254 matches
-
urbane, crizele financiare tot mai frecvente, valurile de imigranți eșuați pe țărmurile noastre - la început întinzând mâna după ajutor, apoi cu pumnul ridicat -, tehnologiile din ce în ce mai ucigașe și mai selective, războaiele tot mai pline de cruzime, mizeria morală a celor înstăriți, zăpăceala provocată de autosupraveghere și de clonare, toate acestea vor trezi într-o bună zi chiar și spiritele cufundate în somnul cel mai adânc. Dezastrele vor fi, o dată în plus, cei mai buni avocați ai schimbării. La fel ca la sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
un dans infernal, În efortul disperat de a-și scutura din păr și de pe haine bucățile de jar aprins. Se loveau peste mâini și peste picioare printre Înjurături și imprecații, ignorându-l pe Dante. Ceilalți, Însă, odată depășit momentul de zăpăceală, continuau să se apropie, Însoțiți și de alți mușterii li se alăturau. Dante se simți pierdut. Colosul cu platoșa se afla acum la un pas și se repezi la el, Încercând să Îl Înșface de grumaz, Însă Își pierdu echilibrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
avansa dosarul către următorii priori... Lapo Salterello Împinse Încă o dată călimara spre el cu un aer sfidător. Dante sări În picioare, lovind cu mâna peste sticluța care se răsturnă, revărsându-și conținutul Într-o pată Întunecată pe masă. Apoi, În zăpăceala celor de față, se răsuci brusc pe călcâie și se Îndreptă spre ușă fără nici o vorbă. Cei cinci bărbați se uitau unul la celălalt, interziși. Apoi Lapo luă pana de gâscă și o Înmuie În cerneala vărsată. După o ultimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
sobru și ferm ori categoric, chiar cât se poate de tranșant, însă nu radical dus la extrem. El însuși este un model și un exemplu pentru ceea ce aspiră și năzuiește să devenim toți, adică să ne primenim, revenindu-ne din zăpăceala și din dezorientarea care ne stăpânește și ne caracterizează în aceste vremuri și răstimpuri. Pe de altă parte, el este o conștiință vie și asumată, ori aceasta înseamnă dedicare voluntară în spațiul acesta fără limite, însă fertil și fecund, al
OMUL FRUMOS – DAN PURIC, AJUNS LA ÎMPLINIREA A 55 DE ANI DE VIEŢUIRE PĂMÂNTEASCĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364127_a_365456]
-
preajmă, găsindu-te tot acolo, plângând fără să pot să-și domolesc prea curând lacrimile. Plânsesei cam de multișor, iar cei care mai trecuseră pe lângă boțul de carne înfășutat în cârpe, îmi spuneau dup-aia că se uitau speriați, în zăpăceala aia și tare îngroziți de bombardamente nici nu știau că trec pe lângă o vietate de om, darămite să mai să se și mai oprească să te ia. Doar câteva femei, spuneau mai târziu, au gândit că poate fi un copil
AMINTIRILE MAMEI, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367368_a_368697]
-
sobru și ferm ori categoric, chiar cât se poate de tranșant, însă nu radical dus la extrem. El însuși este un model și un exemplu pentru ceea ce aspiră și năzuiește să devenim toți, adică să ne primenim, revenindu-ne din zăpăceala și din dezorientarea care ne stăpânește și ne caracterizează în aceste vremuri și răstimpuri. Pe de altă parte, el este o conștiință vie și asumată, ori aceasta înseamnă dedicare voluntară în spațiul acesta fără limite, însă fertil și fecund, al
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
sobru și ferm ori categoric, chiar cât se poate de tranșant, însă nu radical dus la extrem. El însuși este un model și un exemplu pentru ceea ce aspiră și năzuiește să devenim toți, adică să ne primenim, revenindu-ne din zăpăceala și din dezorientarea care ne stăpânește și ne caracterizează în aceste vremuri și răstimpuri. Pe de altă parte, el este o conștiință vie și asumată, ori aceasta înseamnă dedicare voluntară în spațiul acesta fără limite, însă fertil și fecund, al
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
sobru și ferm ori categoric, chiar cât se poate de tranșant, însă nu radical dus la extrem. El însuși este un model și un exemplu pentru ceea ce aspiră și năzuiește să devenim toți, adică să ne primenim, revenindu-ne din zăpăceala și din dezorientarea care ne stăpânește și ne caracterizează în aceste vremuri și răstimpuri. Pe de altă parte, el este o conștiință vie și asumată, ori aceasta înseamnă dedicare voluntară în spațiul acesta fără limite, însă fertil și fecund, al
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
