79 matches
-
furtunoasă de I. L. Caragiale, „cânticelele comice” Bătrânul Lăceanu și Doctorul scăpătat alcătuiesc un volum de Teatru, apărut în 1857. Și în Judecata lui Brânduș (1864) se perindă o lume măruntă, mahalaua, negustorii, avocații chilipirgii. Aici, ca și în alte scrieri (Zapciu, 1881, Bătăușii, 1894), comediograful atestă daruri de bun observator al moravurilor, creionând acid și caracterizând deseori pertinent, într-o suită de replici spumoase, alerte. De altfel, se exersase concomitent adaptând după E. Scribe ori făcând mai multe traduceri, bune, din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285923_a_287252]
-
1859, București, 1859; Mistere din București, I-II, București, 1862; ed. îngr. Marian Barbu, pref. Ștefan Cazimir, București, 1984; Judecata lui Brânduș, București, 1864; Zulufenblum sau Drepturile ebreilor, București, 1879; ed. (Zulufenblum), București, 1898; O floare la Plevna, București, 1880; Zapciu, București, 1881; Bătăușii, București, 1894. Traduceri: Florian, Trei novele, București, 1853; Paul de Kock, Lăptărița din Montfermeil, București, 1855, Madelena, București, 1857. Repere bibliografice: N. Iorga, Bucureștii de acum un veac, după romanul unui avocat (Ioan Em. Bujoreanu, 1862), AAR
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285923_a_287252]
-
logofătul izvod cu iscălitura dumisale.” Poruncile domnești s-au înmulțit, pentru că erau necesare multe materiale pentru tocmirea bisericii. - Așa se face că la 16 mai 1742 (7250) sunt date două porunci domnești : „Carte dată acestui armaș, ca să margă să stei zapciu asupra oamenilor carii au luat bani pe piatră, pentru lucrul mănăstirii Trieh Sfetitele, ca să scoată toată piatra.” Apoi, „Un armaș să margă să stei zapciu asupra oamenilor carei fac var pentru lucrul mănăstirii Trieh sfetitele.” După aceea, la 7 iunie
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
1742 (7250) sunt date două porunci domnești : „Carte dată acestui armaș, ca să margă să stei zapciu asupra oamenilor carii au luat bani pe piatră, pentru lucrul mănăstirii Trieh Sfetitele, ca să scoată toată piatra.” Apoi, „Un armaș să margă să stei zapciu asupra oamenilor carei fac var pentru lucrul mănăstirii Trieh sfetitele.” După aceea, la 7 iunie 1742 (7250), „S-au scris la Ioniță Hăbășescul postelnic să să scoale să margă la satul Răchiteni, să stea zapciu asupra oamenilor , să taie lemn
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
armaș să margă să stei zapciu asupra oamenilor carei fac var pentru lucrul mănăstirii Trieh sfetitele.” După aceea, la 7 iunie 1742 (7250), „S-au scris la Ioniță Hăbășescul postelnic să să scoale să margă la satul Răchiteni, să stea zapciu asupra oamenilor , să taie lemn după izvodul ce s-au trimis și să-l pornească, să-l aducă aici cu carăle lor, la Trei Sfetitele.” La 9 aug. 1742 (7250): „O carte legată la Ioniță Pisoțchi, părcălabul de Baia, să
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
oamenilor , să taie lemn după izvodul ce s-au trimis și să-l pornească, să-l aducă aici cu carăle lor, la Trei Sfetitele.” La 9 aug. 1742 (7250): „O carte legată la Ioniță Pisoțchi, părcălabul de Baia, să stea zapciu asupra târgoveților de Baia să pornească cum mai în grabă șindila Trei Svetitelor și a Bărboiului, ce sânt datori până într-o săptămână.” - Cum se vede, mărite Spirit, și biserica Bărboi a fost acoperită tot atunci. Ei, da’ vorba lui
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
declarație de credință generalului Antonescu. arborele genealogic al familiei ion c. brătianu SCHEMA GENEALOGICĂ A FAMILIEI BRĂTIANU † Dima cumpără moșie în Șuici la 1570, mort la 1623, căs. cu Stanca, fiica † Căpitanul Iene † Pârcălabul Ienache, mort la 1723 † Logofătul Iene zapciu la banii pocionului bairamului la 1727, mort la 1776, căs. cu Safta, fiica comisului Vlădescu † Oancea † Vistierul Constantin (Dincuță) † Constantin † Constantin † Zoe † Elena † Maria † Mihăiță fără posteritate † Ion fost vătaf de plai căs. cu Victoria Păianu a doua oară † Ion
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
