151 matches
-
aveam puse scânduri la geamuri, pe urmă le-o pus... Obloanele ale Înfundate. N-ai mai văzut nimic afară. Și-apoi o-nceput cu mâncarea tare slabă... Ne-o dat numa’ ciorbă de murături, ciorbă de burtă necurățată... Era verde zama pă ea... De-atunci mie nu-mi mai trebe ciorbă de burtă oricum ar fi. Acuma Încoace, o nepoată, fata lui frate-mieu, făcea ciorbă de burtă și le plăcea tare... Apoi zice cătră mine: „Hai, unchiule, mănâncă”. Zic: „Măi, mie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
vinovăției că ar putea face, totuși, ceva. Rămîne o clipă lîngă masa bătrînei și, profitînd că aceasta doarme cu bărbia în piept, atinge capul cățelului cu vîrful degetelor: Măcar de-ai fi fost cîine polițist, să iasă din tine o zamă bună... Doar n-ai de gînd...?!... murmură stupefiată bătrîna. Să vedem cum vor mînca asta arată Mircea Emil spre biberoanele în care țăranca a adus ceaiul de ghindă. Bucuroși, copiii prind biberoanele cu amîndouă mîinile, se uită atenți la culoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
rostogoleau... De nicăieri și de nicicând..., din beciul erelor..., în nici o limbă și ardeau pieziș, pizmaș, înfricoșat, prin aer... Orgiastic! Ca tăciunii! Sporindu-și mânioase amplitudinea, către registrul nechezatului înnebunit, săgnit, copleșitor, al cailor stârpiți și ciopârțiți, în bătălia de la Zama: Vreau Po-ti-rul! Vrei, pe aia... zice calm Bursucul. Întâi și-ntâi, că nu e deloc al tău, se bagă pe fir Iepurele, bățos, cu perdaf și cu osârdie contabilicească. Ambiții prostești! Și nu e nici al nostru. Doi: de-atât
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
neuitând pe Dumnezeu și jurământul, ținea socoteală de oameni. Ținea socoteala și de plăcerea sa“. În popasul făcut la gospodăria săteanului Griga Lazarel, uimit de multele lucruri văzute, printre care și taraful de lăutari, abatele apreciază mai ales sarmalele și zama de potroace, dar și vinul d e Cotnar . Astfel, în romanul amintit mai sus, în vara a nului 16 79, la Hârlău, sosește abatele de Marenne, dintr-o veche familie franțuzească, în chip de misionar. Îl călăuzea Ilie Turculeț, căpitan
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
un șirletic, punând pe masă bucate reci și pr oaste înainte de a aduce zeama și sarmalele pe care le ține în spuză, pregătite pentru soțul său. Te rog s-o ierți. Cum sfârși șătrarul aceste cuvinte, jupâneasa Avramia intră cu zama de găină aburind în străchini, având ș i pe servele sale cu sine, cu alte străchini de zamă și de sarmale . Domnul de Marenne primi în nări mireasma și ochii i se înduioșa ră. - Poftiți, șopti gospodina, cu fruntea plecată
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
le ține în spuză, pregătite pentru soțul său. Te rog s-o ierți. Cum sfârși șătrarul aceste cuvinte, jupâneasa Avramia intră cu zama de găină aburind în străchini, având ș i pe servele sale cu sine, cu alte străchini de zamă și de sarmale . Domnul de Marenne primi în nări mireasma și ochii i se înduioșa ră. - Poftiți, șopti gospodina, cu fruntea plecată, împărțind linguri albe de lemn de paltin și ieși de înd ată cu f emeile. Șătrarul aștepta să
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
imens drum în pantă, unde spiritului uman îi este "din ce in ce mai greu să lupte". În plan național, Sábato aparține "Generației 40", alături de Adolfo Bioy Casares (La Invención de Morel), José Bianco (Las Ratas), Alfredo Varela (El Río Oscuro), Antonio Di Benedetto (Zama), Leopoldo Marechal (Adán Buenosayres), Manuel Mujica Laínez (La Casa) și Julio Cortázar (Los Premios), autori diferiți, cum spune Sábato, insă care se caracterizează prin faptul că au conferit genului românului un nivel de calitate, atât în ceea ce privește tematica, cât și din
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
după ce junghiase cogeamite porc, a cules într-o oală tot sîngele curs, bîiguind că-l va pune în hăcuitura de carne cu care va umple cîrnații. Mulți oameni din cei care înfulecau pe la mese cîrnați de cei puși într-o zamă cam ca la Boldescu de bună, se tot ridicau și plecau drept la care, sculînd boulenii, săltînd și proțapul - cu tîngă - în dreptul grumajilor pentru ca boii, cuminți, să-și petreacă tot gîtul în jug și să iasă încet, călcînd rar, din
