281 matches
-
Întrebând glas de oștean. ― Oameni buni. Deschide, că ne-a ajuns foamea și, cel mai rău, ne omoară o sete ca aceea - a răsunat răspunsul din afara porții. ― Zăboviți numai oleacă și om da curs rugăminții domniilor voastre... Odată cu ultimul cuvânt, a zăngănit zăvor greu În chingile lui de fier și, cu scârțâit bătrân, poarta a Început să se miște... Din deschizătura ei a apărut Întâi un baston. Apoi, cu pas greu, s-a desprins făptură de haiduc: plete colilii și mustață bogată
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Gruia a examinat-o cu atenție. Apoi a ordonat: ― Pensă chirurgicală... După ce a primit pensa, a apucat - doar el știa de ce - una din suturile plăgii și a mișcat-o puternic... Atunci... securistul a urlat un „au” care a făcut să zăngăne geamurile salonului...Ceilalți bolnavi au tresărit, ca mușcați de șarpe... Doctorul Pas a Întrebat: ― Ce părere aveți, domnule doctor? ― Până În prezent, nu se vede nici o supurație. Întrebarea e dacă fragmentele osoase ale piramidei nazale se vor suda corect și nu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
buni, măria ta. Deschide, că ne-a ajuns foamea și, ce e mai rău, ne omoară o sete - a răspuns Gruia, abținându-se cu greu să nu pufnească În râs. ― Zăboviți numai oleacă și om deschide... Odată cu ultimul cuvânt, a zăngănit zăvorul greu În chingile lui de fier și, cu scârțâit bătrân, poarta a Început să se deschidă... Tata Toader nici nu clipea. Cu respirația oprită, și-a fixat privirea pe deschizătura porții... Din umbra ei a apărut Întâi un baston
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
simt cum un ornament de cavou îmi strivește piciorul, aud iarba de pe morminte în cearșaf, văd serafimii și Criștii de ipsos care mă amenință cu mâinile sparte; o femeie cu pălărie planta verze și napi printre rădăcinile chiparoșilor; talăngile iezilor zăngăneau în capela fără icoane, redusă la trei pereți calcinați și la un fragment de altar cu fețișoară de masă scufundat în plante agățătoare; iar eu urmăream cum înainta noaptea lespede după lespede, coagulând binecuvântările sfinților în pete de întuneric. Dar
António Lobo Antunes - Dulci miresme, blânzi morți by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7462_a_8787]
-
Le duceam eu la Clubul presei, cu mine le da voie! Mi-ai adus aminte și de Bokăncel! Bokăncel era o metalistă cu pantaloni lărgoși, plină de lanțuri și la școală, de mă miram cum de o lasă profii așa, zăngănea... mai și scria... Mă intrigase un ciclu de proze scurte, de poeme în proză, care purtau, toate, ca titlu, o cifră, parcă 15... Titlul nu avea nici în clin nici în mînecă cu textul! Mai tîrziu, cînd a terminat liceul
Emil Brumaru „M-au eliminat de la grădiniță pentru că, iarna, trînteam fetițele în nămeți...” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7573_a_8898]
-
al dracu' care e Buhăit, plin de venin L-au lovit și pe Dobrin. Trei echipe a terminat Dracul ăsta-mpielițat Si dacă la ușa sa DNA-ul va bătea Bulbucatul ar fi vrut Să distrugă și mai mult Cu cătușe zăngănind Ia să-i mai urăm un pic! Fratele lui Dragomir Scaraotchi din clondir Este unul Sandu Mircea Care s-a întors aicea Dintre morți ca să mai facă O prostie diavolească. El Craiova a urât De când mă-sa l-a făcut
"Pluguşorul" oltenilor pentru Dragomir, Sandu şi Piţurcă - VEZI VERSURILE () [Corola-journal/Journalistic/76304_a_77629]
-
67). Tematica este așadar gravă; dar nu acest aspect dă valoare cărții, pentru că, deși are toate premisele, volumul nu este o culegere de scrâșnete (surde, banalizate și ele). Scriitorul are inspirația de a nu se urca la tribună de unde să zăngăne cheile moralei. Cornel Mihai Ungureanu este un prozator mult prea ingenios, pentru a cădea în capcana amvonului. Drept care, cultivă punctul de vedere al uluitului, al rațiunii față cu absurdul imoral. De facto, am citit aceste pagini ca pe o invitație
Invitație la inocență () [Corola-journal/Journalistic/7245_a_8570]
-
o masă de lângă ușă și am început să împăturesc șervete. Personalul de la bucătărie se pregătea să plece. În afară de radioul de la recepție nu se mai auzea nimic. Când am auzit, puțin după ora unsprezece și jumătate, zăbrelele de la ușa de la intrare zăngănind, am știut că Harry se întoarce. Nici măcar n-a trebuit să mă uit. Se opri în spatele scaunului și se aplecă încet deasupra umărului meu. Am întors capul atingându- i în treacăt obrazul. - Connie, spuse el și în aceeași clipă i-
Ingo Schulze - Simple Storys by Victor Chiriță () [Corola-journal/Journalistic/5979_a_7304]
-
