80 matches
-
scepticism: Ne punem vag și destul de confuz probleme"; "Nu te poți bizui pe nimeni și pe nimic"; De ce or fi tinerii ăștia inteligenți pătimași până la prostie?"; Cert e că trăiesc într-un penibil provizorat spiritual" etc. etc. Plimbări, cinematografe, cafenele, "zaiafeturi", dar și Biblioteca Fundațiilor, frecventată cu fervoare, loc de satisfacere a bulimiei lecturii ca și al întâlnirilor, proiectelor și bârfelor amicale. Citește enorm, eclectic - cum, de altfel, fac toți congenerii săi - iar observațiile îi devin din ce în ce mai pertinente. Nu numai când
Arșavir, omul lui Dumnezeu by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8193_a_9518]
-
trecu și nu te găsi Pe mâine. Nu Pentru că haznaua și dandanaua încă se mai vând la târg cu ocaua Domnilor vreau și eu la berărie sunt sătul până-n gât de cacofonie Vreau și eu în francofonie în masonerie vreau zaiafet și vreau sindrofie Vreau tutun de pipă Clan Vreau șampanie și vreau chantan Nu dumneata vei purta șapcă. Mai vreau Mai vreau cu brișca la șosea să port joben baston și ghetre O mie de perechi de mănuși albe să
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/8180_a_9505]
-
atrage atenția asupra unui fenomen cel puțin ciudat: românii au împrumutat cuvinte și expresii privitoare la „beție“ de la un popor căruia religia îi interzice în mod categoric consumul de spirtoase. Este vorba despre cuvinte cum sunt chef, chiolhan, mahmur, turlac, zaiafet, precum și de expresii ca a fura luleaua neamțului sau a se afuma cu luleaua. Amintesc că și tabietul fumatului vine de la turci, împreună cu o serie de cuvinte din această sferă semantică: lulea, tutun, ciubuc, imanea, narghilea (ultimele două, ieșite din
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
place deloc cum sună, spuse Timișoara — Eu nu le aș plînge deloc de milă, spuse Poștașul, trebuia de la bun început să-și dea seama fiecare în ce intră. Dar ei nu s-au gîndit la altceva decît la lovele și zaiafeturi. Prea s-au întins mai mult decît le era plapuma. — Ai dreptate, spuse Timișoara, nu spun că nu merită să și-o ia fiecare în bot cu vîrf și îndesat. Mă tem numai ca nasolia asta să nu se întindă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
dar-ar dracu-n coiu lui, ăsta e bun să taie frunză la câini și să călărească muieri și să facă praf sutele... Lui să-i dai bani cu amândouă mâinile și el să-i toace la pocăr, și la zaiafeturi și la matracuce. Și zmintita de Ivona nu mai știe cum să-l mai lingușească, iote și-acu ce se mai mierlăie... Ee-tee, mierlăie-te tu, că pe el tot Farfuza-l comandă ! Tot Farfuza e generalul și dân vorba ei
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
se iviră slujnicuțe nu cu mult mai mature decât primele, purtând farfurioare cu dulceață de agrișe și zmeură și pahare aurite cu apă de izvor. Cafea nu se servea, deoarece, deși în Țara Românească lingavii fanarioți o introduseră masiv pe la zaiafeturi o dată cu văcăritul, în Moldova ea nu pătrunsese decât sporadic, sub formă de boabe. Când însă va pătrunde în cantități mari pe la începutul sec. al XIX-lea, nu va putea fi înlocuită cu nimic. Episodul 178 AȘTEPTÂND PRÂNZUL în timp ce oaspeții gustară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ce scrie, dacă nu vă supărați? - întrebă Metodiu. — Până aici Occident, de-aici încolo pașalâc - spuse turcul cu mândrie. — Mă scuzați, n-am știut - zise Metodiu. Eu sunt moldovean, și știți, la noi nu... — Moldovean?! - spuse uimit ienicerul. Osman, Selim, Zaiafet, ia veniți bre, încoace! Din niște tranșee săpate la umbra pâlcurilor de salcâmi, răsăriră câteva busturi mahmure de turci. Alături de ele apărură și altele, mai tuciurii, cu inel în ureche și cu viori în mâini. Abia acum își dădu seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și i-am luat ca din oală, nici n-au avut timp să treacă în camerele lor. M-am gândit: Tu, Kemale băiete, te lupți la dracu-n praznic pentru țară și sultan și ăștia o țin tot într-un zaiafet, nici tutunul nu l-au strâns”. Mi s-a făcut negru înaintea ochilor, dar eram frânt de drum, călărisem două zile și două nopți, și nu le-am făcut nimic. Pe undeva l-am înțeles și pe tata, la vârsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Lupii! Să mă întorc!” A luat drumul îndărăt, având mereu în urechi acel urlet rău prevestitor. Îl mai auzea chiar și când ajunsese în dreptul porților lui. Când a dat să le deschidă, ce să vadă, în casă - lumină ca la zaiafet, cu toate că trecuse demult de miezul nopții. “Măi, să fie?!” și-a zis el, nevrând să creadă nimic din ceea ce-i încolțise în gând. A lăsat căruța la poartă și poarta în plata Domnului și a dat să intre-n casă
