83 matches
-
Cu câțiva ani în urmă, versantul Zamca a alunecat spre vest de lângă paraclisul mănăstirii și s-a prăbușit o bucată de deal, cu tot cu pădure, la vreo 20 m adâncime și la circa 20 m de zidul de vest al Mănăstirii Zamca, punând în mare pericol acest monument. Este necesară consolidarea versantului, deoarece mănăstirea este înconjurată de niște șanțuri de apărare, în care au avut loc infiltrații majore de apă de la zăpezi și ploi, care penetrează în pământ și alunecă pe sub mănăstire
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
alunecă pe sub mănăstire în prăpastia dinspre Șcheia. Specialiștii afirmă că dacă se mai produce o alunecare de teren, aceea va atrage după ea jumătate din mănăstire, paraclisul și jumătate din incintă, până aproape de biserică. Biserica armenească „Sf. Auxentie” a Mănăstirii Zamca din Suceava a fost resfințită la 14 august 2004. Sfântul lăcaș a fost supus în ultimii zece ani unor ample lucrări de restaurare, finanțate de Ministerul Culturii și Cultelor cu peste 6 miliarde de lei vechi. Slujba de resfințire a
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
au fost înălțate și acoperite și ele cu tablă pentru a împiedica infiltrarea apei în pereți. Slujbele se fac săptămânal, mănăstirea neavând o viață monahală activă. Se organizează un mare pelerinaj de Sfânta Maria. În prezent, foarte aproape de zidurile Mănăstirii Zamca s-a început construcția unui cartier rezidențial de blocuri. Arhitectura exterioară, de mare simplitate, este specifică perioadei de trecere de la edificiile pictate integral, spre o nouă formă neînchegată încă. Zidul de incintă formează un trapez alungit, cu laturi sprijinite din
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
de aproximativ 18 metri (zece stânjeni). Ea a fost reconstruită cu sprijinul material al familiei lui Gaidzag Ohanesian din Los Angeles. Pe zidurile care înconjoară fântâna este pusă o placă pe care scrie următoarele: "„Pelerinule, După ce vei ajunge la Mânăstirea Zamca și vei dori să-ți astâmperi setea de la acest izvor, pomenește în rugăciunile tale, pe robii lui Dumnezeu Gaidzag Ohanesian și pe cei ai lui, prin a căror grijă s-au rostuit apele acestea și zidurile ce le cuprind în
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
fortificata pe care primul descălecător ar fi ridicat-o aici. După cuvintele cronicarului, ""Dragoș-vodă, așa povestescu oamenii cum că, dacă au descălecat Țară Moldovii, au descălecat târgul Siretiului. Și i-au fost scaonul domnii(i) sale acolo. Și au făcut zamca, cetate de pământ, si in zamca case domnești și lângă zamca biserică de piiatră. Și hramul bisericii este Sf(a)nta Troițe, care și până astăzi iaste și să slujaște sfântă liturghie."" Lipsa documentelor legate de această construcție face ca
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
fi ridicat-o aici. După cuvintele cronicarului, ""Dragoș-vodă, așa povestescu oamenii cum că, dacă au descălecat Țară Moldovii, au descălecat târgul Siretiului. Și i-au fost scaonul domnii(i) sale acolo. Și au făcut zamca, cetate de pământ, si in zamca case domnești și lângă zamca biserică de piiatră. Și hramul bisericii este Sf(a)nta Troițe, care și până astăzi iaste și să slujaște sfântă liturghie."" Lipsa documentelor legate de această construcție face ca și în prezent dată construcției și
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
cuvintele cronicarului, ""Dragoș-vodă, așa povestescu oamenii cum că, dacă au descălecat Țară Moldovii, au descălecat târgul Siretiului. Și i-au fost scaonul domnii(i) sale acolo. Și au făcut zamca, cetate de pământ, si in zamca case domnești și lângă zamca biserică de piiatră. Și hramul bisericii este Sf(a)nta Troițe, care și până astăzi iaste și să slujaște sfântă liturghie."" Lipsa documentelor legate de această construcție face ca și în prezent dată construcției și numele ctitorului să rămână discutabile
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
care a vizitat Suceava în 1608 nota în jurnalul său de călătorie că a găsit la Suceava ""trei biserici de piatră (Sf. Cruce, Sf. Simeon și Sf. Treime) și două mănăstiri tot din piatră, foarte frumoase, una în apropierea orașului (Zamca) și cealaltă la o depărtare de două mile (Hagigadar)"". Biserica "Sf. Simion" din Suceava face parte din complexul de monumente armenești din Suceava. Ea a fost construită în anul 1513 de către înfloritoarea comunitate armeană a locului, ctitor fiind armeanul Donig
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
