323 matches
-
al frunzelor de păpușoi îl făcu, chiar și pe Renar, să tresară. Fără vreun cuvânt, o luară la fugă amândoi deodată, ca și cum hoarde de tătari i-ar fi gonit din urmă. La lumina becului din camera modestă, întâlnindu-și privirile zăpăcite, Renar și Luana izbucniră în râs. Când veni momentul ca băieții să spună "Noapte bună!" și să se retragă în camera lor, cei doi simțiră o profundă părere de rău, ca și cum lumina ar fi dispărut iar bezna s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
cufundată în tăcere. În plină scenă, Luana șopti spre băiat: Nu le-a plăcut. O văzu atunci pe doamna dirigintă, înțepenită în dreptul cortinei, plângând. Auzi sala descleștându-se și răbufnind în aplauze. Ropote uluitoare, de necrezut. Se retraseră în culise zăpăciți. Profesoara de engleză îi luă în brațe. În vârtejul stârnit, băiatul cu chitara întinse mâna Luanei: Eu sunt Victor. Victor Darie. Rosti Seneg nu veni la petrecerea organizată de Luana. N-o anunță că va lipsi, nu dădu nici măcar un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
m-am bucurat de tot ce mi-ai dăruit, convins că ceea ce primeam avea să devină, în exclusivitate, al meu. Vorbi mai departe, cu naturalețe, despre tot. Știa că-l aude. În adâncul somnului ei, Luana Leon era un copil zăpăcit, speriat, pierdut pe un drum necunoscut, cufundat în întuneric. O lumină palidă licărea undeva, la un capăt îndepărtat și ea n-avea puterea să pornească într-acolo. Rezemată de peretele din spate, pipăia după un sprijin care s-o ajute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
seamă că nu știu unde bați. — Îți Învârți părul pe-un deget, Îți freci nasul și te stăpânești cu greu să nu-ți rozi unghiile pentru că știi c-aș băga de seamă. Pe deasupra te mai și-ncrunți, de parc-ai fi complet zăpăcită. Aș zice că singurul lucru pe care-l comunici e că minți. Nu-i nevoie de-un antropolog ca să facă asemenea descoperire! — Bill Schneider a Îndrugat o grămadă de chestii. N-am ținut minte fiecare mărunțiș. Pe deasupra, el nu-i
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
și a prins-o din urmă după câțiva pași surprinzător de rapizi. — Scuzați-ne, a zis el atingându-i umărul. Fata s-a tras instinctiv Într-o parte și s-a uitat la el Încruntată. Avea o privire Întunecată și zăpăcită, s-ar fi zis că nu-și dă seama unde se află. — Îmi pare rău, a zis ea mijindu-și ochii. Nu v-am auzit. Sunt foarte grăbită. S-a terminat deci manifestația? a zis Margaret. Aveam impresia că abia
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
am hotărât să facem bob și să conducem pe rând. Iată că acum e rândul lui Nică să conducă. Pornește el binișor, dar când pe aproape de casa popii Oșlobanu, nu știu cum se face că intrăm chiar în gardul popii. Toți eram zăpăciți și până să ne dumirim ce s-a întâmplat ne trezim cu popa lângă noi. Pe mine și pe Nică ne-a apucat de gulerul paltonului și ne-a dus direct la mama acasă. Ce bucurie îi făcuse bietei mame
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
netede de gresie și am făcut un salt înainte pe podea, alunecând pe spate până ce-am ajuns în afara cercului de lumină și a perimetrului trasat de dictafoane. M-am ridicat în capul oaselor, strângându-mi cotul rănit la piept. Luxofagul zăpăcit se rostogoli înăuntrul buclei, o dată, de două ori, ca apa scurgându-se într-un sifon de chiuvetă, apoi își recăpătă controlul. Înotă înapoi la domnul Nimeni și începu să-i dea ocol pe-o orbită lentă, la nivelul mijlocului. — Hmm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
o zi, agenții lui ne-au spart sistemele de apărare computerizată. Creșteau Gloomi și i-au încărcat cu zecile, milioane de pești, în litere și cuvinte, pe care le-au trimis în sistemele noastre de monitorizare a limbajului. Bătrânul părea zăpăcit, vlăguit. — Eu am fost singurul Shotai-Mu care a supraviețuit și asta doar mulțumită ție. — Ai venit aici. — Departamentul ăsta fusese abandonat cu mult timp în urmă și oamenii lui Ward nu știau nimic de existența lui. Vezi tu, am crezut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
fum repede bătut de vânt. Aici, într-adevăr, este doar mâna zeului, care, atunci când ne aflăm în fața unor lucruri hotărâtoare, pe care le socotim cu adevărat vrednice de importanță, ne frânge cu totul îndrăzneala, tăvălindu-ne mândria în țărână... Astfel, zăpăcit fiind de cursul acestei întâmplări, cu o voce aproape neomenească, în care își adună toată mâhnirea lui, urlă cu putere: Ai învins, Galileene!1 Ei bine, după acest episod destul de plin de dramatism - pe care, însă, nu l-am exagerat
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
reușesc parțial să evite ca filmul să se transforme într-un caz social despre problemele cuplurilor tinere menit dezbaterii în Parlament și în alte foruri umanitare. Există câteva nuanțe truffaultiene în film, pornind chiar de la acest dezangajat Bruno cu aerul zăpăcit al lui Antoine Doinel, numai că o anume gravitate scoate personajul din sfera visătoriei și a nebuloaselor truffaultiene. O nuanță similară este recuperată pe turnantă în episodul urmăririi lui Bruno și Steve și al întâlnirii dintre o adolescență întârziată și
Tați, mame și fii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7001_a_8326]
-
în același tip de context, verbul e atestat în continuare în formule de amenințare: „dacă îmi mai dai o dată acea notă jur că te spulber!” (desenatori.ro). Nu pare să se mai folosească, totuși, substantivizarea participiului spulberat cu sens moral („zăpăcit, neserios”), ca termen depreciativ pentru o persoană. Sensul, atestat și ilustrat în dicționarele mai vechi („stăi, măi spulberatule”, Scriban, Dicționaru limbii românești, 1938), a ieșit, probabil, din uz.
