80 matches
-
di a fi pentru ce mai mică tăere, încât mai vârtos de o așa lucrare ce mii de vite și rugăm pi isprăvnicii să binevoiască a faci cunoscut la locul cuvinit ci pentru a să lua poruncă de disființare aceștii zalhanale din locul aflător și înființare ei pe pilda celoralalte zalhanale din Moldova, adăugind a arăta ca pătimirile din vara trecuta au fost așa nesuferiti încât și jignitoare stării sănătății familiilor noastre care ne faci și acum două îngrijiri după săcita
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
vârtos de o așa lucrare ce mii de vite și rugăm pi isprăvnicii să binevoiască a faci cunoscut la locul cuvinit ci pentru a să lua poruncă de disființare aceștii zalhanale din locul aflător și înființare ei pe pilda celoralalte zalhanale din Moldova, adăugind a arăta ca pătimirile din vara trecuta au fost așa nesuferiti încât și jignitoare stării sănătății familiilor noastre care ne faci și acum două îngrijiri după săcita ci să vedi că urmează, ca nu cumva să nască
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
boierilor viețuitori din târgul Huși adresată Isprăvniciei de Fălciu pentru desființarea salhanalei din mahalaua Plopeni a târgului. Către cinst(ita) isprăvnicie țin(utului) a Fălciului, În vara anului trecut s-a înființat în mahalaua Plopeni, de aici din târg o zalhana supt cuvânt de a fi pentru tă(iăere(aă unui mic număr de capre.După puțin, a și început lucrare și a urmat tăierea un(uiă No peste 3000 vite mari. Această zalhana este făcută pe un pârâu de apă
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
mahalaua Plopeni, de aici din târg o zalhana supt cuvânt de a fi pentru tă(iăere(aă unui mic număr de capre.După puțin, a și început lucrare și a urmat tăierea un(uiă No peste 3000 vite mari. Această zalhana este făcută pe un pârâu de apă încât îl poate păși omul; Și pentru multa apropiere a ei de târg ne-a făcut pe toți a fi supuși unei pătimiri primejdioasă.Întâi cu îngrijire de foc și al doilea cu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
fi fost supuși ce(leiă cumplite pătimiri și primejdii. După care toate aceste pătimiri acum ne amenință îndoita frică și supărare cu adăogire(a) pregătirilor ce fac în tă(iăere(aă unui îndoit număr de vite. Noi, pe pilda altor zalhanale din Moldova, precum Galaț(iă, Focșani, Bârlad și altele care sânt înființate pe niște ape mari curgătoare și depărtate cu totul de târguri și mahalalele lor, cu care se alcătuiește o desăvârșită sigurantie a obștii târgurilor, ne cunoaștem în dreptate
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
o desăvârșită sigurantie a obștii târgurilor, ne cunoaștem în dreptate a cere și pentru târgu(lă nostru o asăminea ocrotire din parte(aă ocârmuirii. Pentru aceea dăm în știința isprăvniciei pătimirile din vara trecută și totodată neîncuviințare(aă înființării acestei zalhanale, tocmai într-o mahala a târgului și pe un pârâu așa de mic, căci mai în toată vremea stă săc, unde nu iartă stare(aă lui de a fi pentru ce(aă mai mică tă(i)ere / cu cât mai
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
aă mai mică tă(i)ere / cu cât mai vârtos de o așa lucrare de mii de vite/. Și rugăm pe isprăv(nicieă să binevoiască a face cunoscut la locul cuvenit pentru a se lua poruncă de desființare(aă acestei zalhanale din locul aflător și înființare(aă ei pe pilda celorlalte zalhanale din Moldova, adăogind a arăta că pătimirile din vara trecută au fost așa nesuferite încât și jignitoare stării sănătății famililor noastre, căci ne face și acum ai îndoi îngrijirea
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
o așa lucrare de mii de vite/. Și rugăm pe isprăv(nicieă să binevoiască a face cunoscut la locul cuvenit pentru a se lua poruncă de desființare(aă acestei zalhanale din locul aflător și înființare(aă ei pe pilda celorlalte zalhanale din Moldova, adăogind a arăta că pătimirile din vara trecută au fost așa nesuferite încât și jignitoare stării sănătății famililor noastre, căci ne face și acum ai îndoi îngrijirea după săceta ce se vede că urmează, ca nu cumva să
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
un ciolan la împărțeală. N-ai ce face: roade-l." Accent pe ultima silabă: Basma para saca baclava oca tara maca pușlama baccea canapea imanea sofa cafea daira pașa aba hazna canara chisea halva beltea boccea baccea farfara mangafa iofca zalhana zahara musaca ciulama sarma iocma lichea zurba iarma belea halca manea macara mucava tarama caba canea cosa minarea cupea cucuvea cișmea lama meterhanea fedea cafenea feregea testea micșunea lalea cercevea sau giurgiuvea giubea ghiulea mascara hasa curea livrea lulea mula
