65 matches
-
subtilitate. Inten sitățile mute, răcoarea aspră a înălțimilor ne-au devenit străine. Avem, dimpotrivă, nevoie de vociferare și febră. Tânjim după scanda lul acut și după afectele mlăștinoase. Sensibilitatea noastră nu se mai pune în mișcare fără provocări barbare, fără zaharicale și ulcere. Incapabili să mai experi mentăm extazul, cău tăm, halucinați, epilepsia. Opaci la elixiruri, adoptăm drogul. Plăcerile noastre sunt simultan bolovănoase și facile, dulcege și acide. Nu mai avem acces la agreabil, dacă nu trecem, mai întâi, prin usturime
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
10 365-369 Plante medicinale 10 389-393 Fructe proaspete 10 431 Extract de malț 10 436-437 Alcooluri și licheururi 10 439 Țuică, șlibovița și alte rachiuri nedenumite 10 443 Bere 10 445 Drojdie de bere și alcool 10 449-460 Zahăr și zaharicale 10 555-558 Frânghii și șfori 10 645 Spițe de lemn 10 651 Funduri și rezemători de scaune 10 655-659 Mobile 10 660-687 Articole și obiecte din lemn 10 ex. 714 Paie de maturi 10 716 Maturi de paie 10 834-835
ACORD DE PLATI ROMÂNO-ENGLEZ din 2 decembrie 1938 prevind dispoziţiuni în vederea inlesnirii plăţilor între România şi Regatul Unit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142107_a_143436]
-
10 ────────────────────────��───────────────────────────────────────────────────── 365-369 Plante medicinale 10 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 389-393 Fructe proaspete 10 ────────────────────────────────────────────────────��───────────────────────── 431 Extract de malț 10 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 436-437 Alcooluri și licheururi 10 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 439 Țuică, slivovita și alte rachiuri nedenumite 10 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 443 Bere 10 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 445 Drojdie de bere și alcool 10 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 449-460 Zahăr și zaharicale 10 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 555-558 Frânghii și șfori 10 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 645 Spițe de lemn 10 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 651 Funduri și rezemători de scaune 10 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 655-659 Mobile 10 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 660-687 Articole și obiecte din lemn 10 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ex. 714 Paie de maturi 10 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 716 Maturi de paie 10 ────────────��───────────────────────────────────────────────────────────────── 834-835
ACORD DE PLATI ROMÂNO-ENGLEZ din 2 septembrie 1938. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143596_a_144925]
-
pierit în flăcări. Chira și-a revenit, și-a reluat gătelile și cochetăriile. Un turc, Nazim Efendi, a ademenit-o pe Chira, a invitat-o la o plimbare cu barca și, după ce i-a câștigat încrederea cu veșminte și cu zaharicale, a dus-o la Istanbul, într-un harem. Dragomir, disperat a plecat să-și caute sora prin Turcia, Liban și Siria, fără s-o găsească. Didina, Voica, Sinefta Eugen Barbu, Groapa Scriitorul român Eugen Barbu (1924-1993) este talentatul autor de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
colindeți", atunci colindătorii cântau mai departe: Am venit și noi odată La un an cu sănătate, Și la anul să venim Sănătoși să vă găsim. Ne dați, ne dați, Ori nu ne dați? Atunci gazdele împart copiilor covrigi, nuci, mere, zaharicale, bani. - Câți sunteți? Iar copii șireți răsăpund: - Suntem trei, mititei, ca bobul de mei! Moș Ajunul se zice c-a fost baciul aflat în slujba lui Moș Crăciun, stăpânul staulului unde Maica Domnului l¬a născut pe Isus Hristos. Numele de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
colindeți", atunci colindătorii cântau mai departe: Am venit și noi odată La un an cu sănătate, Și la anul să venim Sănătoși să vă găsim. Ne dați, ne dați, Ori nu ne dați? Atunci gazdele împart copiilor covrigi, nuci, mere, zaharicale, bani. - Câți sunteți? Iar copii șireți răsăpund: - Suntem trei, mititei, ca bobul de mei! Moș Ajunul se zice c-a fost baciul aflat în slujba lui Moș Crăciun, stăpânul staulului unde Maica Domnului l¬a născut pe Isus Hristos. Numele de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
