80 matches
-
ea funcționa. Este foarte probabil ca inițial acea zalhana să fi luat ființă ca o întreprindere mică, care ulterior, se pare, după 1850, să se fi dezvoltat. În 1850 zalhanalei i s-au făcut „meremeturi” serioase. În condica contabilă a zalhanalei sunt menționate sumele de 2.487 lei, 6.345 lei, 240 lei plata a 10.000 cărămizi, cheltuite în acest scop. La 27 mai 1851 se făcea distincția între „zalhanaua veche” din anii 1848-1850 și cea nouă din anul 1851
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
i s-au făcut „meremeturi” serioase. În condica contabilă a zalhanalei sunt menționate sumele de 2.487 lei, 6.345 lei, 240 lei plata a 10.000 cărămizi, cheltuite în acest scop. La 27 mai 1851 se făcea distincția între „zalhanaua veche” din anii 1848-1850 și cea nouă din anul 1851, ceea ce înseamnă că, în cursul anului 1850, întreprinderea a fost renovată și mărită. Materia primă prelucrată în zalhana era carnea de vită din care, după cum reiese din indicațiile referitoare la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cheltuite în acest scop. La 27 mai 1851 se făcea distincția între „zalhanaua veche” din anii 1848-1850 și cea nouă din anul 1851, ceea ce înseamnă că, în cursul anului 1850, întreprinderea a fost renovată și mărită. Materia primă prelucrată în zalhana era carnea de vită din care, după cum reiese din indicațiile referitoare la specialitatea lucrărilor, se prepara seu, pastramă, cerviș și alte produse. Informațiile nu ne dau posibilitatea să stabilim numărul de vite tăiate anual. O mențiune din anul 1850 indică
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ne dau posibilitatea să stabilim numărul de vite tăiate anual. O mențiune din anul 1850 indică suma de 2.324 lei, cheltuită pentru tăierea a 397 de vaci, dar nu avem certitudinea că mențiunea se referă la întregul an. În zalhana munceau la 1850 lucrători, împărțiți în 17 specialități (casapi, elcii, pastramagii, ciubergii, gropari, ciolănari, sărari, bedeli, gecergii, mătari, chelari, lemnari, fochist, cazangiu, tulumbagiu, portar și vătav). În acel an au fost remunerați bănește nouă casapi, nouă elcii, zece pastramagii, 22
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
alți angajați vremelnic. Mai bine plătiți sunt casapii și pastramagiii, cu peste doi lei pe zi casapii și aproape doi lei pe zi pastramagiii. Lucrătorii, fiind cu toții salariați, între patroni și ei existau relații de tip capitalist, ceea ce înseamnă că zalhanaua era o manufactură capitalistă. Beneficiile realizate de către cei doi proprietari nu depășesc suma de 1.000 lei în anii 1848-1849. Anul 1850 s-a soldat chiar cu un deficit de 1.297 lei. Aceasta nu înseamnă însă că întreprinderea se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
soldat chiar cu un deficit de 1.297 lei. Aceasta nu înseamnă însă că întreprinderea se dovedea a fi nerentabilă. Deficitul din anul 1850 își are explicația în cheltuielile pe care le-au făcut patronii în vederea măririi întreprinderii. De altfel, zalhanaua s-a redresat ulterior, și-a mărit producția, iar patronii beneficiile. Concomitent cu fondarea zalhanalei, proprietarii au înființat alăturea și o crâșmă, prin care, firește, o parte din banii plătiți lucrătorilor le reveneau pe această cale. Funcționarea acelei zalhanale a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se dovedea a fi nerentabilă. Deficitul din anul 1850 își are explicația în cheltuielile pe care le-au făcut patronii în vederea măririi întreprinderii. De altfel, zalhanaua s-a redresat ulterior, și-a mărit producția, iar patronii beneficiile. Concomitent cu fondarea zalhanalei, proprietarii au înființat alăturea și o crâșmă, prin care, firește, o parte din banii plătiți lucrătorilor le reveneau pe această cale. Funcționarea acelei zalhanale a găsit un important sprijin în târgoveții din Huși, care s-au opus intenției Departamentului din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
altfel, zalhanaua s-a redresat ulterior, și-a mărit producția, iar patronii beneficiile. Concomitent cu fondarea zalhanalei, proprietarii au înființat alăturea și o crâșmă, prin care, firește, o parte din banii plătiți lucrătorilor le reveneau pe această cale. Funcționarea acelei zalhanale a găsit un important sprijin în târgoveții din Huși, care s-au opus intenției Departamentului din lăuntru care, pretextând, în interesul unor concurenți ai întreprinzătorilor, că zalhanaua ar fi fost construită chiar în târg, dăunând astfel sănătății locuitorilor lui, plănuia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o parte din banii plătiți lucrătorilor le reveneau pe această cale. Funcționarea acelei zalhanale a găsit un important sprijin în târgoveții din Huși, care s-au opus intenției Departamentului din lăuntru care, pretextând, în interesul unor concurenți ai întreprinzătorilor, că zalhanaua ar fi fost