149 matches
-
răcește! Să mănânce bieții soldăței și ceva cald, că de când a’ trecut Prutu’... - N-ai grijă, că-n fiecare noapte au mas Într-un sat de oameni, zice o femeie uscată. - A’ fi mas, face gazda, lucrând din polonic, da’ zamă de găină ca a noastră... Măi fimeilor, ce-ar fi să coacem și vreo două-trei cuptioare de plăcinte cu poalele-n brâu? C-odată vin ai noștri, să ne scape de păgân! O parte dintre femei lasă găinile și aleargă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
rostogoleau... De nicăieri și de nicicând..., din beciul erelor..., în nici o limbă și ardeau pieziș, pizmaș, înfricoșat, prin aer... Orgiastic! Ca tăciunii! Sporindu-și mânioase amplitudinea, către registrul nechezatului înnebunit, săgnit, copleșitor, al cailor stârpiți și ciopârțiți, în bătălia de la Zama: Vreau Po-ti-rul! Vrei, pe aia... zice calm Bursucul. Întâi și-ntâi, că nu e deloc al tău, se bagă pe fir Iepurele, bățos, cu perdaf și cu osârdie contabilicească. Ambiții prostești! Și nu e nici al nostru. Doi: de-atât
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
atribuie intelectualului post-modern, pentru simplul motiv că nu le-a trecut prin cap că acesta ar putea fi rolul lor, mai modest, dar mai eficient. Iar în caz că acceptă totuși, senin, acest statut, întreaga societate îi va acuza de elitism... Popa Zamă și elitele intelectuale Către seară, a venit și popa Zamă, însoțit pînă la prag de zîmbetul bun al preotesei bătrîne, fetișcana de altădată. Și s-a încins cheful la toartă. N-a durat mult, fiindcă plecarea noastră îl îndemna pe
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
trecut prin cap că acesta ar putea fi rolul lor, mai modest, dar mai eficient. Iar în caz că acceptă totuși, senin, acest statut, întreaga societate îi va acuza de elitism... Popa Zamă și elitele intelectuale Către seară, a venit și popa Zamă, însoțit pînă la prag de zîmbetul bun al preotesei bătrîne, fetișcana de altădată. Și s-a încins cheful la toartă. N-a durat mult, fiindcă plecarea noastră îl îndemna pe preot la vorbă. A început cu doctorul. — Ei, cum ți-
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
statistica mortalității de la 1800 și pînă azi. Am lucrat toată vara pe condicile pe cari ai avut bunătatea să mi le dai și am sfîrșit-o, în fine, acum. Am date foarte interesante, cred că vor face vîlvă la București. Popa Zamă a zîmbit și a întors vorba aiurea. Ne-a mai întrebat despre documentele găsite, ne-a povestit cîte ceva despre trecut și s-a întors la condici, adresîndu-se doctorului : — Știi, pe vremuri, sub ruși, mi-au făcut inspecție la condicile
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
gîndisem la vreme singur. Am aflat de la unul din ei că își face catehism din Spencer, din Spenceraș, cum îi spune el, și m-am mirat puțin de asta, dar mă întreb și astăzi : ce duh poartă în sine popa Zamă de i-a trăit spiritul neatins patruzeci și cinci de ani în singurătatea de nici o veste și de nici o unealtă tulburată a văgăunii Orheiului ?... Acest popa Zamă este, probabil, cel mai savuros personaj din campania monografică de la Cornova, din 1931
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de asta, dar mă întreb și astăzi : ce duh poartă în sine popa Zamă de i-a trăit spiritul neatins patruzeci și cinci de ani în singurătatea de nici o veste și de nici o unealtă tulburată a văgăunii Orheiului ?... Acest popa Zamă este, probabil, cel mai savuros personaj din campania monografică de la Cornova, din 1931, repusă de curînd în pagină cu o extraordinară migală și vizibilă plăcere de Marin Diaconu, Zoltán Rostás și Vasile șoimaru la Editura Quant din Chișinău. Dar nu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
intelectuală românească între 1930 și 1950, pe care tocmai am citit-o și care a (re)născut pasiuni intelectuale printre contemporani. Evitînd să cad în „capcana” lor, constat însă că exista viață și dincolo de dreapta-stînga și mă gîndesc că popa Zamă era și el un „intelectual”, chiar dacă nu făcea parte, în mod evident, din „elitele” țării. Și mai evident, volumul Cornova 1931 nu va naște nici un fel de pasiuni, de-abia dacă va stîrni interesul unei duzini de „specialiști”. Și totuși