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Soiul de grâu de toamnă „Aniversar” 1986 Gașpar Ilie Huteanu Livia 12. Procedeu de combatere a 1987 Bodea Dumitru puricilor la gulia furajeră prin tratarea semințelor Popovici Dumitru Ciubotaru Const. 13. Soiul de secară de toamnă „Orizont” 1988 Gașpar Ilie Zamă Emil 14. Soiul de secară de toamnă „Ergo” 1988 Gașpar Ilie Ignătescu Ion 15. Soiul de orzoaică de primăvară „Prima” 1988 Gașpar Ilie Zamă Emil 16. Hibridul triliniar de porumb „Suceava 97” 1989 Cristea Mihai Reichbuch Sofia Duțu Haralampie 17
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
tratarea semințelor Popovici Dumitru Ciubotaru Const. 13. Soiul de secară de toamnă „Orizont” 1988 Gașpar Ilie Zamă Emil 14. Soiul de secară de toamnă „Ergo” 1988 Gașpar Ilie Ignătescu Ion 15. Soiul de orzoaică de primăvară „Prima” 1988 Gașpar Ilie Zamă Emil 16. Hibridul triliniar de porumb „Suceava 97” 1989 Cristea Mihai Reichbuch Sofia Duțu Haralampie 17. Soiul de gulie de primăvară „Victoria” 1990 Popovici Dumitru Ciubotaru Const. Tonigar Doina 18. Soiul de grâu de toamnă „Silver” 1992 Gașpar Ilie Zamă
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Zamă Emil 16. Hibridul triliniar de porumb „Suceava 97” 1989 Cristea Mihai Reichbuch Sofia Duțu Haralampie 17. Soiul de gulie de primăvară „Victoria” 1990 Popovici Dumitru Ciubotaru Const. Tonigar Doina 18. Soiul de grâu de toamnă „Silver” 1992 Gașpar Ilie Zamă Emil 19. Hibridul triliniar de porumb „Montana” 1992 Cristea Mihai Duțu Haralampie Murariu Marius 20. Soiul triticale de toamnă „Prospect” 1992 Gașpar Ilie Zamă Emil 21. Hibridul triliniar de porumb „Bucovina” 1994 Cristea Mihai Duțu Haralampie Murariu Marius 22. Soiul
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Popovici Dumitru Ciubotaru Const. Tonigar Doina 18. Soiul de grâu de toamnă „Silver” 1992 Gașpar Ilie Zamă Emil 19. Hibridul triliniar de porumb „Montana” 1992 Cristea Mihai Duțu Haralampie Murariu Marius 20. Soiul triticale de toamnă „Prospect” 1992 Gașpar Ilie Zamă Emil 21. Hibridul triliniar de porumb „Bucovina” 1994 Cristea Mihai Duțu Haralampie Murariu Marius 22. Soiul de timoftică „Favorit” 1994 Popovici Dumitru Ciubotaru Constantin Tonigar Doina 23. Hibridul triliniar de porumb „Nordic” 1995 Cristea Mihai Duțu Haralampie Murariu Marius 24
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Ciubotaru Constantin Tonigar Doina 23. Hibridul triliniar de porumb „Nordic” 1995 Cristea Mihai Duțu Haralampie Murariu Marius 24. Soiul de secară de primăvară 1995 Gașpar Ilie 80 „Impuls” Zeamă Emil 25. Soiul de orzoaică de primăvară „Farmec” 1995 Gașpar Ilie Zamă Emil În domeniul agrofitotehniei, cercetările s-au axat pe îmbunătățirea unor secvențe tehnologice a plantelor de cultură, după cum urmează: cercetările în domeniul lucrărilor solului, asolamentelor și a rotației culturilor conduse de dr. Catargiu D. au stabilit locul în asolament al
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Agricole Suceava. 1. Popovici Dumitru 149; 2. Gașpar Ilie 140; 3. Ciubotaru Ion Constantin 103; 4. Ignatescu Ion 109; 5. Catargiu Dumitru 79; 6. Brudea Valentin 129; 7. Sârghie Valerian 8; 8. Marcu Ștefan 35; 9. Tonigar Doina 12; 10. Zama Emil 36; 11. Duțu Haralampie 21; 12. Caraș Mircea 11; 13. Saghin Gheorghe 22; 14. Ciobanu Valeriu Ion 19; 15. Murariu Marius 98; 16. Bodea Dumitru 5; 17. Struț Ion 3; 18. Săicu Constantin 38. Volumul de publicații ale cercetătorilor
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Cantemir cu Tigheci cuibul păduratic, viaductul feroviar și silueta podului CFR peste Prut, case în mal săpate, drumul a despicat argilele versantului, Cantemir Cahul paralelă feroviară de contact cu lunca, gorgane pe România din vest, "Petrom", "La hanul lui Tudor. Zamă, cîrnați", Ghioltosu, Gotești, Chircani sat în lungul șoselei, aer familiar, l-au tras la linie între Cuza și Independență, cînd era în țară, biserica nouă model autohton, crenelul de cetate cvasiornamental și mai ales crucea dreaptă, ține de Mitropolia Basarabiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
baltă! Zice: Da’ mă înveți pe mine!? Bine, mănâncă ce ai vrea tu. Eu eram curios ce-a face el cu cucuta, că mă gândeam că doar nu o mânca așa, că aia îi otrăvitoare... Și seara ne dau oarece zamă... și el ce o făcut? O tăiet cucuta cu coada de la lingură, că aia era și lingură și cuțit, și dacă ne prindea la percheziție ne-o lua, să nu îi omorâm. Și taie ăsta cucuta și o pune în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