sfert de oră, toată lumea caută prin poșete și portofele, scoțând la iveală fotografii de familie, copii și nepoței drăgălași, dar care, nu pentru că aș fi eu exagerat, nu se compară cu nepoțica mea. Ajung în sfârșit la ghișeu și, din zăpăceală, în loc să prezint cecul, îi înmânez funcționarei plicul cu poze. - Vai, ce drăguță! Se entuziasmează femeia, sătulă probabil de note de plată, chitanțe și borderouri. Cu cine seamănă? - Cu mine, pecizez eu modest, mai mult în glumă, cu toate că chiar așa este
SCHIŢE UMORISTICE (7) – FOTOGRAFII DE FAMILIE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1352 din 13 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361980_a_363309]
-
unul a împins fereastra întredeschisă, a pătruns în club și a deschis ușa celorlalți care s-au așezat cuminți pe scaune și au pornit televizorul închis prea târziu. O altă fereastră a fost lăsată întredeschisă iar celelalte larg deschise. În zăpăceala trăită, Sclipuț și-a dat seama cu greu de șiretlicul folosit și în cele din urmă clubul a devenit inexpungabil la mijloacele de asediu folosite de atacatori. Furia răzvrătiților nu fusese însă potolită. Și-au ostoit-o atacând comandamentul cu
XIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365294_a_366623]
-
a făcut o plăcere deosebită! - Atunci, rămâne să ne mai plimbăm împreună, promițând că voi lăsa deoparte insistențele. - Sunt de acord. * Dacă a fost sau nu furtună în sufletul său, mult nu a durat. S-a declanșat însă o mare zăpăceala, de lungă durată, poate chiar incurabilă pricopsindu-se cu o stare aproape imposibil de descris; un amestec de culpabilitate, dorință și sfârșeală, nevoia de a iubi și a fi iubit, îndrăzneală și stinghereală, nevoia de a înțelege pe alții, nevoia
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
din viața ei.... Marian mai reciti încă o dată cuvintele tatălui ei:<...și acum când tuai plecat în lunga ta călătorie, eu și maică-ta am rămas rătăciți prin această viață!> Dar oare el nu era rătăcit prin viață, Andra în zăpăceala ei nu era o rătăcită prin viață? Nu făcea și ea o lungă călătorie acolo la capătul pământului în lumea albastră a Canadei? După această Revoluție părea că toată lumea s-a rătăcit prin viață! După patru zeci de ani de
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
ce vor discuta ei aici! Și eu ce să fac? Cred ca va trebui să-l avertizez. Pe naiba! Nu am număr de telefon, nu am adresă...". Comenzile și doleanțele clienților au scos-o, puțin câte puțin, din starea de zăpăceală și neliniște ce pusese stăpânire pe ea. A început să se miște ca de obicei: vioaie și grațioasă, cu zâmbetul profesional pe buze și excesiv de amabilă...
ISPITA (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355783_a_357112]
-
vă rog! Alina se așezase jos ghemuită și plângea, mă durea atât de mult plânsul ei încât îmi venea să o iau cu mine. Doamna care rămăsese cu Alina se dusese să-i aducă apa de care eu uitasem în zăpăceala mea. - Ce este cu tine Alina? Te rog să fii puțin atentă, vrei? -Da! - Vreau să te rog să ai încredere în mine. Tu o să rămâi aici, doamnele vor avea grijă să nu îți lipsească nimic iar eu voi veni
COPILUL NIMANUI! de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354886_a_356215]
-
o înjurătură cam așa: “Lampadarul mătii de tavan cu etaje și de țâță cu clavicolă și cu gât ! “, după care s-a băgat în mulțime și-a început să întrebe în stânga și-n dreapta: “Ce-o mai fi și cu zăpăceala asta de carne? “, după care tot el și-a răspuns: “Dar dacă există Dumnezeu cu adevărat, precis că-i femeie! Apoi s-a luat după o femeie și nu s-a mai știut nimic de el. După coborârea generalului de pe
FRUMOS LA ABATORUL DE SUFLETE SAU COBORÂREA GENERALULUI DE PE ZID ŞI PIERDEREA LUI ÎN MULŢIME de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355105_a_356434]
-
SUFLETULUI Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1539 din 19 martie 2015 Toate Articolele Autorului Se rup viori în mine când în surdină mă privești Nu știu de eu-s o vină sau vina ta e că iubești În zăpăceli de ceață, în fuga singură de-arcuș Simt o nouă viață, inima-mi spune: acuș-acuș În gât se-nalță teama, zvâcnind săruturi orbitoare Și nimeni nu ia seama că-n brațe-ți sunt o mică floare Copacii-ți mișcă-n
TANDREȚEA SUFLETULUI de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370246_a_371575]
-
bomboane, curmale, de-a valma, Astea sunt pentru toți, Cadouri ieftine și dorite de cei de departe, Dar nimeni nu stie Și nu vrea să audă Cât de greu e bagajul intern, Praful acumulat pe buze, plictiseală, monotonia, suferință, traumele, zăpăceala, nebunia, fiorul, iubirile, Adunate peste tot în mine, În pleoape, creier, inima și stomac, în tiroidă... Cine mi-l cântărește? De ce trebuie sa il port și pe asta? Dacă ar ști Taromul mi l-ar cântări, calicul, Mi-ar face
LA VAMA de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360496_a_361825]