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cu adevărat acele vremuri care ne bîntuie memoria. România modernă s-a născut, ca pretutindeni, în capul unor elite naționale (ba chiar și „internaționale”...). Schimbarea ei la față, trudnică și reală, s-a împlinit însă și prin generații de popa Zamă, anonime și uitate de istorie. Volumul celor trei editori este, din acest punct de vedere, un modest monument al intelectualului necunoscut - „monument” care riscă să rămînă însă și el necunoscut... Semnalizări, trafic și societate Traficul continuă să fie unul dintre
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
și eu, că mi-o venit foame așa pe neașteptate - a îngăimat Toaibă, fără chef de vorbă lungă, fiind bucuros în sinea lui că fiertura ceea de la Dochița îi plăcută și nu-i cine știe ce leșie. „Da’ cum a fi cealaltă zamă? Că Dochița nu mă iartă. Și asta înseamnă să nu mai beau nici o gură de rachiu?” Acest gând l-a făcut să-și aducă aminte de cele două sticle cu rachiu luate de la crâșmă: „Unde or fi? Să știi că
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
procesverbal, care va să zică, contribuind la îmbogățirea fără precedent a ce mai este de îmbogățit, că loc e destul. Și luați loc la Circa Număru Nu Se Informează pentru a asista mutual și pe gratis la convorbirea strict secretă dintre dom`șăf Zamă a lu’ Lungu și sergent major cu perspective, Mossorel. .Sssst... Uite ce scrie cu cerneală pe hârtie: Aho, aho și iar ahău, Noi o ducem foarte... Bine! Bine, pe naiba...Rău!, domnule Mozorel, rău, că ăștia sau altfel spus , anonimul
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
ajunge. Într-o groapă mare arde-un foc avan... Pe-o părechi de pirosteie clocotește un cazan, Doisprezece smei în juru-i dorm adânc întinși pe burtă, Împrejur de pirosteie se cocea o mare turtă (135) Și-n cazan notând în zamă clocoteau v-o două vaci. Hei, își zise năzdrăvanul - dete badea de colaci! Și deși în fața vetrei dorm șezând smeoaice mame, El atins de-acea mireasmă a clocotitoarei zame, Doi tăciuni luă în hîrbu-i, un cărbune în lulea (140) Și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
se cocea o mare turtă (135) Și-n cazan notând în zamă clocoteau v-o două vaci. Hei, își zise năzdrăvanul - dete badea de colaci! Și deși în fața vetrei dorm șezând smeoaice mame, El atins de-acea mireasmă a clocotitoarei zame, Doi tăciuni luă în hîrbu-i, un cărbune în lulea (140) Și luând o bucățică din o vacă ce fierbea, Iată curge - un strop fierbinte pe a unui smeu ureche. Ăsta țipă cu - ngrozire ca un bou împuns de streche. Toți
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
La străini tot nu ești bun, De-ai juca ca aluna Străinu-ți bagă vina; Că să aibă strinul vreme Către mine - ar tăia lemne Și să aibă strinul rând Zău m-ar ținea tot flămând; De-ar urla valea de zamă Din strin dracu-a face mamă, De-ar urla valea de lapte Din strin dracu a face frate. 113 F... -ți morții, țară strină, Cum mi-ai făcut barba lână, Obrazul scoarță bătrână. 114 Cântecul străinătății ........................... Că măncatu-s de străini
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
după ce junghiase cogeamite porc, a cules într-o oală tot sîngele curs, bîiguind că-l va pune în hăcuitura de carne cu care va umple cîrnații. Mulți oameni din cei care înfulecau pe la mese cîrnați de cei puși într-o zamă cam ca la Boldescu de bună, se tot ridicau și plecau drept la care, sculînd boulenii, săltînd și proțapul - cu tîngă - în dreptul grumajilor pentru ca boii, cuminți, să-și petreacă tot gîtul în jug și să iasă încet, călcînd rar, din
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
la sfatul unei gospodine mari, încercam să mă profilez pe deserturi; femeia mă consiliase lângă o tarabă cu spanac veșted și îmi vânduse două ponturi: ciorba nereușită se drege cu multă boia de ardei iute, „da’ mai bine lasă, maică, zama, fă-i ceva dulce și nu te doare capu’ toată ziua“. Pontul cu boiaua îl încercasem și rămăsesem fără extraterestrul numărul cinci, așa că îl aplicam cu speranță pe celălalt. Numărul opt plecase de la serviciu, mă luase în drum și pe
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