aveam puse scânduri la geamuri, pe urmă le-o pus... obloanele ale înfundate. N-ai mai văzut nimic afară. Și-apoi o-nceput cu mâncarea tare slabă... Ne-o dat numa’ ciorbă de murături, ciorbă de burtă necurățată... era verde zama pă ea... De-atunci mie nu-mi mai trebe ciorbă de burtă oricum ar fi. Acuma încoace, o nepoată, fata lui frate-mieu, făcea ciorbă de burtă, și le plăcea tare... Apoi zice cătră mine: Hai, unchiule, mănâncă. Zic: Măi, mie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
înălțător! La drept vorbind, profunda și sacra semnificație a marii sărbători Pascale nu era prea clară pentru noi, copiii. Așteptam cu nerăbdare cozonacii, pasca, plăcintele (pe care le savuram calde, înainte de a fi sfințite), ouăle roșii, friptura de miel, răciturile, zama de găină și toate celelalte bunătăți care le însoțeau. Slujbele de denie din Săptămâna Mare de la care nu lipseam erau și prilej pentru întâlniri și hârjoane, pentru jocuri și alergări prin larga curte a bisericii. La slujba de Înviere așteptam
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
dacă însă face trei și le clocește, apoi al treilea pui îl aruncă jos din cuib. Puii de barză nu pot zbura pînă nu mănîncă coajă de pepene. De unele boli grele, precum de facere etc., femeile trebuie să mănînce zamă de cocostîrc ca să le treacă. Dacă visezi cocostîrci mulți zburînd de la un loc, ai să călătorești cu mai mulți tovarăși. Primăvara, cel ce va vedea întîi cocostîrc, apoi barză va face în acel an multe călătorii cu pieze rele. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
l-au apucat pe cineva frigurile este bine a lua un pește mic aflat în mă runtaiele altuia mai mare, a-l usca, a-l face pulbere și apoi a bea acel praf - și frigurile îl vor lăsa. Cine bea zamă trecută prin cămeșă de șerpe scapă de friguri. La crucile din răspîntii se pun cîrpe de cînepă și se țin acolo șase săptămîni; apoi se iau. Acele cîrpe sînt bune să se afume cei care au friguri și sînt deocheați
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crucile unui drum și apoi se vindecă. Cînd copilul e apucat de friguri, să-l culce jos, să treacă călușarii* de trei ori peste el, că ci îi trece. Balega de cal e bună de friguri dacă o storci de zamă și o amesteci cu puțină apă, dînd-o de bă ut bolnavului. Primăvara, cel ce vede rîndunica întîi să caute în pămînt sub talpa piciorului drept, că va gă si un cărbune. Acel cărbune este bun pentru friguri. Cînd vezi întîi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apoi n-ai friguri. Cămeșă de mînz de iapă, luată (arsă) cu rachiu, e bună pentru friguri din facere. Ca să scapi de friguri: Se toarnă bolnavului o cofă de apă peste el. Se bea vin amestecat cu sare. Se bea] zamă de troscot* pisat sau de rădăcină de pelin. Se bea zamă de balegă de cal. Du-te dimineața cu el în grădină și, cu pielea goală, scutură-i rouă din copaci. Du-te noaptea cu el într-o răspîntie de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu rachiu, e bună pentru friguri din facere. Ca să scapi de friguri: Se toarnă bolnavului o cofă de apă peste el. Se bea vin amestecat cu sare. Se bea] zamă de troscot* pisat sau de rădăcină de pelin. Se bea zamă de balegă de cal. Du-te dimineața cu el în grădină și, cu pielea goală, scutură-i rouă din copaci. Du-te noaptea cu el într-o răspîntie de drum; acolo se face groapă, se pune un ou proaspăt și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Gh.F.C.) Minciună Se crede că cel care spune minciuni trebuie ori să-și muște limba, sau și fără de aceea să-l doară limba. Omul care are la ceafă groapă adîncă e mare mincinos. Cînd cineva nimerește să facă ouăle cu zamă, adică moi, știe să mință. Minte Să nu coși haina cînd ești îmbrăcat cu ea, căci ți se încurcă mintea cum ți se încurcă ața; sau de nu, să ții ceva în gură. Să nu-și coase cineva ceva la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de vrabie, acela va fi ușor la muncă vara, ca vrabia. Cînd îmbuci de două ori mămăligă fără a gusta din udătură e a belșug; tot așa, cînd uiți să iei din udătură și înghiți mămăliga goală. Cînd va curge zamă de lemne în oala cu mîncare, atunci dacă vei mînca ai să faci viermi. Se crede că e bine ca fetele să mănînce aluatul ras de pe covată, și-apoi vor plăcea ele flăcă ilor. Cînd pui mai multe linguri la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]