dovadă că, deși vinovat, bărbatul scapă de sancțiuni sau, când acestea sunt dictate, au un caracter aproape simbolic): „Poruncim domniia mea, dându acei taleri 15, care însuși el i-au făgăduit, să aibă bună pace și, fiindcă ne înștiințăm de la zapciu cel orânduit cum că i-au și dat acei taleri 15, i s-au dat aceasta întărire la mână întru apărare”390. O iubire „răsplătită” Către sfârșitul veacului al XVIII-lea, în 1799, un boier din Urlați, vistierul Neagu Drăgulinescu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Covrig Roxana Vasile Blaga a declarat, luni, că PDL va iniția o moțiune în care se va cere retragerea bugetului pe 2014. Președintele PDL a subliniat că nimeni nu e mulțumit de construcția bugetară propusă de premierul "Ponta zapciul". Noi nu-l vom vota (bugetul pe 2014 - n.r.). Mai mult, o să inițiem o moțiune pe tema involuției economice, a creșterii fiscalității, în care vom cere chiar retragerea bugetului", a afirmat Blaga luni, înainte de ședința BPN, întrebat dacă opoziția va
Blaga, paznicul mediului de afaceri: Ponta zapciul pune taxe peste tot by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/34260_a_35585]
-
cu cea mai proastă construcție bugetară, criticată de absolut tot mediul de afaceri, că discutăm de Camere de Comerț Româno-Americană, de Asociația Investitorilor Străini, de Consiliul Fiscal. Nimeni nu este mulțumit de această construcție bugetară propusă de acest premier Ponta zapciul, taxe peste tot ce mișcă în țara asta. Nu are niciun fel de intenție de a reduce presiunea fiscală, de a reduce inflația, de a reduce mai ales această grea apăsare pe tot mediul de afaceri, care este a treia
Blaga, paznicul mediului de afaceri: Ponta zapciul pune taxe peste tot by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/34260_a_35585]
-
ochi de un albastru foarte deschis"; Vinea, p. 243, r. 29: "oamenilor în etate" - Dumitriu, p. 33, r. 18: "oamenilor vechi"; Vinea, p. 244, r. 31: "dac-ar fi fugit" - Dumitriu, p. 33, r. 7-8: "dac-ar fi fugit de zapciu, cum îi spuneam eu"; Vinea, p. 244, r. 40: "îl chemară afară, îl luară între ei și-l duseră" - Dumitriu, p. 34, r. 15: "îl chemară afară, dar nu-l găsiră". Acest ultim citat din textul lui Dumitriu are sensul
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
Furcovici a rămas în amintirea noastră că Ecaterina Teodoroiu și avea toate șansele să ajungă un nume în cinematografie. Regizorul Dinu Cocea a distribuit-o în trei dintre filmele sale de referință, "Ecaterina Teodoroiu", "Iancu Jianul Haiducul" și "Iancu Jianul Zapciul". La 30 noiembrie 2000, cu aproape o lună înainte să împlinească 47 de ani, Stela Furcovici a fost implicată într-un accident de circulație pe una din străzile din Turda. A încercat să traverseze neregulamentar, se pare ca eșarfă de la
Cum a murit Stela Furcovici, eroina din Ecaterina Teodoroiu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77322_a_78647]
-
Vineri din București, a precizat Oana Cocea. Conform unei biografii publicate de Mediafax, Dinu Cocea s-a născut pe 22 septembrie 1929, în comuna Periș, din județul Ilfov. Dinu Cocea a semnat regia filmelor "Iancu Jianu Haiducul" (1980), "Iancu Jianu zapciul" (1980), "Ecaterina Teodoroiu" (1979), "Stejar - Extrema urgență" (1974), "Parașutiștii" (1972), "Zestrea domniței Ralu" (1971), "Haiducii lui Șaptecai" (1970), "Săptămâna nebunilor" (1970), "Răpirea fecioarelor" (1967), "Răzbunarea haiducilor" (1967) și "Haiducii" (1965). De asemenea, el a semnat și scenografia pentru "Iancu Jianu
Regizorul Dinu Cocea a murit la vârsta de 84 de ani by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/53287_a_54612]
-
Stejar - Extrema urgență" (1974), "Parașutiștii" (1972), "Zestrea domniței Ralu" (1971), "Haiducii lui Șaptecai" (1970), "Săptămâna nebunilor" (1970), "Răpirea fecioarelor" (1967), "Răzbunarea haiducilor" (1967) și "Haiducii" (1965). De asemenea, el a semnat și scenografia pentru "Iancu Jianu Haiducul" (1980), "Iancu Jianu zapciul" (1980), "Săptămâna nebunilor" (1970), "Răpirea fecioarelor" (1967) și "Răzbunarea haiducilor" (1967). Toate aceste filme au avut un mare succes de public. Totodată, producția "Revolta haiducilor" a fost difuzată, potrivit fiicei artistului, în toate țările francofone, înainte de '89. Dinu Cocea a
Regizorul Dinu Cocea a murit la vârsta de 84 de ani by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/53287_a_54612]
-
se încheie cu afirmația „Așa țin turcii prieteșugul, pentru voia banilor”. Iar în Povestea vorbei, proverbul despre prietenia judecătorului e ilustrat de o istorioară despre mituire: Pann pare să încerce motivarea expresiei printr-o narațiune în care apare menționat genunchiul („Zapciul, puțin mișcând / Și genunchiul ardicând / Supt saltea le-a arătat / Banii ce i-a fost ei dat”). Chiar dacă nu e prea limpede legătura dintre sensul actual („în grabă”, „improvizat”) și sensurile deductibile din context din ultimele exemple, acestea confirmă circulația