construită chiar în târg, dăunând astfel sănătății locuitorilor lui, plănuia să o desființeze. Târgoveții au arătat că zalhanaua „li este de îndemânare și de priință pentru negoț”. Probabil că zalhanaua a contribuit la sporirea numărului de cârciumi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din Huși, care s-au opus intenției Departamentului din lăuntru care, pretextând, în interesul unor concurenți ai întreprinzătorilor, că zalhanaua ar fi fost construită chiar în târg, dăunând astfel sănătății locuitorilor lui, plănuia să o desființeze. Târgoveții au arătat că zalhanaua „li este de îndemânare și de priință pentru negoț”. Probabil că zalhanaua a contribuit la sporirea numărului de cârciumi, căci în 1851 se făcea observația că „cea mai mare parte din viețuitorii acestui târg deschid crâșme pe la feliuri de locuri
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în interesul unor concurenți ai întreprinzătorilor, că zalhanaua ar fi fost construită chiar în târg, dăunând astfel sănătății locuitorilor lui, plănuia să o desființeze. Târgoveții au arătat că zalhanaua „li este de îndemânare și de priință pentru negoț”. Probabil că zalhanaua a contribuit la sporirea numărului de cârciumi, căci în 1851 se făcea observația că „cea mai mare parte din viețuitorii acestui târg deschid crâșme pe la feliuri de locuri”. De asemenea, Sfatul municipal al târgului Huși avea venit de la „săul ce
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se făcea observația că „cea mai mare parte din viețuitorii acestui târg deschid crâșme pe la feliuri de locuri”. De asemenea, Sfatul municipal al târgului Huși avea venit de la „săul ce are a se strânge de pe pâraiele ce curg de la gropile zalhanalei, precum și ciolanele de la vitele ce să vor tăia în anul acesta...”, care în 1857 se dădea în antrepriză „pe vremea cât ține tăierea vitelor”. Așadar, zalhanaua de la Huși, în care lucrau peste 50 de oameni salariați, între care exista o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
venit de la „săul ce are a se strânge de pe pâraiele ce curg de la gropile zalhanalei, precum și ciolanele de la vitele ce să vor tăia în anul acesta...”, care în 1857 se dădea în antrepriză „pe vremea cât ține tăierea vitelor”. Așadar, zalhanaua de la Huși, în care lucrau peste 50 de oameni salariați, între care exista o pronunțată diviziune tehnică a muncii, era o manufactură capitalistă. Între 1850 și 1863 a mai luat ființă la Huși o zalhana, despre care n-avem informații
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cât ține tăierea vitelor”. Așadar, zalhanaua de la Huși, în care lucrau peste 50 de oameni salariați, între care exista o pronunțată diviziune tehnică a muncii, era o manufactură capitalistă. Între 1850 și 1863 a mai luat ființă la Huși o zalhana, despre care n-avem informații de natura celor pe care le-am utilizat pentru zalhanaua lui Glodeanu. În anii 1860-1862, ambele zalhanale aveau 20 de cuptoare, produceau anual piei, seu și pastramă în valoare de 510 mii lei, folosind 360
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
salariați, între care exista o pronunțată diviziune tehnică a muncii, era o manufactură capitalistă. Între 1850 și 1863 a mai luat ființă la Huși o zalhana, despre care n-avem informații de natura celor pe care le-am utilizat pentru zalhanaua lui Glodeanu. În anii 1860-1862, ambele zalhanale aveau 20 de cuptoare, produceau anual piei, seu și pastramă în valoare de 510 mii lei, folosind 360 de lucrători, dintre care 140 copii și 100 femei. Este neîndoielnic că desfacerea produselor, ca
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
tehnică a muncii, era o manufactură capitalistă. Între 1850 și 1863 a mai luat ființă la Huși o zalhana, despre care n-avem informații de natura celor pe care le-am utilizat pentru zalhanaua lui Glodeanu. În anii 1860-1862, ambele zalhanale aveau 20 de cuptoare, produceau anual piei, seu și pastramă în valoare de 510 mii lei, folosind 360 de lucrători, dintre care 140 copii și 100 femei. Este neîndoielnic că desfacerea produselor, ca urmare a dezvoltării evidente a acelor întreprinderi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cinci, funcționa la Focșani. Distrusă în vremea războiului Crimeii, a fost refăcută și mărită ulterior, așa încât, câțiva ani mai târziu, ea producea, cu 55 de lucrători (dintre care 15 copii), mărfuri în valoare de 376.400 lei. Și pentru această zalhana ne lipsesc știri amănunțite. Nu avem, de pildă, nici o informație privitoare la diviziunea muncii, una din principalele caracteristici ale manufacturii. Am inclus-o totuși în rândul manufacturilor, ghidându-mă după numărul de lucrători angajați [...] Socotim, de asemenea, că și atelierele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