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
un astfel de chef cu dracii. El „se chefăluiește” în Iad cu „votchi, tabacioc, lăutari și femei 467Narcotice și halucinogene în spațiul carpato-dunărean frumoase” (Ion Creangă, Ivan Turbincă, 1878). Un alt cuvânt turcesc avea această semnificație : zyafet, devenit în română zaiafet. Din țările maghrebiene, termenul kif sau kief pătrunde în Franța. În anii 1798-1802 armata lui Napoleon domină Egiptul, iar în perioada 1830-1847 se desfășoară războiul franco-algerian. La jumătatea secolului al XIX-lea, Charles Baudelaire, ingerând hașiș („decoct de cânepă indiană
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ți-ai dorit vreodată copii? l-a Întrebat ea În vreme ce se Întorceau cu mașina de la spital. — Firește, a răspuns el zâmbind. Mi-ar plăcea să am copii. Visez adesea că am o familie numeroasă și gălăgioasă, familie grecească, știi, cu zaiafeturi la care toată lumea râde și tăifăsuiește. Cu totul altceva decât erau serile nefericite din Ajunul Crăciunului petre cute alături de părinții mei fără ca vreunul dintre noi să scoată vreo vorbă. Singura piedică e Însurătoarea. Așa ceva nu mă-ncântă! Margaret a zâmbit
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
și taci!, că, distracția se plătește; artiștii trebuie Încurajați. Și-i smulse șomoiogul de bani, și trecu mai departe; din urma ei, altă dansatoare, urmând la rând, cu punerea și dansarea poalelor În capul soțului doamnei directoare. Târziu, spre zori, zaiafetul se Încheie. La despărțire, nimeni nu mai știa care e beat-criță, ori, care se mai poate ține oarecum pe picioare, spre a ajunge, pe ele, acasă la el. Două zile au trecut, apoi, Într-o liniște suspectă. În a treia
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
se poate, mă, să fie ceva gratis, nu știi că e criză? Și criza ne afectează la toți buzunarele, portofelele se află În pragul leșinului, fiecare bea cât are, se-ntinde cât Îi este plapuma de azi Încolo. Gata cu zaiafeturile, cu dai tu azi, că dau și eu peste un cincinal sau peste o zi, nu mai merge! Aaaa, o palmă gratis Îți dau, dacă vrei, cu toată plăcerea și sunt darnic: chiar două, dacă dorești... Gore fumează o țigară
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
orezuri de sunt vestiți în șapte‐opt districte. Cei mai slăbuți pe grandomani admiră o căciuleală de poltroni, nativă; vorbesc unii șoptit, iar alții urlă; apare‐ apoi și câte‐o hetairă cu lac pe unghii, pentru ofensivă; așa începe‐ un zaiafet cu surlă. BALADĂ NUPȚIALĂ Voi mai veni, vei mai veni în hora care nu se rupe. Va fi o zi, numai o zi când apa se va zbate‐n cupe. Voi scrie mult, vei scrie mult într‐ un album din
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
place deloc cum sună, spuse Timișoara — Eu nu le aș plînge deloc de milă, spuse Poștașul, trebuia de la bun început să-și dea seama fiecare în ce intră. Dar ei nu s-au gîndit la altceva decît la lovele și zaiafeturi. Prea s-au întins mai mult decît le era plapuma. — Ai dreptate, spuse Timișoara, nu spun că nu merită să și-o ia fiecare în bot cu vîrf și îndesat. Mă tem numai ca nasolia asta să nu se întindă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
unui atlet intelectual, trupul său puternic fiind compensat de trăsăturile fine și privirea pătrunzătoare. Se lăsase pe spate doar În cămașă, după ce Își azvîrlise haina pe scaunul de alături, și părea mulțumit de atmosfera veselă din jur, dar oarecum deasupra zaiafetului ușuratic. Îmi păru, așa cum probabil le părea celor mai mulți oameni, un individ agreabil, dar cu apucături ciudate. — Fratele dumneavoastră, În vremuri mai fericite, spuse Hennessy arătînd spre Frank. O cină la restaurantul clubului de teatru. Deși fotografiile te pot induce În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
scrii un roman postmodernist, decât să - l citești. În artă, nu se poate miza pe o celebritate câștigată ca la loz în plic. În teatru și mucavaua are responsabilități artistice. Marii artiști știu să dozeze corespunzător alchimia dintre singurătate și zaiafet, dintre disperare și entuziasm. Trec unii prin cultură ca sfoara prin mămăligă. Prin capacitatea de a declanșa revelații, muzica este marea aliată a religiilor. Muzica de orgă are irizări de infinit. Muzica poate face dintr-un suflet răvășit o catedrală
