliștea lor tristă și lugubră și să mă înspăimânte, fiindcă mă aflam într-o minunată stare de echilibru: să mă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
lui Viski András, povestea unei femei cu șapte copii care sfârșește în detenție, pe de altă parte decorul inspirat al lui T.Th. Ciupe, care ține personajul prizonier într-un fel de văgăună, între pereți abrupți, vărgați de lumini ca niște zăbrele. Și, la mijloc, coregrafa și interpreta Vava Ștefănescu, care dă viață dublă personajului, atât prin grai, rostind lamentația eroinei, cât și prin graiul trupului ei, care ne vorbește și el despre aceleași dureri și despre monologul ei cu divinitatea - totul
Anticorp Amprenta - Episodul patru by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7960_a_9285]
-
treaba, m-am așezat la o masă de lângă ușă și am început să împăturesc șervete. Personalul de la bucătărie se pregătea să plece. În afară de radioul de la recepție nu se mai auzea nimic. Când am auzit, puțin după ora unsprezece și jumătate, zăbrelele de la ușa de la intrare zăngănind, am știut că Harry se întoarce. Nici măcar n-a trebuit să mă uit. Se opri în spatele scaunului și se aplecă încet deasupra umărului meu. Am întors capul atingându- i în treacăt obrazul. - Connie, spuse el
Ingo Schulze - Simple Storys by Victor Chiriță () [Corola-journal/Journalistic/5979_a_7304]
-
și țara noastră trebuie să se deschidă spre noi piețe. Acest demers îl vor face toate țările din Uniunea Europeană. "Noi suntem captivi în Uniunea Europeană. A fost o captivitate care a fost necesară la un moment dat, e o captivitate cu zăbrele de aur, dar e totuși captivitate. Noi suntem în Uniunea Europeană, toate țările, într-un fel de sinergie a crizei, atunci când o țară are criză celelalte țări nu o atenuează, ci se contaminează", a precizat Ministrul Economiei. El a fost prezent
Vosganian: Suntem captivi în Uniunea Europeană by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/51184_a_52509]
-
alt poet care o atrage în plasa traducerilor e Paul Celan. Dar ce poveste au aceste traduceri din Celan! După ce acceptă mândră provocarea de a-l transpune pe Celan în română, traducând pentru Samuel Tastet două volume - Trandafirul nimănui și Zăbrelele limbii - munca îi rămâne neprețuită, adică fără preț: nu primește nici un leu, tirajul e meschin, 10 exemplare, iar editorul dispare în ceață... Și uite așa, în România nu există nici o antologie cuprinzând toată poezia lui Paul Celan! (Între 20 și
O conversație încântătoare by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/4709_a_6034]
-
și la realizarea unei piese de teatru, poate că acesta este unul dintre motivele pentru care regizorul a oferit intermezzourile unei povești de dragoste menite să rupă tensiunea și să ofere acea rază de lumină care se strecoară timid printre zăbrele.