am plecat în capitală să văd lucrările lui N. Grigorescu de la Ateneu, muzeul Simu, muzeul Aman și expoziția Tinerimea Artistică deschisă atunci în Panorama Grivița, un circ pe locul viran de lângă Universitate și Spitalul Colțea. Tronau acolo mari maeștri cu zaharicale și șerbeturi. Am rămas foarte impresionat de două tablouri ale lui Petrașcu, un răsărit de lună pe malul Dunării și o casă din Dobrogea, cu flori roșii la o fereastră, care pe urmă a intrat în colecția muzeului Simu. Câteva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Berbecu era exactitatea personificată; la ora 2 era la peronul din Bulevard și primea defileul senatorilor. Mai târziu era la cafeneaua Union din strada Regală, iar seara se instala lângă un rahagiu care, în toate serile, își întindea taraba cu zaharicale pe Calea Victoriei, lângă vechea poartă a casei unde era instalat Clubul Tinerimii. Femeile cari circulau își treceau toate mâinile prin lâna bogată a Berbecului, după cum multe din ele îi cumpărau câte un rahat sau o altă zaharica. În cele din
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Brăila, cel mai național dintre birturile naționale din țară. Printre imaginile delicioase ale copilăriei noastre Îndepărtate poate că mai stăruie Încă, la unii dintre dumneavoastră, amintirea bragagiilor atât de pitorești pe ulițele Bucureștilor de acum o jumătate de veac, cu zaharicalele lor de fantezie orien tală și cu costumul lor arnăuțesc, cu turban cu fes, ilic, șal vari și papuci, o poemă de linii și de culori, purtând sau poposind pe la colțuri cu donița de bragă Împodobită cu aplicații de alamă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Piața Unirii. Acolo unde acum se ridică hotelul Unirea, pe atunci se afla un cinematograf care purta numele vechiului circar italian Sidoli iar, pe colț, o cofetărie spre care o trăgeam de mână pe Soltana: vitrina expunea o poiană din zaharicale colorate în care spăla rufe într-o albie Alba ca Zăpada. Cei șapte pitici curmau cu joagărul un trunchi gros de ciocolată. Într-o duminică s-a petrecut rebeliunea legionară. Înarmați cu pistoale, grupuri de camarazi ocupau fiecare instituție și
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
unei cofetării. În schimb, în România și în alte țări, aceste produse se găsesc adesea în cofetării. În lucrarea sa "Condica limbii românești" apărută pe la 1830-1840, boierul muntean Iordache Golescu făcea următoarea descriere a produselor de cofetărie: "Cofeturi" și "condite", "zaharicale", "dulcețuri", "zimaricale", "plăcinte", "pogace", "baclavale", "marțapale", "mezelicuri", "mezele", "poame" și alte asemenea se zic la acelea ce se pun la masă în urma bucatelor, însă "cofeturi" și "condite", "zaharicale" și "dulcețuri" se zic la acelea ce se fac din zahăr, din
Cofetărie () [Corola-website/Science/323941_a_325270]
-
Iordache Golescu făcea următoarea descriere a produselor de cofetărie: "Cofeturi" și "condite", "zaharicale", "dulcețuri", "zimaricale", "plăcinte", "pogace", "baclavale", "marțapale", "mezelicuri", "mezele", "poame" și alte asemenea se zic la acelea ce se pun la masă în urma bucatelor, însă "cofeturi" și "condite", "zaharicale" și "dulcețuri" se zic la acelea ce se fac din zahăr, din miere, din care conditele se aseamănă ca și când ar avea zahăr înghețat asupra, ca și când ar fi de cristal; "zimaricale", "plăcinte", "baclavale" și "marțapale" se zic la acelea ce se
Cofetărie () [Corola-website/Science/323941_a_325270]
-
cu carne și cu zahăr; "pogace" se zic acelea ce se fac numai cu unt și făină, fără carne, adică plăcintă fără carne; "mezelicuri" și "mezele" se zic uscăturile, sărăturile și altele asemenea, cum ghiudem, pastramă, cașcaval, migdale, năut și zaharicale ce se pun la masă pe la sfârșitul bucatelor și "poame" cele ce se mănâncă necoapte, nefierte la foc, cum mere, pere, prune, struguri. Unele dintre categoriile și tipurile de produse de cofetărie includ următoarele: Consumul excesiv de produse de cofetărie a
Cofetărie () [Corola-website/Science/323941_a_325270]
-
pentru a dovedi importanța - cu rădăcini adânci, anterioară perioadei romane - a bradului în imaginarul autohton se poate cita obiceiul spovedaniei la brad. Pentru a se evita tăierea unui pom întreg obiceiul se reduce la o creangă, ce este împodobită cu zaharicale și turtițe ce se împart la pomana mortului. Bradul se folosește în cazul în care cel care moare este nenuntit, necăsătorit, iar uneori fetele nemăritate sunt îmbrăcate la moarte în rochie de mireasă, înmormântarea fiindu-le în același timp și
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
considerat cel de Damasc . Cresonul, ridichile, spanacul, sfecla, lăptuca erau și ele întâlnite, însă rafinații evitau tot ce „colorează dinții și gingiile” . Cu mai bine de douăsprezece veacuri în urmă, Orientul era cunoscut sub numele de țara dulciurilor și a zaharicalelor, prezente în casa bogatului și săracului deopotrivă . Majoritatea erau pregătite din migdale, zahăr, ulei de susan, lapte, sirop, parfumate cu apă de trandafiri, mosc, scorțișoară . Cultivarea trestiei de zahăr se practica în tot Orientul Apropiat cu puțină vreme înainte de Hegira
Cultura mesei în vremea califului Harun al-Rashid () [Corola-website/Science/331817_a_333146]