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ivi o umbră, colonelul o recunoscu: - Ce faci mamare? Pe-aici locuiești? - Da! Dar ce număr căutați? - 183! Răspunse unul dintre ei. După ce le arătă casa, curioasă vru să afle amănunte, - Dar ce faceți acolo domn colonel, că auziși un zaiafet?... muzică, miros de grătare! Secretoasă îl trase de-o parte și șușotiră puțin; plictisit de insistența femeii îi răspunse într-o doară, - Lasă mamare... întâi să vedem care e situația! - Insist! Am ceva clasa întâi, n-o să regretați! Discreție totală
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
curme cîtă vreme mentalul sperios și pleoștit al blajinilor din "apartamentul de bloc" e predispus să odrăslească, iar și iarăși, obsesive fantasme. Ba mai mult, luînd pînă și trauma asta în ușor, ei sînt gata să transforme în prilej de zaiafet impulsurile ce trădează alterarea celulei morale. Mesajul piesei e cu bătaie lungă. Problematica etico-politică pe care Constantin Popa o abordează se constituie, de altfel, într-un atu cert al acestei dramaturgii în a cărei structură de rezistență intră, de bună
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
informații de pe tăblițele strămoșilor noștri ca să ne luminăm cum vine și cu această șmecherie! Pe tăblița 5 avem pe Gomtaro Agem adi-că din Orient, pe tăblița 13 îl găsim pe Ene din Getia care este crainicul lui Maico pentru ceva zaiafeturi unde a fost chemat tot neamul ce are aceiași mumă. Tăblița 20 povestește nenorocirea care a suferit-o Petra Mesia adică din sudul Istrului cînd era năimit la agia Macedoniei, tăblița 38 amintește de necinstea lui Eni Bastarno, iar tăblița
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
plătește bir ș.a.m.d.). Dar, dacă așteaptă de la „revuluție” un „ce profit”, Conul Leonida, el însuși, nu ar mișca la o adică nici un deget, temându-se și tremurând de „furia poporului”. Nu e de mirare că ia zgomotul unui zaiafet de Lăsata Secului drept o zaveră. O scrisoare pierdută (1884) rămâne capodopera dramaturgiei românești. Acțiunea piesei se desfășoară într-un târgușor de munte, în preajma noilor alegeri necesitate de revizuirea Constituției, revizuire propusă de guvernul liberal. Strașnică ocazie pentru C. de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
așa ceva. Cîți din cei ce ieșiseră, înlănțuindu-și mijlocul, în înserarea plină de pace, și uitaseră deja gestul personajului cervantesc... Da, pictorul vorbise! Boușcă devenise spaima juriilor. Mici conclavuri călduțe artiști și culturnici în schimburi reciproce de jovialități terminate cu zaiafeturi discrete juriile trebuiau să împace talentul cu prostituarea talentului, vocația cu impostura. Lucrare grea, să recunoaștem. Dar posibilă. Boușcă întîrzia. I se rezervase panoul și era așteptat. Momentul delicat al jurizării. Apărea. O compoziție imensă, un Crist apocaliptic. Stupoare și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și de rang ai reginei-mamă.) Albionul își omagiază, în persoana originalei regine-mamă, însăși istoria. Ne-o imaginăm pe nobila sărbătorită, care și-a dus viața în seninătate și modestie, contemplîndu-și fastuosul ceremonial cu detașata-i exclamație predilectă: vai, ce hazliu! Zaiafetul mergea bine. Lume multă, bucate alese pe masa care se-ntindea pînă dincolo de odăi, în veranda cu vitrouri. Taifasurile erau în voia lor, dulce-moldovenească. Pînă în momentul cînd... cineva pomeni de Rege. Din grupul pestriț dinspre bucătării, sări unu' cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prieteni: Gauguin (1848-1903) și Van Gogh (1853-1890). Atît de prieteni încît, după una din certurile lor, neiertătoare, cel de-al doilea își taie urechea. Lăsînd, în schimb, istoriei artei, prin tragismul gestului, una din capodoperele ei memorabile. (la un recent zaiafet, m-am certat cu ancestralul meu prieten, aproapele Mihai Ursachi. Vă informez că toate cele patru urechi ne sînt intacte.) Doi mari pictori prieteni, întru existență, întru artă: unul alege departele, celălalt aproapele. Lui van Gogh îi este suficient un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lui Dej, dar mai ales cel al lui Ceaușescu au simplificat, au monocromatizat antrenul, bazîndu-se exclusiv pe tot mai deasa pătură de parveniți cu dosar muncitoresc-țărănesc. Hărăzită de noua istorie să pună țara la cale, dar să și dea strălucire zaiafeturilor de partid. Cocul à la Găinușă, costumul à la cioclu, trebuiau să impună ștaiful proletar, recurgîndu-se însă, mde, tot la ținuta burgheză (Tunica leninistă era doar pentru vizitele de lucru). Unsprezece ani de viață (aparent) fără dictatură au modificat, iarăși
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]