fost așezați după ce au decedat. În jurul bisericii s-au găsit pietrele de mormânt ale preoților care au slujit acolo. Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, în jurul acestei biserici se afla un cimitir armenesc care a fost mutat ulterior înspre Mănăstirea Zamca. În acei ani, în această biserică se slujeau parastase, precum și liturghia în fiecare zi următoare unei sărbători mari. Reparațiile efectuate în 1925 au modificat parțial construcția. Astfel, turla naosului se sprijinea inițial pe stâlpi de stejar, dar reparațiile n-au
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
în interior Biserica Sf. Simion. ""Nici eu nu am prins-o deschisă. Când m-am născut eu, în 1955, era închisă, dar bunicul meu a slujit în ea. Eu mă jucam acolo când eram mic, făceam cazemate. Am copilărit la Zamca și la Sf. Simion, intram chiar și în cavouri, nu-mi mai era frică"", afirma preotul armean Azad Mandalian din Suceava. Din cauza faptului că biserica și turnul-clopotniță prezentau pericol de prăbușire, în jurul "Turnului Roșu" au fost instalate bariere de protecție
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
când trage clopotul Filipos de la Sf. Simeon, să tot mori”". Originea denumirii turnului poate fi pusă și pe seama unei legende. Se pare că la sfârșitul secolului al XVII-lea, trupele poloneze ale regelui Ioan III Sobieski (1674-1696) (cantonate la Mănăstirea Zamca) s-au luptat cu trupele turcești și cele moldovenești, unite pentru a-i alunga pe invadatori. Luptele s-au purtat pe Strada Armenească (în apropiere de Mănăstirea Zamca), în dreptul bisericii armenești. Se spune că de la cât sânge a curs atunci
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
-lea, trupele poloneze ale regelui Ioan III Sobieski (1674-1696) (cantonate la Mănăstirea Zamca) s-au luptat cu trupele turcești și cele moldovenești, unite pentru a-i alunga pe invadatori. Luptele s-au purtat pe Strada Armenească (în apropiere de Mănăstirea Zamca), în dreptul bisericii armenești. Se spune că de la cât sânge a curs atunci, zidurile clopotniței deveniseră de-a dreptul roșii, încât de atunci i-a rămas denumirea de Turnul Roșu. Scara exterioară a turnului-clopotniță este realizată prin suprapunerea câtorva lespezi de
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
majoritatea orașelor, unde centrul este situat în mijlocul teritoriului intravilan al localității, fiind înconjurat de celelalte cartiere, în cazul municipiului Suceava centrul este dispus în partea sud-estică a orașului. În partea de nord și nord-vest, zona centrală se continuă cu cartierul Zamca, iar către vest cu cartierul Areni. În partea nord-estică a zonei centrale se află Hărbăria, unde relieful coboară (abrupt în unele locuri) către valea râului Suceava. Principalele artere rutiere care străbat zona centrală sunt: Bulevardul Ana Ipătescu, Strada Ștefan cel
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]
-
află în ruine. În vecinătatea estică se întindea vechea zonă comercială a orașului, de-a lungul axului format din actualele străzi Curtea Domnească și Armenească, a doua dintre ele constituind vechea zonă armenescă a orașului, care face legătura cu cartierul Zamca. Zona armenescă include câteva case ce datează din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, considerate monumente de arhitectură. Vechea zonă comercială din jurul Străzii Curtea Domnească a fost demolată aproape în întregime în perioada regimului comunist. În centrul Sucevei
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]
-
cetății în următoarele secole au constatat faptul că din aceasta nu mai rămăseseră decât niște ruine. La sfârșitul secolului al XVII-lea, trupele polone de sub comanda regelui Ioan III Sobieski (1674-1696) au ocupat Suceava, stabilindu-și cartierul general la Mănăstirea Zamca în timpul campaniei antiturcești din anii 1690-1691. El a fortificat Zamca, transformând-o într-o adevărată cetate. În anul 1700, aflat în trecere spre Istanbul, solul polonez consemnează în însemnările sale că în Suceava se mai păstrau doar ruinele Palatului Domnesc
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
nu mai rămăseseră decât niște ruine. La sfârșitul secolului al XVII-lea, trupele polone de sub comanda regelui Ioan III Sobieski (1674-1696) au ocupat Suceava, stabilindu-și cartierul general la Mănăstirea Zamca în timpul campaniei antiturcești din anii 1690-1691. El a fortificat Zamca, transformând-o într-o adevărată cetate. În anul 1700, aflat în trecere spre Istanbul, solul polonez consemnează în însemnările sale că în Suceava se mai păstrau doar ruinele Palatului Domnesc. Timp de peste două secole, Cetatea Sucevei s-a aflat în
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