puțin câteva zeci, cu alte cuvinte atelierele navale de la Galați funcționau după principii specifice manufacturii. Informațiile de care dispunem ne-au îngăduit să trecem în rândul manufacturilor din Moldova, care au funcționat între 1848 și 1864, numai patru întreprinderi: trei zalhanale și atelierele navale de la Galați. Restul întreprinderilor industriale din Moldova erau după părerea noastră ori mici ateliere, care se încadrau în mica producție de mărfuri sau în cooperația capitalistă simplă, ori mici făbricuțe. Este adevărat că mai existau unele întreprinderi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care-l practicau domnitorii prin acordarea așa-ziselor privilegii exclusive întemeietorilor de întreprinderi industriale și care frânau inițiativa întreprinzătorilor neboieri, a exercitării dreptului de monopol de către unele instituții și persoane particulare etc., progresul industriei se desfășura anevoios. În septembrie 1860, zalhanaua lui Cerchez din Botoșani, de pildă, a fost închisă, deoarece eforia orășenească avea monopolul tăierii de vite în acel oraș. În târgurile proprietate particulară, proprietarii dețineau monopolul desfacerii principalelor bunuri de larg consum. În aceste împrejurări, firește, nu se puteau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
produselor fabricate ale țărilor apusene. Cea mai bună dovadă în acest sens ne-o oferă chiar soarta încercărilor izbutite și neizbutite de fondare a manufacturilor în Moldova. Aici s-au dezvoltat trei zalhanale-manufacturi și atelierele navale de la Galați, tocmai pentru că zalhanalele nu erau concurate de către țările apusene, iar atelierele navale de la Galați erau indispensabile. Așadar, rămânem la concluzia că stadiul manufacturier în industria Moldovei a rămas în faza unor începuturi timide, fără putință de progres. Această stare de lucruri a generat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
exportul vitelor deținea un loc important în balanța comercială a țării. Beneficiile rezultate din comerțul cu vite puteau fi mult sporite, dacă la exportul vitelor s-ar fi adăugat exportul de carne prelucrată în cantitați mai mari decât puteau da zalhanalele. Pe de altă parte, prelucrarea cărnii prin procedee meșteșugărești avea neajunsul că produsele căpătau o valoare de întrebuințare de scurtă durată, datorită, firește, imperfecțiunii conservării, așa încât exportul cărnii la mari depărtări era imposibil. Aceste dificultăți puteau fi înlăturate prin conservarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
industrială a lui Krodop. După cum am mai arătat, Goldner avea un privilegiu exclusiv de preparare a conservelor numai prin mijloace mecanice. Tocmai de aceea el a încercat să oprească pe Krodop de a prepara conserve și nu a oprit funcționarea zalhanalelor din Galați. Din nefericire, informațiile documentare relative la instalația mecanică a lui Krodop nu ne oferă și alte știri. Din expunerea privitoare la începuturile industriei mecanice din domeniul alimentar, reiese că în perioada 1848-1864 au funcționat în Moldova 17 mori
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
contra plată, după cum cei mai mulți lucrători din atelierele de cooperație capitalistă simplă se recrutau din „sărăcimea” orașelor și a târgurilor. Aceeași proveniență socială aveau și cei mai mulți dintre lucrătorii de la manufacturi și fabrici. La una din cele mai mari manufacturi din Moldova, zalhanaua de la Huși, era angajat în 1849 „un mare număr de oameni săraci... și toată ceelantă sărăcime”. În întreprinderile mecanice erau utilizați îndeosebi în munci auxiliare argați (velnițe, mori), țigani dezrobiți ș.a. O importantă sursă de recrutare a forței de muncă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de care aveau nevoie și pe care nu-i puteau dobândi numai prin valorificarea produselor micii lor gospodării agricole. Deasemenea, mulți dintre lucrătorii de la manufacturile-zalhanale, cărămidarii, întreprinderi ce funcționau numai o parte a anului, nu erau rupți de agricultură. La zalhanaua de la Huși existau lucrători angajați vremelnic la „descărcat cazane”, care munceau doar trei zile dintr-o lună, alții care lucrau 20 de zile dintr-o lună și despre care documentele nu ne îngăduie să precizăm dacă lucrul la zalhana era
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
La zalhanaua de la Huși existau lucrători angajați vremelnic la „descărcat cazane”, care munceau doar trei zile dintr-o lună, alții care lucrau 20 de zile dintr-o lună și despre care documentele nu ne îngăduie să precizăm dacă lucrul la zalhana era pentru ei o îndeletnicire principală sau complementară. Exceptând zalhanalele, unde este foarte probabil să se fi folosit parțial și munca clăcașilor, îndeosebi atunci când proprietarul întreprinderii era și proprietarul sau arendașul moșiei, în industria moldovenească între anii 1848-1864 se generalizaseră
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]