Spulberare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5134_a_6459]
-
spre cărturărie adîncită, ci și spre cele duhovnicești: „Un om cultivat, bun cunoscător al vieții literare, al bibliotecii și al prelaților”. Ușor mucalit, în consonanță de altminteri cu partenerul de corespondență, Al. Andrițoiu îl gratulează astfel: „Să-ți răspund, așa zăpăcit și lăbărțat cum scriu eu; tu, în schimb, ai o artă epistolară demnă de invidiat, o spun foarte serios; nevastă-mea zice că pînă și scrisul ți-e rafinat, abia atins de vîrful stiloului, ca la oamenii rasați”. N. Carandino
„Un risipitor fericit” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5334_a_6659]
-
uzuale. Se spunea că, odată, îi telefonase unui sculptor celebru și îi spusese în glumă: - Să trăiești, bețivan bătrîn. Pe un alt om celebru și foarte de ispravă îl întrebase despre un amic al lui, arestat, și cînd omul sa zăpăcit, răspunzînd ceva nedeslușit, Stalin spusese: - Rău vă apărați prietenii. Se spunea că telefonase la redacția unui ziar pentru tineret, iar redactorul-șef adjunct spusese: - Bubiokin la aparat. Stalin întrebase: - Dar cine e Bubiokin? Acesta răspunsese: - Ar trebui să știți, și
Vasili Grossman - Viață și destin by Laurențiu Checicheș () [Corola-journal/Journalistic/6442_a_7767]
-
lucrurile se complică iremediabil, pe toate fronturile. Ochii țărăncuței unguroaice pătrund - întocmai precum lumina sfredelitoare a reflectorului - în cămăruța cea mai ascunsă a sufletului lui Bologa, fără ca el să se poată împotrivi, făcându-l să se simtă iarăși „timid și zăpăcit, întâia oară în război.” În ceasul al doisprezecelea, farmecele Ilonei nu-l vor împiedica totuși pe locotenent să dezerteze din armata austro-ungară. Paradoxul e doar aparent, căci într-un plan mai adânc cele două elanuri se suprapun, trădând de fapt
Ora dezertorilor by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4967_a_6292]
-
pământenilor. Asta se văzuse încă din textul scrisorii, scrisă pe nisipul încins al plajei în ziua îngândurată de august când marea se sprijină leneșă-n țărm... Era, fusese, sigur, o prevestire; o pătrundere în culoarul viitorului; când viitorul ăsta, cam zăpăcit, șovăitor, prea tânăr ca să reprezinte ceva, să fie ceva cât de cât, chiar și în raport cu ce se grăbeau să spună despre el proorocii, prevestitorii și toți cei a căror patimă e să se salte mai sus decât alții spre a
Fete răzlețe... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11139_a_12464]
-
apoi pierdute, regretabil, într-un parc. Apar, de asemenea, proiectele scriitorului, convingerile și ezitările lui, ticurile caracteristice și în general tot ceea ce însoțește, la suprafață sau în adânc, efortul de a crea o nouă lume, de hârtie. Victor Testiban, literatorul zăpăcit, dar nu flușturatic, lipsit de succes, nu însă și de ambiții, este o definiție mobilă a Autorului categorial, o imagine în mișcare ce reflectă sinuozitățile, sincopele și reușitele actului creator. Cu o remarcabilă inteligență artistică, Costache Olăreanu alege să construiască
Testiban rescrie un roman by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11002_a_12327]
-
un colț și plânge", "Isus își ia capul în mâini și începe să plângă", "Povestitorul țipă", "Povestitorul vine la ea, blând", "Isus cu blândețe". Și întregul lui comportament este al unui om răvășit de episoadele prin care a trecut, derutat, zăpăcit deopotrivă de proiectul divin inițial și de cel pe care Pavel încearcă acum să-l materializeze. "Isus" e un idealist nimerit într-o lume de funcții și obiective precise. De la Caiafa la Pilat din Pont și de la Pavel, organizatorul, la
Fictiuni by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10134_a_11459]
-