așteaptă să-i coboare sîngele care i s-a urcat la cap, să salte în sus și-n jos în milioanele de capilare, în noaptea cu burniță, să se filtreze și să se așeze în echilibru - după care, șchiopătînd și zăngănind, o ia înapoi spre mașină să primească o mînă de ajutor de la tînărul Mexico, care și-a amintit, speră doctorul, să aducă lanterna... Roger și Jessica l-au găsit puțin mai devreme, pîndind la capătul șirului de case lipite unele
Thomas Pynchon - Curcubeul gravitației by Rareș Moldovan () [Corola-journal/Journalistic/6251_a_7576]
-
că a izbucnit într-un plâns isteric. Lacrimi de bucurie și de ușurare i-au sticlit în ochii fermecați, iar buzele i s-au întredeschis, deși nu era în stare să scoată un cuvânt. Ea și-a trecut mâna, care zăngănea de brățări, prin părul lui, și i-a spus că-i un mic hoțoman. - Sărută-mă, i-a cerut. Dar buzele lui refuzau să se aplece spre ale ei. Stephen dorea doar să simtă cum îl strânge puternic în brațe
Portret al artistului la tinerețe () [Corola-journal/Journalistic/5190_a_6515]
-
fost, mai întîi, atras de incipitul poeziei: „Seara, de arme mortale răsună/ Pădurile...”, pe care, păstrîndu-i atmosfera originară, îl amplifică prin variațiuni de poem în proză, inserate în paragraful trei al capitolului VIII. Indefinitul „freamăt de arme” transcendent (cu varianta: „zăngănit de arme” pădureț), ce declanșează o altă rezonanță părții finale a romanului, e de două ori tulburător. O dată deoarece simți că prozatorul reușește să traklizeze cu adevărat inspirat. Apoi, fiindcă această sintagmă, ieșită din afundul trecutului mitic - „Waffengetümmel“ - se regăsește
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
aproape toate mesele erau ocupate. Ne-am așezat la o masă mai lungă. Cum s-a făcut ora 12 am scos ziarul din buzunar și astfel am adus la cunoștința publicului întârziat: capitularea Germaniei. Un ura! care a făcut să zăngănească geamurile a fost urmarea. Un domn mai în vârstă roagă publicul să se liniștească și cu glas tare rostește următoarele cuvinte în românește și rusește: ŤToate doamnele și toți domnii prezenți în acest local sunt musafirii mei. Totul ce se
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
dar rămân la pământ. O grenadă explodează la câteva sute de metri de capul convoiului, iar elicele elicopterelor murmură undeva peste dealuri. Se aude altă grenadă, mai aproape, undeva în fața noastră la vale, și pământul îmi zguduie corpul. Bucăți metalice zăngănesc pe camionul din urma mea, pe dreapta, în timp ce tot dealul vibrează de la undele de șoc. Gloanțele străpung aerul pe deasupra căștii mele Kevlar, așa că mă lipesc și mai tare de pământ, strângând cu degetele mâinii stângi patul carabinei M16, în timp ce dreapta
Joseph Daniel Haske: În bătaia puștii by Liana Vrăjitoru Andreasen () [Corola-journal/Journalistic/3768_a_5093]
-
Scuturându-și mânecile hainelor largi și lungi Asemenea vântului de primăvară Stârnind praful și păsările Vrăbii, porumbei, ciori Dar, mai ales, corbi, Corbi uriași . Lulu cânta, vorbea, râdea Te întreba vrute și nevrute Bună ziua, domnule, Sărut mâna, doamnă, șoptea Si-ți arăta zăngănindu-și Decorațiile înșiruite pe haina mototolită, Insigne găsite în cutii de carton. Chipiul de general al unei armate Demult moarte se legăna pe Capul lui ca pe o sperietoare În lanul de grâu Si greu îi atârna La brâu o
Istorii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/2765_a_4090]
-
nu impregnare! atavice ritmuri percep - sfâșiere zangăt sacade amare - tu plecat chiar pentru o clipă în ataraxie le silabisești în preajmă ziggurate de mucava lepra zidurilor din nou - București Percep. da. pasul tău vagabond mituit de iluzie - iată - rolele au zăngănit în creierul meu au imprimat traiectoria lor ciudată situație aproape cinică dacă nu ar fi tandră vine iarna. speluncile cheamă într-una. de focul lor leapădă-te salamandră de n-ar fi împrejurarea că trabucul mă arde pe buze tocmai
Tatiana Rădulescu by Tatiana Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/10343_a_11668]
-
pe șmirghel, lasă-ți sareadin nou ca praf de viață la mine-n trup și-n gînd.... XIV. NOUĂZECIȘICINCI PLUS UNU, de Dragoș Niculescu, publicat în Ediția nr. 2305 din 23 aprilie 2017. Pe frunțile a nouăzecișicinci de bouri întunecați zăngăneau stelele ca niște poduri rupte ale nopții, cîntecul lor metalic amețea păsările de pradă pînă la sinucidere, ochiul lor pîlpîitor strălucea acolo, pe fruntea lor, ca în liniștea unui templu cu coloanele curbe și ascuțite pînă-n adîncimea infinitului. “Sînt omul
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