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
toate acestea cuvinte au pluralul în ale sau ele. Hazna haznale Beltea beltele. Pluralul substantivului taigà nu poate fi decât taigale, ca și basma, para, saca, baclava, para, maca, pușlama, sofa, daira, pașa, aba, hasna, canara, halva, farfara, mangafa, iofca, zalhana, muaca, ciulama, sarma, lohma, zurba, iarma, halca, macara, mucava, tarama, caba și a. *1 De la un misoghin cetire: Muiere bună: cămin în furtună. Muiere cu venin: furtună-n cămin. Femeile disprețuiesc pe bărbați în general și public; însă nu în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
opt de fabricare a săpunului, cinci fierării și 700 (războaie, probabil) de mătase și lână. În perioada Regulamentului organic, la Huși a sporit numărul manufacturilor, mai ales în industria alimentară. Un loc însemnat în această ramură industrială l-au avut zalhanalele. Din cele trei mari zalhanale existente în Moldova, două erau la Huși. Printr-o adresă, din 16 august 1835 (Iași), Departamentul Treburilor Dinlăuntru comunica lui Sofronie, episcop de Huși, că mai mulți negustori au trimis jalbă, prin care cer să
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cinci fierării și 700 (războaie, probabil) de mătase și lână. În perioada Regulamentului organic, la Huși a sporit numărul manufacturilor, mai ales în industria alimentară. Un loc însemnat în această ramură industrială l-au avut zalhanalele. Din cele trei mari zalhanale existente în Moldova, două erau la Huși. Printr-o adresă, din 16 august 1835 (Iași), Departamentul Treburilor Dinlăuntru comunica lui Sofronie, episcop de Huși, că mai mulți negustori au trimis jalbă, prin care cer să li se aprobe construirea unei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
existente în Moldova, două erau la Huși. Printr-o adresă, din 16 august 1835 (Iași), Departamentul Treburilor Dinlăuntru comunica lui Sofronie, episcop de Huși, că mai mulți negustori au trimis jalbă, prin care cer să li se aprobe construirea unei zalhanale. Departamentul fiind de acord, recomanda Episcopiei, ca proprietară a târgului, să îndeplinească cererea, deoarece „va avea folos și Episcopia și cu cât va fi în lăuntru țării mai multe fabrici lucrătoare pentru cele de trebuință țării, cu atât va fi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de trebuință țării, cu atât va fi îmbelșugare și eftinătate mai mare”. În adresa către Isprăvnicie a aceluiași departament, din 29 august 1835, se arată că dreptul Episcopiei de proprietară asupra târgului Huși nu putea împiedica dezvoltarea comerțului. Cu certitudine, zalhanaua de la Huși, înființată de boierii Glodeanu și Stere, era cea mai mare manufactură din Moldova, în care lucrau peste 50 de muncitori permanenți și alți câțiva tocmiți vremelnic, în anii 1848-1864. Probabil că zalhanaua a luat ființă ca o întreprindere
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
putea împiedica dezvoltarea comerțului. Cu certitudine, zalhanaua de la Huși, înființată de boierii Glodeanu și Stere, era cea mai mare manufactură din Moldova, în care lucrau peste 50 de muncitori permanenți și alți câțiva tocmiți vremelnic, în anii 1848-1864. Probabil că zalhanaua a luat ființă ca o întreprindere mică, cu doar câțiva lucrători, care ulterior, după 1850, s-a dezvoltat. Materia primă prelucrată în zalhana erau bovinele și ovinele, din care se preparau piei, seu, pastramă, cerviș și alte produse pentru piață
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care lucrau peste 50 de muncitori permanenți și alți câțiva tocmiți vremelnic, în anii 1848-1864. Probabil că zalhanaua a luat ființă ca o întreprindere mică, cu doar câțiva lucrători, care ulterior, după 1850, s-a dezvoltat. Materia primă prelucrată în zalhana erau bovinele și ovinele, din care se preparau piei, seu, pastramă, cerviș și alte produse pentru piață, căutate în Turcia, în valoare de 550.000 lei. Zalhanaua de la Focșani producea mai puțin, valoarea ei fiind de 376.000 lei. Este
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
câțiva lucrători, care ulterior, după 1850, s-a dezvoltat. Materia primă prelucrată în zalhana erau bovinele și ovinele, din care se preparau piei, seu, pastramă, cerviș și alte produse pentru piață, căutate în Turcia, în valoare de 550.000 lei. Zalhanaua de la Focșani producea mai puțin, valoarea ei fiind de 376.000 lei. Este cunoscut faptul că în 1849 se exporta seu, carne și piei la Viena. În 1850 lucrau în această întreprindere muncitori care erau împărțiți în 17 specialități (casapi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