dacă însă face trei și le clocește, apoi al treilea pui îl aruncă jos din cuib. Puii de barză nu pot zbura pînă nu mănîncă coajă de pepene. De unele boli grele, precum de facere etc., femeile trebuie să mănînce zamă de cocostîrc ca să le treacă. Dacă visezi cocostîrci mulți zburînd de la un loc, ai să călătorești cu mai mulți tovarăși. Primăvara, cel ce va vedea întîi cocostîrc, apoi barză va face în acel an multe călătorii cu pieze rele. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
l-au apucat pe cineva frigurile este bine a lua un pește mic aflat în mă runtaiele altuia mai mare, a-l usca, a-l face pulbere și apoi a bea acel praf - și frigurile îl vor lăsa. Cine bea zamă trecută prin cămeșă de șerpe scapă de friguri. La crucile din răspîntii se pun cîrpe de cînepă și se țin acolo șase săptămîni; apoi se iau. Acele cîrpe sînt bune să se afume cei care au friguri și sînt deocheați
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crucile unui drum și apoi se vindecă. Cînd copilul e apucat de friguri, să-l culce jos, să treacă călușarii* de trei ori peste el, că ci îi trece. Balega de cal e bună de friguri dacă o storci de zamă și o amesteci cu puțină apă, dînd-o de bă ut bolnavului. Primăvara, cel ce vede rîndunica întîi să caute în pămînt sub talpa piciorului drept, că va gă si un cărbune. Acel cărbune este bun pentru friguri. Cînd vezi întîi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apoi n-ai friguri. Cămeșă de mînz de iapă, luată (arsă) cu rachiu, e bună pentru friguri din facere. Ca să scapi de friguri: Se toarnă bolnavului o cofă de apă peste el. Se bea vin amestecat cu sare. Se bea] zamă de troscot* pisat sau de rădăcină de pelin. Se bea zamă de balegă de cal. Du-te dimineața cu el în grădină și, cu pielea goală, scutură-i rouă din copaci. Du-te noaptea cu el într-o răspîntie de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu rachiu, e bună pentru friguri din facere. Ca să scapi de friguri: Se toarnă bolnavului o cofă de apă peste el. Se bea vin amestecat cu sare. Se bea] zamă de troscot* pisat sau de rădăcină de pelin. Se bea zamă de balegă de cal. Du-te dimineața cu el în grădină și, cu pielea goală, scutură-i rouă din copaci. Du-te noaptea cu el într-o răspîntie de drum; acolo se face groapă, se pune un ou proaspăt și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Gh.F.C.) Minciună Se crede că cel care spune minciuni trebuie ori să-și muște limba, sau și fără de aceea să-l doară limba. Omul care are la ceafă groapă adîncă e mare mincinos. Cînd cineva nimerește să facă ouăle cu zamă, adică moi, știe să mință. Minte Să nu coși haina cînd ești îmbrăcat cu ea, căci ți se încurcă mintea cum ți se încurcă ața; sau de nu, să ții ceva în gură. Să nu-și coase cineva ceva la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de vrabie, acela va fi ușor la muncă vara, ca vrabia. Cînd îmbuci de două ori mămăligă fără a gusta din udătură e a belșug; tot așa, cînd uiți să iei din udătură și înghiți mămăliga goală. Cînd va curge zamă de lemne în oala cu mîncare, atunci dacă vei mînca ai să faci viermi. Se crede că e bine ca fetele să mănînce aluatul ras de pe covată, și-apoi vor plăcea ele flăcă ilor. Cînd pui mai multe linguri la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
face lumini cît statul ei de lungi și le aprinde la icoana Maicii Domnului; plătește sărindare* și liturghii; încunjură biserica și îngenunche sub daruri, ține posturile, cu deosebire postul Vinerii Mari și lunile. Pentru a purcede grea, femeia stearpă bea zamă de trandafir alb, liliac alb, rujă* etc. Se pun nouă fire de usturoi în jumătate litru rachiu în care le lasă nouă zile pe horn, iar după a noua zi începe a bea. n Sau bea boașele unui iepure și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scuipa, se măsură șerpele cu el și moare. Cînd găsești întîi primăvara șerpe mort, îți pierzi puterile. Să nu ridici șerpele mort în sus de la pămînt, că bate vîntul șase săptămîni. Sînt femei care-și otrăvesc bărbații, punîndu-le în mîncare zamă de șerpe fiert. Cu nuia de alun omori șerpele, că alunu-i e naș. Șerpele prins în luna lui mart e bun de leac. Dacă calci în os de șerpe, faci bătături. Pe șerpe nu se pune mîna, că ți se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]