6 zile by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4654_a_5979]
-
despre conferință. Am avut mult de învățat. Căminul cultural al nostru e abonat la Viața Românească. O citesc regulat. Am început să studiez după sfatul lui V. Popa4, Sângele popoarelor de Radu Boureanu. Ca noutate din târg: Chibrit e la zăbrele. Pe la mine în sat, nimic nou... Viața normală își urmează cursul, întrerupt de prea puține întâmplări neobișnuite. Marți e hram mare în sat, să te ții...! Te rog ceva, cu prima scrisoare, trimite-mi adresa revistei Flacăra 6 că nu
Însemnări despre epistolograful Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6093_a_7418]
-
leagănă zgomotul unui picamer undeva în preajmă s-a trezit la viață medievalul mușuroi de furnici zgândărit două ceasuri cu mouse-ul Linii și bețișoare Îmbrăcată petriț amețită de cețuri a trecut încă o dată măreția veacului nostru pe sub geam zgâlțâindu-i zăbrelele știam că mai auzisem pașii împleticiți zgomotul unor forțe neîntrupate țintindu-mi ochiul dintre sprâncene scârțâitul unui creion prost ascuțit desenând încăpățînat între coaste linii și bețișoare linii și bețișoare nu era nici zi și nici noapte cineva îmi striga
Poezii by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/2376_a_3701]
-
Felul în care condamnații erau transportați spre aceste lagăre nu este cu nimic mai uman decât odioasele trenuri ale morții din vremea lui Hitler. Scenele povestite în memoriile deținuților sunt cutremurătoare, oripilant fiind gestul unor ,asistente" de a arunca printre zăbrelele vagonului un prunc abia născut, sub privirile îngrozite ale mamei sale. În ceea ce privește numărul celor deportați, nici o cifră nu seamănă cu cealaltă. Scrie Ion Hadârcă: ,... unii se limitează în a cita cifra de 11280 (alții 11212) de familii ridicate la 6
Tranziția dincolo de Prut by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11088_a_12413]
-
lor, despre lumea reală și cea reflectată de oglinzi, ultima putând invada și supune, la un moment dat, lumea reală. Tot atât de interesantă și promițătoare ca imagine scenică era și coabitarea dansatorilor de pe scenă cu o serie de panouri mobile din zăbrele metalice, manevrate chiar de dansatori, panouri care puteau deveni transparente sau apare, după necesitatea momentului, prin ele putându-se vedea un corp, sau pe ele putându-se proiecta corpuri. în plus, mișcării corpurilor reale li se asocia uneori proiecția altor
O artistă încântătoare by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/10992_a_12317]
-
de-aș fi, m-aș prăvăli pe prunduri și Cântecul l-aș scoate din străfunduri: Iubirea ta mă-nzăpezește-n stele! Tridentul mi se frânge de durere, Mierea sărutului o gust, e fiere: Cum să mai zbor dacă îmi pui zăbrele? SONETUL XVII ți-am ridicat un loc pentru vecie Spre a te ști panteră și femeie, Nicicum stindardul tragic, curcubeie Ritmând cu foc întru zădărnicie. N-ai vrut să-ți fiu a ușii tale cheie, Ci Inorog păzind la Poesie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
vom stârpi, dar de la rădăcină ! Nu mai ești tu minunea mea dintâi Ce-o alintam cu vorbe-mperecheate. Acuma nu suntem decât străini Cu vise care zac împachetate. Dorința-i prefăcută în mister Sau e-ncuiată într-o colivie. Cu gratii sau zăbrele ce-s de fier Să bântuie acuma ca stafie. În lacrime ce curg adună vise Căci și așa sunt gemete și patimi. Iară cuvintele cândva promise Împrăștie-le ! Dară după datini ! Nici nu mai știu ce-i vreme, anotimp Și
NEGLIJENȚA CLIPEI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373704_a_375033]
-
și carnea putredă pe jumătate. Aș vrea să cad prăpastii de lumină din zare-n zare noapte sfârtecată luându-mi cugetul cu vis, cu vină spre stânci ce nu le voi găsi vreodată. Aș vrea să frâng și patimi și zăbrele dar s-au retras și cer și zbor și frunte lăsându-mi inima să bată cu putere precum o toacă dintr-un schit de munte. Referință Bibliografică: Gânduri pe-o frunză de nu-mă-uita / Florin T. Roman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
GÂNDURI PE-O FRUNZĂ DE NU-MĂ-UITA de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384748_a_386077]
-
de de vise țese colindăm pe drumuri fără adrese. Drumețule drag, mi-ai furat zorii de zi fiorii iernii mă vor înzăpezi te voi aștepta în serile mai reci în miezul nopții pragul să-mi treci. Drumețule, privesc lumea prin zăbrele și fantoșele mânuite de sfori și curele lumina se pierde prin tenebre în șaluri pofte rebele râvnesc în iatacuri . Drumețule, îți flutură faldurile hlamidei, vântul te duce departe despică cerul și pământul rostesc în gând o rugă și cer iertare
DRUMEȚULE ( I II III IV V ) de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384805_a_386134]