de-a lungul Întregului spectacol, cuprins de o rușinare subită. Cu siguranță, urmările medicamentului numit chandu fuseseră cele care Îi provocaseră unui prior, membru al Consiliului Florenței, o reacție tipică pentru oamenii simpli, Își zise el. Se așeză la loc zăpăcit, sperând că nimeni nu băgase de seamă. Teofilo fu cel care curmă tăcerea. — Domnia ta vei Înțelege acum de ce obișnuim să ne referim la mica noastră tovărășie cu numele de adepți ai celui de al Treilea Cer, zise el ținându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
și cârâi de-a binelea. — Of, Doamne, că o să mă înnebunești de-a binelea - făcu Sima-Vodă, apoi se plecă spre călugări; Iertați-mă că vă-ntreb, cruciulițele ce le purtați la gât sunt de aur? — De aur, da - zise Metodiu zăpăcit. — Nu vede bine până acolo - zise stânjenit Sima-Vodă, arătând spre Alfred - și de-asta v-am întrebat... nu vă fie cu supărare... ca toate păsările, e atras de lucrurile strălucitoare... în sfârșit... cred că înțelegeți... Se lăsă o tăcere penibilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
dădu colțul și văzu senatorii stând în cerc, ridicând și înfigând pumnalele în ceva mare și moale prăbușit la picioarele lor. Brutus, roșu la față de efort, ridică privirea și strigă: „Vină, mă, și dă-i și tu!”. Toto se apropie zăpăcit, scoase furculița, senatorii îi făcură loc și - o, Zeule! - îl văzu pe însuși Caesar plin de cuțite, horcăind. „Dă-i, ce stai?!”, strigă Brutus. înspăimântat, Toto căută cu ochii un loc liber pe trupul lui Caesar găsind unul mai jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
urât. Până atunci tatăl, boierul Stoenescu, nu se prea uitase la copil fiind ocupat să asculte veștile ce veneau dinspre Țara Românească, unde Mihai Vodă îi bătuse de-i snopise pe turci la apa Neajlovului, iar aceștia, în buimăceala generală, zăpăciți și înfricoșați de înfrângere, o luară la goană greșit, spre nord, invadând țara, așa că oricând te puteai trezi cu ei și-n Moldova, pentru că turcii și când fug, apăi fug, nu se opresc. Nici cucoana Ilisafta nu-l observase prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de cum am intrat. Ca de fiecare dată când se afla în compania compatrioților, accentul lui era pronunțat Oirish. Nici n-ai fi zis că a plecat când avea șapte ani și nu s-a mai întors niciodată acolo. Un tip zăpăcit mi-a înmânat o halbă de Guinness și m-am pus pe treabă înainte să-și dea seama că a greșit persoana. Nu-mi place să refuz cadourile. Un grup de lângă mine a început să cânte ceva despre Galway Bay
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
vizitezi, Claire era destul de obosită și când e așa o ia gura pe dinainte. Mă uitam la el fix. — Te referi la ce a spus despre Lee? l-am întrebat. —Exact. —Dar Ajay mi-a explicat deja. —Ajay!? Părea extrem de zăpăcit. —Mi-a spus că el și Vicky au îndopat-o pe Claire cu Valium până a adormit și că, după ce au reușit să o așeze în pat, el însuși a coborât la parter și a vorbit cu Lee. Așa că în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
după ce Îl recunoscu pe poet, tremurul ce pusese stăpânire pe dânsul se mai domoli un pic. - Pânzeturile negustorului Fabio dal Pozzo. Trebuie să le sechestrez. Dă-te la o parte, știu drumul. Apoi, fără să mai aștepte reacția omului Încă zăpăcit, Dante pătrunse În labirintul de rafturi din scânduri greoaie de stejar, călăuzind carul pentru morți pe culoarele Înguste, până În punctul unde era depozitat fetrul venețianului. În magazia ticsită până În tavan, aerul era aproape irespirabil din pricina căldurii. - Ajutați-mă să Încarc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
prefăcut în piatră Strâns înfășată jucărie din argint alungată din loc în loc de vântul de la prânz De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Din întuneric se luptă să se nască Julia May în brazde străine și ferecate în preziceri zăpăcite și coapte Calliope strângea în brațe-o Tăbliță Își închipuia că stăpânește lumina - Ursitoareleerau înfășate-n haos - Se gătea să-și întâlnească surorile la o reuniune urgentă de familie Clio trebăluia pe acasă intentând bătălii p-un Pergament Istorii cu
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]