ale domniei a unei construcții mari din lemn (19-6 m) la circa 250m vest de biserica amintită, de fapt primul nucleu al Curții Domnești din Suceava. Clădește cea mai veche cetate din piatră din Suceava, Cetatea Șcheia, pe coasta dealului Zamca, în locul numit Șeptilici, de unde se puteau supraveghea drumurile dinspre nord și vest. Săpăturile arheologice au scos în evidență forma de romb a cetății, cu latura de 36 m în interior, cu ziduri de 3 m grosime, cu un turn și
Istoria Sucevei () [Corola-website/Science/313290_a_314619]
-
numai cei proveniți din mediile înstărite. Aceștia aveau misiunea specială de a scrie, de a studia în folosul comunității, toți călugării armeni fiind totodată și preoți. În România s-au păstrat două mănăstiri care au aparținut armenilor, în Suceava: Mănăstirea Zamca și Mănăstirea Hagigadar. Actualmente, mai există în lume foarte puțini călugări armeni, o comunitate fiind cea de la Ierusalim care slujește la locurile sfinte alături de celelalte confesiuni. Armenii au dat foarte multe personalități de seamă pentru istoria României: Ioan Vodă cel
Biserica Apostolică Armeană () [Corola-website/Science/305110_a_306439]
-
care a vizitat Suceava în 1608 nota în jurnalul său de călătorie că a găsit la Suceava ""trei biserici de piatră (Sf. Cruce, Sf. Simeon și Sf. Treime) și două mănăstiri tot din piatră, foarte frumoase, una în apropierea orașului (Zamca) și cealaltă la o depărtare de două mile (Hagigadar)"". Pe locul unde se află în prezent Biserica "Sf. Cruce" a existat anterior o biserică armenească mai veche, din lemn. Acest lucru se deduce din existența în biserică a unei pietre
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
vreme, lăcașurile de cult armenesc din Suceava au fost refăcute. În anul 1693 trăiau în Suceava aproximativ 3.000 de armeni, care aveau patru biserici, dintre care trei biserici parohiale: Sf. Treime, Sf. Cruce și Sf. Simeon și o mănăstire (Zamca) (unde își avea reședința episcopul armean). Fiecare preot paroh era întreținut de 150 de familii. Biserica "Sfânta Cruce" a fost refăcută de mai multe ori (o restaurare având loc loc în 1878), ceea ce îi conferă aspectul unei construcții din secolul
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
și Pătrăuții de Sus, iar la sud - cu România de azi. Satul e situat pe râul Șirețel, afluent al Șiretului Mic, iar acesta - afluent al Șiretului. Satul, în trecut cu statut de comună, are în componență să cătunele Ursoaia, Miculici, Zamca, Pârlitura, Frăsiniș, Cotul de Sus, Cotul de Jos. Localitatea Igești a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentara datează din 17 august 1428. Legenda spune că satul a fost întemeiat de ostașii
Igești, Storojineț () [Corola-website/Science/315521_a_316850]
-
Suceava Gheorghe Mirăuți k)131. Biserica Mănăstirii Municipiul Suceava Suceava Sfântul Ioan cel Nou k)132. Biserica Sfântul Dumitru Municipiul Suceava Suceava k)133. Biserica Nașterea Municipiul Suceava Suceava Sfântului Ioan Botezătorul (Coconilor) k)134. Ansamblul Mănăstirii Municipiul Suceava Suceava Zamca k)135. Biserica Sfântul Municipiul Rădăuți Suceava Nicolae (Bogdana) k)136. Biserica Sfânta Treime Orașul Siret Suceava k)137. Ruinele bisericii Comuna Baia, satul Baia Suceava catolice k)138. Biserica Sfântul Comuna Baia, satul Baia Suceava Gheorghe (Alba) k)139
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Suceava, Str. Mărășești nr. 24, bl. D3, sc. A, ap. 14 țel. 210257 3963 IONESCU LAZĂR (n. 1926) Suceava, Str. prof. Leca Morariu nr. 6, bl. D, sc. B, ap. 11 țel. 214000 3964 IORDACHE ION (n. 1931) Suceava, Str. Zamca nr. 35, bl. 81, sc. B, ap. 4 țel. 225573 3965 IRIMIA IOAN (n. 1937) Fălticeni, Aleea Nucului nr. 1, sc. B, ap. 6 țel. 542261 16846 IUGAN FELICIA (n. 1943) Vatra Dornei, str. Miristei nr. 31 țel. 371163 4347
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
n. 1942) Câmpulung Moldovenesc, Str. Rândunicii nr. 2, bl. O4, sc. A, ap. 9 țel. 311680 3994 PETRE GHEORGHE (n. 1940) Suceava, Str. Ana Ipătescu nr. 2, bl. E1, sc. D, ap. 15 15832 PETRESCU VASILE (n. 1937) Suceava, str. Zamca nr. 35, bl. 81, sc. A, ap. 4 țel. 225772 3996 POPESCU IOAN (n. 1934) Suceava, Aleea Nucului nr. 5, bl. 5, sc. B, ap. 13 țel. 211516 4348 PRELIPCEANU GRAȚIELA JANIN (n. 1937) Suceava, Str. M. Viteazu nr. 14
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Str. Maior Ioan bl. 4A, ap. 14 țel. 542195 3959 HORODINCA MĂRITĂ (E. C) Rădăuți, Str. Mărășești nr. 31 țel. 561588 3962 IONEL PETRU (E. C) Suceava, Str. Mărășești nr. 24 țel. 210257 3964 IORDACHE ION (E. C) Suceava, Str. Zamca nr. 35 țel. 225573 3965 IRIMIA IOAN (E. C) Fălticeni, Aleea Nucului nr. 1 țel. 542261 3966 JESCU MIHAI (E. C) Suceava, Str. Alex. Cel Bun nr. 14 țel. 210345 3971 LICURICI IRINA (E. C) Suceava, Str. Mărășești nr. 13
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]