-
poveștile cu Feți frumoși și cu Ilene Cosânzene, Elene din Troia de carton și alte Iele păcătoase ajunse acum în matriarhatul Walkirilor Angelei Merkel și în Bastionul Walhallei, unde se împerechează toate la grămadă cu Diavolul prin ambele părți în zăpăceala lor de carne - neștiind ce să-ți mai răspundă, la Fantasmagoria ta, maestre, ce să facă și ea, săraca, frustată, se autofecundează prin “implant uterin”, ca să nască numai “gemeni heterozigoți”, tripleți și valeți sub control privat în economia Creștinătății, nu
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
-
Da, așa este. Și când i-am cerut o lesă mai rezistentă, el m-a privit și m-a întrebat, de ce, mai rezistentă? Eu nu am mai răspuns că îl priveam insistent că o zăpăcita. Eu cred că a observat zăpăceala mea și a deschis repede o cutie din care a scos mai multe lese, eu am luat-o pe această, la îndemnul lui desigur. Aș fi vrut să mai zică ceva, dar nu a mai spus nimic. Ba chiar i-
DACA N-AR FI FOST EL!... de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342186_a_343515]
-
texte ale modernității, de data aceasta, pe care autorul le privește cu ocheanul întors - mă gândesc la suprarealism, dar un “suprarealism lucid” - citit în tonalitatea ironică specifică vremurilor noastre; trăim, cu textele lui Andrei Neagu, o exasperare cosmică, o permanentă zăpăceală. Insul este nevoit să evadeze, să se izoleze sau, dimpotrivă, să se revolte. Personajul principal, Esop, este un revoltat. Dar într-o lume postmodernă nici revolta nu mai e ce a fost odată ci se manifestă nu ca o filozofie
ESOPIA POSTMODERNITĂŢII de EMILIA CHIRIŢĂ în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377603_a_378932]
-
bomboane, curmale, de-a valma, Astea sunt pentru toți, Cadouri ieftine și dorite de cei de departe, Dar nimeni nu stie Și nu vrea să audă Cât de greu e bagajul intern, Praful acumulat pe buze, plictiseală, monotonia, suferință, traumele, zăpăceala, nebunia, fiorul, iubirile, Adunate peste tot în mine, În pleoape, creier, inima și stomac, în tiroidă... Cine mi-l cântărește? De ce trebuie sa il port și pe asta? Dacă ar ști Taromul mi l-ar cântări, calicul, Mi-ar face
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
tricouri, eșarfe, bomboane, curmale, de-a valma,Astea sunt pentru toți,Cadouri ieftine și dorite de cei de departe,Dar nimeni nu stieSi nu vrea să audaCat de greu e bagajul intern,Praful acumulat pe buze, plictiseală, monotonia, suferință, traumele, zăpăceala, nebunia, fiorul, iubirile,Adunate peste tot în mine,În pleoape, creier, inima și stomac, în tiroidă... Cine mi-l cântărește?De ce trebuie sa il port și pe asta? Dacă ar ști Taromul mi l-ar cântări, calicul,Mi-ar face
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
sobru și ferm ori categoric, chiar cât se poate de tranșant, însă nu radical dus la extrem. El însuși este un model și un exemplu pentru ceea ce aspiră și năzuiește să devenim toți, adică să ne primenim, revenindu-ne din zăpăceala și din dezorientarea care ne stăpânește și ne caracterizează în aceste vremuri și răstimpuri. Pe de altă parte, el este o conștiință vie și asumată, ori aceasta înseamnă dedicare voluntară în spațiul acesta fără limite, însă fertil și fecund, al
ARTICOL – LA CARTEA MAESTRULUI DAN PURIC DESPRE “OMUL FRUMOS” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372266_a_373595]
-
voi și cu boarfele voastre! Apariția lui neașteptată ne-a făcut să sărim în picioare și să părăsim în mare grabă garajul, târând după noi boccelele. - Afară, oamenii înspăimântați alergau fără rost de colo până colo. Sosirea câtorva camioane mări zăpăceala. Grupuri de câte cincizeci, chiar șaizeci de oameni fură încărcate în camioane pe care scria cu cretă: O. T. O femeie amețită de evenimente, se aplecă să adune cartofii care, în îvălmășeală, se risipiseră pe jos. Fu împiedicată de un
DE ZIUA HOLOCAUSTULUI, 9 OCTOMBRIE 2009 de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344942_a_346271]
-
în public este fascinant, ca actor sau regizor este original și inspirit, ca pedagog este model elastic. El însuși este un model și un exemplu pentru ceea ce aspiră și năzuiește să devenim toți, adică să ne primenim, revenindu-ne din zăpăceala și din dezorientarea care ne stăpânește și ne caracterizează în aceste vremuri și răstimpuri. Pe de altă parte, el este o conștiință vie și asumată, ori aceasta înseamnă dedicare voluntară în spațiul acesta fără limite, însă fertil și fecund, al
DAN PURIC – O ÎNTRUCHIPARE A PROVIDENŢEI DIVINE ÎN MINŢILE ŞI SUFLETELE OAMENILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372138_a_373467]