89 matches
-
iar la suișuri, când coasta era foarte abruptă, bărbații erau obligați să urce pe jos. Așa au călătorit timp de două zile și două nopți, înghesuiți ca niște curmale într-o pungă de piele de iepure, asudați și sufocați de zăduful de nesuportat, incapabili să prezică măcar cât avea să mai dureze acel supliciu, sau dacă aveau să ajungă vreodată să zărească hotarele monotonului deșert. La fiecare oprire, Gacel simțea impulsul de a părăsi vehiculul slinos și de a-și continua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
zadar. Îi mai iese și lui cât să-și tragă sufletul. E prea de ajuns, dragostea mea, sunt prea de ajuns grijile fiecărei zile ca să ne mai facem griji pentru ziua de mâine. E prea de ajuns să umbli prin zăduf și să stai la mâna unuia care, la rândul lui, stă la mâna altora. Erau și seri când ieșeau împreună, dragostea mea, mână-n mână adulmecau o adiere răcoroasă, dând târcoale meselor de plastic scoase de patronii barăcilor-buticuri pe trotuare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
mamei; soacra împotriva norei, și nora împotriva soacrei." 54. El a mai zis noroadelor: Cînd vedeți un nor ridicîndu-se la apus, îndată ziceți: "vine ploaia." Și așa se întîmplă. 55. Și cînd vedeți suflînd vîntul de la miază-zi, ziceți: "Are să fie zăduf." Și așa se întîmplă. 56. Fățarnicilor, fața pămîntului și a cerului știți s-o deosebiți: vremea aceasta cum de n-o deosebiți? 57. Și pentru ce nu judecați și voi singuri ce este drept? 58. Cînd te duci cu pîrîșul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
Nu i-am slăbit o clipă. Într-o zi m-am dus cu Vladimir, după lecții, la un cetățean în sat. Și bulgarii sunt foarte primitori și găgă uzii la fel. Cetățeanul ne-a poftit în beci, să scăpăm de zăduf ne-a adus pâine, cavarma, ghiudem și telemea. Mâncăm, bem, și ce-mi vine mie? Ies afară, chem băiatul gazdei și-l trimit după Ștefan Luca. Vă închipuiți întâlnirea. S-au uitat unul la altul mai întâi clisos, apoi mai
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
și copii atârnată de gardul unei clădiri din apropiere. În loc să mănânce resturi de cornete de a luat pentru înghețată, delicatesă vândută aproape gratis ca și braga, se zbuciumau și plângeau acolo, la clădirea securității. Nu înțelegeam mai ales că era zăduf iar Brateșul ajungea, după mintea mea de copil, pentru bucuria a încă trei orașe. Poate nu înțelegeam din cauza faringitei cronicizate în proporție de masă: șoaptele dintre tata și mama, dintre ei și prietenii apropiați, dintre radioul Pionier pe lungimea Vocii
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
și mă amuză faptul că s-a nimerit să dorm o noapte tocmai în pavilionul Road Runner's, deși eu am rămas un impostor printre călători. În cameră, instalația de aer condiționat e ajutată de un ventilator uriaș, ca să combată zăduful. În timp ce Băcanu se spală pe mâini la baie, am ocazia să-mi demonstrez ignoranța tehnică. Încerc să opresc ventilatorul, ca să nu fie curent, și trec câteva secunde bune până ce mă dumiresc că "obiectul" are patru viteze; în consecință, trebuie să
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Trebuie să fie vreo treizeci de grade Celsius. Credeam că în toate deșerturile nopțile sunt reci, friguroase, dar văd că m-am înșelat. Noroc că instalația de aer condiționat din cameră își face datoria. Altminteri, n-am putea dormi din pricina zădufului. 30 august Mă trezesc devreme, pe la patru. Băcanu doarme cu pătura trasă peste cap în patul dinspre ușă. Socotesc zilele de când am venit în America și descopăr, surprins, că n-a trecut nici o săptămână. Asta în "timpul obiectiv", cum îl
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
mai degrabă. Când în locu-i cine vine? - un voinic strein. El spune: - Împărate pre-nnălțate, eu vi l-am pus în alune. Iară cioara cea de mire pe trei perini șade-n puf, 610Slugi îl apără cu creanga de muscuțe și zăduf; Cum trecuse Călin pragul de sub el o pernă cade, Cum veni-n mijlocul casei nici a doua nu mai șade, Când ajunse la - mpăratul și a treia stă să cadă, Că țiganului, vezi Doamne, nu i se cădea să șadă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