acela a urmat unui alt Domn, precedat la rândul lui de cel pe care l-a schimbat, ca să poată fî înlocuit de moștenitorul tronului său, și acesta o simplă verigă într-un lanț care, fie-mi iertată vorba proastă, mai zăngănește și astăzi. Nu mai departe, Măria-Sa Sima-Vodă l-a schimbat cu temei pe cel la care voiam să ajung, Barzovie-Vodă, om luminat... Ia mai dă-l dracului! - făcu Ximachi. Cu totul de acord - grăi Metodiu. Dar înainte de a-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ascundă emoția spre cei doi soldați rumeni și cu niște figuri ușor de tăntălăi ce rămăseseră în picioare. Dați-i drumul la treabă! Soldații holbară niște ochi cât cepele, apoi se dumiriră și-ncurcându-și halebardele, o luară la fugă zăngănind cu putere din armuri. După ce zgomotul alergării lor se stinse, papa, reținându-și cu greu tendința de a mângâia capetele plecate dinaintea lui, spuse cu glas întretăiat în latină. — îndreptați-vă, fraților, și ia ziceți-mi: ați trecut bătrânul Danubiu? Episodul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
fi spart capul. Doar că n-a aruncat-o pînă la dracu-n praznic. S-a speriat dracului și calul și javra după trăsură cît o țineau picioarele și tot poședicul din jur țipînd și rîzÎnd și cutia de tinichea zăngănind după ea pe pavaj. țasta era, cutia cu biscuiți) Înfricoșătoarea catastrofă s-a produs ca să zicem așa instantaneu. Observatorul de la Dunsink a Înregistrat toate cele unsprezece zguduituri, cu toatele de gradul cinci pe scara Mercalli. țo nimica toată, la noi a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
bureții, am auzit-o pe doamna Watkins venind pe coridor. Mă întrebam dacă adusese și autoritățile cu ea, dar auzeam doar două picioare. Venea atât de încet încât am început să mă rog să ajungă odată. Deodată, a început să zăngăne încuietoarea și atunci mi-am amintit ca am uitat să o deblochez. Deschide ușa asta! Am zbughit-o la ușă și am început să trag de încuietoare, dar ea se sprijinea pe ușă, așa că n-am reușit să o deschid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
încredere: - Nu te necăji, tinere, într-o lună ne facem bine. După ce-și spălă mâinile și-mi scrise rețeta, după ce-mi dădu câteva sfaturi, cu ochii la rubla pe care am pus-o pe masă neîndemânatic și care zăngăni multă vreme până să se așeze, doctorul mă trase de nas și mă lăsă să plec, prevenindu-mă cu o îngrijorare morocănoasă care nu i se potrivea defel că rapiditatea vindecării, ca și vindecarea însăși depind completamente de controlul regulat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
de la catedră își ridică spre ochii, probabil foarte miopi, un carnețel deschis. Fixând vârful creionului pe hârtie și clipind, în așteptarea răspunsului nostru, acesta adăugă: - Deci, cum îl cheamă? Iar clasa, într-un singur glas, urlă atât de tare, încât zăngăniră geamurile: - Bur-ke-viț. Cineva din spate adăugă cu simpatie: - Ieși în față Vaska! deși Vaska nu avea de ce și unde ieși. Liceanul își notă numele, mulțumi și plecă grăbit. Jocurile erau făcute. Lupta se terminase. Burkeviț era primul. Și, parcă știind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
nici unde să mă duc, și pentru că aveam douăzeci și cinci de ruble, am primit invitația bucuros. 2 Era un ger uscat și atât de tare, de trosneau pietrele. Când sania o luă lin spre pasaj, am auzit din toate părțile pași zăngănind pe zăpada înghețată bocnă. De pe acoperișul caselor se ridicau stâlpi albi de fum, de părea că orașul atârnă de cer ca un candelabru uriaș. În pasaj era curent și foarte frig, iar pe oglinzi se pusese un strat gros de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
6 Peste o oră urc scările aievea și, dând cu ochii de ușa cunoscută și dragă, mă cuprinde un tremur plin de bucurie. Mă apropii încetișor, ca să nu deranjez, și sun scurt. Din stradă vine zgomot mare: un camion trece zăngănind și cutremurând geamurile. Jos sună telefonul strident, ca în fiecare dimineață. Ușa nu se deschide. Atunci mă hotărăsc să apăs încă o dată pe butonul soneriei și rămân în așteptare. În apartament e tăcere, nu mișcă nimic, de parcă nu locuiește nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
Dar nu așa cum o face Schwarzenfels, care nu de mult, la club, și‑a înjurat într‑un mod ordinar partenerii de joc și a spart câteva pahare. S‑a aruncat așa îmbrăcat cum era peste o masă încărcată, de a zăngănit și a zornăit totul în jur. Lumea a tolerat chestia asta, deși e de prost gust, dar Schwarzenfels e un enfant terrible, așa că n‑ai ce să‑i faci. Se îmbată și devine agresiv, ce simplist! E un porc. Are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]