seu, carne și piei la Viena. În 1850 lucrau în această întreprindere muncitori care erau împărțiți în 17 specialități (casapi, elcii, pastramagii, ciubergiii, gropari, ciolănari, sărari, bedeli, gecergiii, mătari, chelari, lemnari, fochist, cazangiu, tulumbagiu, portar și vătav). În 1858, la zalhanaua din Huși s-au tăiat 397 de vite. Concomitent, se înregistrează creșterea numărului de cârciumi: în 1851, se constata că „cea mai mare parte din viețuitorii acestui târg au deschis cârciumi pe la feliuri de locuri”. În 1863, manufactura avea 20
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
că „cea mai mare parte din viețuitorii acestui târg au deschis cârciumi pe la feliuri de locuri”. În 1863, manufactura avea 20 de cuptoare și producea mărfuri în valoare de 510.000 lei. În Moldova, în același an (1863), erau 78 zalhanale, în care lucrau 1.084 muncitori. În 1864 au fost sacrificate în zalhanale 47.313 de vite mari, 177.284 vite mici și 23.939 de porci, ceea ce reprezintă circa 12%, respectiv 19% și 6,5% din numărul total al
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
feliuri de locuri”. În 1863, manufactura avea 20 de cuptoare și producea mărfuri în valoare de 510.000 lei. În Moldova, în același an (1863), erau 78 zalhanale, în care lucrau 1.084 muncitori. În 1864 au fost sacrificate în zalhanale 47.313 de vite mari, 177.284 vite mici și 23.939 de porci, ceea ce reprezintă circa 12%, respectiv 19% și 6,5% din numărul total al animalelor sacrificate în acel an. În ultimele două decenii ale secolului al XIX
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
acum o sută de ani, bivolii, oile și berbecii, pentru seul lor topit În căldări uriașe și adunat În burdufe de bivol, spre a fi trimise În Orient, remorcate, târâte prin mare de mahoanele turcești cu pânze. La cârciumile de la Zalhana mergeam, până mai acum zece ani, toamna, prin noroa iele de-o palmă, ca să mâncăm specialitățile de berbec ale locului: ciorba din gât de berbec, mușchiul, cotletul, „fuduliile de fete mari“, mădu vioarele, bumbarele, rotocoalele, păstră mu rile de oaie
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Nr. 972. Anexa DATELE DE IDENTIFICARE a unor drumuri de interes local care se încadrează în categoria funcțională a drumurilor comunale, precum și a unor drumuri comunale existente care își modifică traseul și lungimea, situate în județul Dâmbovița ┌────┬──────────┬─────────────────────┬──────────────┬───────┬───────────────┐ │Nr. │Denumirea C.F.R. Zalhanaua
HOTĂRÂRE nr. 972 din 22 august 2007 privind aprobarea încadrării în categoria funcţională a drumurilor comunale a unor drumuri de interes local, precum şi modificarea traseului şi lungimii unor drumuri comunale existente, situate în judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190517_a_191846]
-
Vechi Poiana Câmpina Poiana Copăceni Poiana Vărbilău Popești-Brazi Potigrafu Provița de Jos �� Puchenii Mari Puchenii Moșneni Răfov Românești Satu Nou Scorțeni Sfărleanca �� Siliște-Brebu Sroienești Stăncești Strejnicu Târgșorul Nou Târgșorul Vechi Tătărani Țănțăreni Urleta Vadu Părului Valea Călugăreasca Valea Nicovani �� Vărbilău Zalhana Zamfira JUDEȚUL SATU MARE Aliceni Bocicău Ady Endre Acâș Ambud Babța Cămărzana Atea Agriș Apateu Cuta Cehal Babă Novac Agrișu Nou Botiz Orbău Cehăluț Batarci Amați Cămin Soconzel Chegea Băbești Andrid Căpleni Stana Chilia Bărsăul de Jos Apă Cionchești Cidreag
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
de Jos, Ghioldum, Perșunari, Piatra, Satu de Sus Comuna Filipeștii de Târg Sate: Filipeștii de Târg, Brătășanca Ezeni, Mărginenii de Jos, Ungureni Comuna Gorgota Sate: Gorgota, Crivina, Fănari, Poienarii Apostoli, Potigrafu Comuna Mănești Sate: Mănești, Băltită, Coada Izvorului, Gura Crivățului, Zalhanaua Comuna Poienarii Burchii Sate: Poienarii Burchii, Cărbunari, Ologeni, Piorești, Podu Văleni, Poienarii Vechi, Poienarii-Rali, Tătărăi Comuna Puchenii Mari Sate: Puchenii Mari, Miroslăvești, Moara, Odăile, Pietroșani, Puchenii Mici, Puchenii-Moșneni Comuna Șirna Sate: Șirna, Brătești, Coceana, Hăbud, Tăriceni, Varnița Comuna Târgșoru Vechi
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Mănești este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Băltița, Coada Izvorului, Gura Crivățului, Mănești (reședința) și Zalhanaua. Comuna se află în sud-vestul județului, la limita cu județul Dâmbovița, într-o zonă de câmpie, pe malul drept al Prahovei. Este traversată de șoseaua județeană DJ101A care o leagă spre nord de Filipeștii de Târg (unde se termină în
Comuna Mănești, Prahova () [Corola-website/Science/301694_a_303023]