impresia că tata ne pîndește, iar asta Îmi taie tot cheful“? Nu aveam o impresie, ci o certitudine: „E aici, e aici, sînt sigur de asta!“. Aș fi putut să trag cuverturile peste noi, dar eram În iulie și era zăduf. Maureen a crezut că mi-e rău și s-a dus să-mi pregătească un suc de portocale. Camera ei era plină de poze care o Înfățișau. Pe cămin, pe ușă, pe pereți și pe tavan. Maureen pozînd pentru ciorapii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Aglae întoarse privirile spre Felix și spre Otilia și, ca și când n-ar fi fost niciodată vreun conflict între ea și ei, întrebă: - Dar voi ce faceți? Aici erați? Și ce-ai, Costache? continuăea, poate de căldură, c-a fost un zăduf groaznic! Ar trebui să te sui în pat, ce stai aici, pe canapeaua asta? Bătrânul gemu puțin și făcu doar din cap semn că nu vrea să se miște de acolo. - Trebuie să te dezbraci măcar, că te sufocă hainele
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
în revoluție a demonstrat-o și protopopul Dincă din Craiova, în "tacrirul" luat la 9/21 februarie 1849, mărturisind că, deși la 13/25 iunie a întîmpinat în bănie Guvernul provizoriu condus de Heliade, după aceea "bolnăvindu-mă de holeră, din pricina zădufului și a ostenelii", a zăcut trei săptămâni și apoi, încă slăbit de boală și nerefăcut complet, a primit poruncă de la superiorul său, arhimandritul Nichifor, să se deplaseze la cazarma din oraș, unde ostașii au jurat să apere Constituția 285. La
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
trăsăturile. Tensiu nea întinde fiecare fibră, ascuțind unghiurile, încrucișându-le ; hașură de riduri, rânjet. Beatitudine solitară, de parcă ar fi atins marginea lumii, a zilei, miezul sângeriu, de unde pornesc toate. Apogeul invizibil al zilei, marți, miercuri ; aceeași oră și același loc ? Zăduful clocește, capete și brațe pendulează aiuristic, leșinul răsucește colile groase și roz de ozalid prăbușite peste mese și peste sulurile de calc subțiri, transparente. Scaunele, planșetele și cuierul se mișcă bălăbănit, fără zgomot. Se privește cu luare-aminte în fereastra deschisă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
gogoși, tichete de tren și de vapor, hanorace, discuri, decorații, ceasuri cu cuc și cucuvea, papuci, cărți de joc, brelocuri, repartiții, ventilatoare, biciclete, trotinete, piuneze, ochelari de soare și iar cecuri și diplome, premii și repartiții și bilete de amor. Zăduful, labele grele, trupul de urs crescut, adunând lent căldura, reținând-o, clipă peste clipă, grad peste grad ; zăduful plutește, se plimbă, se întinde sub masă, reapare, mai umple o gaură, revine, rupt, o aripă, aici, dincolo, amețeală, înec, lovitură, una
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
joc, brelocuri, repartiții, ventilatoare, biciclete, trotinete, piuneze, ochelari de soare și iar cecuri și diplome, premii și repartiții și bilete de amor. Zăduful, labele grele, trupul de urs crescut, adunând lent căldura, reținând-o, clipă peste clipă, grad peste grad ; zăduful plutește, se plimbă, se întinde sub masă, reapare, mai umple o gaură, revine, rupt, o aripă, aici, dincolo, amețeală, înec, lovitură, una și încă, te ridică din scaun, te clatină, te plesnește, te împinge spre ceilalți. „Dacă ar fi arme
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
tot cîte un leu de fiecare. 11. După ce au primit banii, cîrteau împotriva gospodarului, 12. și ziceau: "Aceștia de pe urmă n-au lucrat decît un ceas, și la plată i-ai făcut deopotrivă cu noi care am suferit greul și zăduful zilei." 13. Drept răspuns, el a zis unuia dintre ei: "Prietene, ție nu-ți fac nici o nedreptate; nu te-ai tocmit cu mine cu un leu? 14. Ia-ți ce ți se cuvine, și pleacă. Eu vreau să plătesc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
oamenii din casa lui, robi născuți în casa lui, sau cumpărați cu bani de la străini, au fost tăiați împrejur împreună cu el. $18 1. Domnul i S-a arătat la stejarii lui Mamre, pe cînd Avraam ședea la ușa cortului, în timpul zădufului zilei. 2. Avraam a ridicat ochii și s-a uitat: și iată că trei bărbați stăteau în picioare lîngă el. Cînd i-a văzut, a alergat înaintea lor, de la ușa cortului, și s-a plecat pînă la pămînt. 3. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
păstrarea sunetului h la finala unui cuvânt de origine slavă, ca în duh sau văzduh, este dovada că avem a face cu un termen slavon, deoarece în cuvintele transmise pe cale populară h final a devenit f: năduf, praf, vârf, puf, zăduf. Tot datorită unor modificări ale formei cuvintelor știm că (a) săvârși și sobor sunt slavone, în timp ce (a) sfârși și zbor cu sensul de „adunare“ sunt cuvinte vechi slave, transmise pe cale populară. Pe lângă aceste două criterii, mai poate fi folosit și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
ceva din misterul acestui pământ crucificat între soare și ploi. Intrăm în Villahermosa. Oraș pentru pictori impresioniști, parcă. Soarele face ca totul să fie alb și aerul vibratil, ca în orașele mediteraneene. Coborâm pe asfaltul încins de căldura amiezii, uitând zăduful drumului. despre acalmie Prin acalmie, mexicanul se resemnează parcă. Renunță la orice exces. Atunci, pericolul care-l pândește este să devină înțelept. Prea înțelept, se va mira el însuși că s-a dus uneori în piețe pur și simplu din
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
călduri toride, primejdia există, într-adevăr, mai ales că ne învîrtim tot timpul în lumină. Jungla e, cum ziceam, foarte aproape, la câțiva pași, împresoară incinta arheologică din toate părțile. O asediază, practic. Acum e tăcută, amețită și ea de zăduf. Abia, uneori, se aude ceva, ca răsuflarea grea a unui animal. Cu toate acestea, nimeni nu se duce să stea la umbră. Cum mi s-a făcut cumplit de sete și nu mai am nici o sticlă cu băutură răcoritoare, mă
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
sau alta. Fluturi grași, puternic colorați, niște flori mov și, ceva mai departe, ruinele secetoase de la Uxmal, care se văd de aici, întrerup pentru câteva clipe monotonia cursei lor, în timp ce aureola de foc a soarelui de Yucatan ne avertizează că zăduful de până acum n-a fost decât o glumă. Există, se spune, filoane bogate de apă undeva la mari adâncimi, adevărate fluvii subterane și sterpe, dar la suprafață nu țâșnește nici un izvor. Mayașii au trebuit să amenajeze adevărate cisterne naturale
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
gândit să ne trezim... să zicem, la șase? Puterea de a mă opune mă părăsise. — Desigur, am spus, întinzându-i lui Graham furculița și paharul gol. În noaptea aceea mi-a fost imposibil să adorm. Nu știu de ce: poate din cauza zădufului sau poate a ideii că trebuia să mă trezesc devreme, dar am zăcut pe canapea mai mult de o oră, schimbându-mi mereu poziția pentru a descoperi că fiecare era mai inconfortabilă decât cea dinainte, până când nu mi-a rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
mi-a spus-o“, se gândi prințul în sinea lui. Gândea așa stând pe o bancă, sub un copac, în Grădina de Vară. Ora era aproape șapte. Grădina era pustie; ceva întunecat acoperi pentru o clipă soarele care asfințea. Era zăduf; se simțeau parcă semnele îndepărtate ale unei furtuni. Starea lui contemplativă de acum conținea un fel de momeală pentru el. Se agăța cu amintirile și mintea de fiecare obiect exterior și asta îi plăcea; tot voia să uite ceva veritabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
așteptând să i se încălzească sângele. Și sângele meu încetinit are nevoie de o nouă căldură. Când soarele atinge înălțimea cea mai mare și căldura lui devine insuportabilă, mă întorc acasă. Totul, în jurul meu, pare să se fi pietrificat de zăduf. Nu aud nici măcar zgomotul acela iritant al insectelor. Aerul încins se lichefiază în tentativa de a se răci, curgând opărit în apa mării. Unul în doi Numai prin ea pot să-mi sondez toate pliurile eului. E ca și cum te-ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
cu membrii tribului: „Când sunt siliți să străbată vara porțiuni Întinse lipsite de apă, băștinașii nu călătoresc decât noaptea. Înainte de a părăsi ultima oază, ei beau apă cât pot și apoi pornesc la drum puțin după răsăritul soarelui. Când Începe zăduful, băștinașii sapă câte o groapă la adăpostul vreunui copac până ajung la nisipul rece și pun pe deasupra un acoperiș rudimentar. Apoi aruncă peste ei nisip rece, Îngropându-se până la gât și rămân astfel acoperiți până când răcoarea serii le permite să
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
leagănă spicele, dar nu scrie în carte câtă sudoare i-a curs în ochi, în gură, pe șira spinării, câte bătăi are în palme, câți ghimpi l-au înțepat în călcâie, câte ploi l-au udat până la piele sau cât zăduf l-a ars de i-a bășicat fața... Asta nu scrie. Ei taică, să știți, poți să-l înțelegi și să-l iubești cu adevărat pe țăran când suferi alături de el. Și pentru toate el nu cârtește, doar se uită
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]