Pe picior, pe genunchi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5699_a_7024]
-
lucru. vizitiu care conduce diligența, poștalionulăcălare pe cal). instituție feudală, caracterizată prin starea de dependență a țăranului față de proprietatea feudală a unui stăpân. cârmuitorul orașuluiătârgului). ștempel, ștampilă. adeverință, chitanță. tricorn turcoman țarism țârcovnic țimiraș ugerit vătășel vel verstă voievod zaharea zapciu pălărie bărbătească cu trei colțuri. turc formă de guvernământ monarhică în care puterea supremă aparține țarului. cântăreț, dascăl de biserică. însărcinat cu transportul corespondenței oficiale. taxă. slujbaș însărcinat cu transportul corespondenței între comune. mare. unitate de măsurăăo verstă - 1.066
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Nu ți-am spus că nu le am cu fetele? Sunt bou în materie. EA: Ei, ei, ai mei nu fură și dacă fură iau de la bogați și dau la popor, haiducesc că Iancu Jianu. EL: Bravos, uiți că era zapciu, punea la fum și era boier, propagandă, abureala, era un hoț care se dădea haiduc, era ca Nastase, îi dădeai, te punea șefa, o menținea pe mătușa Tamara, nimic nou sub soarele Orientului, dragă, suntem in Balcani, nu spunea învățătoarea
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
făcut prin mijlocul locului di pod ci l-au făut spre pivnița dumnealui Manolache vornic di-i pricinuiește stricăciuni puțului ce are cu apă și pivniții”. Ca urmare, trimite pe vel vornicul Iordache Balș să pună om care “să stea zapciu asupra lui Anăstasă lipțcan și a lui Foti, ce sânt ispravnici la făcutul podului, și să mute acel hindichiu pi locul undi au aflat vel logofăt a fi cu cali... Într-alt chip să nu fie”. Și cred că n-
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
să apară ziarul Națiunea, care ziar, independent deocamdată, va deveni, nu prea târziu, un ziar de crâncenă opoziție. c.a. rosetti, ministru de interne C.A. Rosetti se semnalează la Ministerul de Interne printr-o vehementă campanie împotriva subprefecților, a zapciilor, cum li se spunea atunci. în urma unei lungi inspecții făcute prin țară, constatând destrăbălarea administrației, a cerut prefecților, prin o serie de circulări, să puie capăt acestei stări de lucruri; în același timp le-a mai cerut să-i recomande
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
să puie capăt acestei stări de lucruri; în același timp le-a mai cerut să-i recomande alți subprefecți, mai ales tineri cu diplome, foști militari onorabili etc. C.A. Rosetti este acela care a dat cel dintâi alarma împotriva zapciilor care ereau o plagă pentru bietele populații. Bineînțeles, fiind date moravurile vremii, Rosetti a fost mai mult zeflemisit decât luat în serios pentru încercarea ce făcea de a tăia în carnea putredă a urâtelor deprinderi. Eugeniu Stătescu, ministru de Externe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
în "Scrisorile" lui către Alecsandri, două povestiri cu Iancu Jianu și cu Tunsu? N-a scris și Nicu Gane două povestiri cu haiduci: "Aliuță", cu haiducul Bujor, și "Șanta" cu Codreanu? N-a scris și N. D. Popescu: "Iancu Jianu, zapciu" și "Iancu Jianu căpitan de haiduci"? Și apoi, Bucura Dumbravă romanul "Haiducul", tot cu viața lui Iancu Jianu, care, la urma urmelor, nu era un haiduc ca toți haiducii, că era de neam boieresc și fusese mai înainte zapciu?! ― Hm
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Jianu, zapciu" și "Iancu Jianu căpitan de haiduci"? Și apoi, Bucura Dumbravă romanul "Haiducul", tot cu viața lui Iancu Jianu, care, la urma urmelor, nu era un haiduc ca toți haiducii, că era de neam boieresc și fusese mai înainte zapciu?! ― Hm... hm! tuși tata, că nu prea-i convenea pomelnicul, de care rămase foarte surprins, neașteptîndu-se la această bibliografie haiducească ― dar de unde le mai știi toate astea? ― Le-am citit în biblioteca ta, unde am mai găsit și "Aventurile celebrului
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
despre care a vorbit bătrânul. Iat-o: „4 cărți de oameni și pe izvod ce-ar da Grigore bașbulbaș din Curte, de oamenii care au luat bani pe podeală pentru podurile ce să fac aicie în Iași; și să stea zapciu să aducă toată podeala deplin, și să-i aducă și pe dânșii cu pecetluiturile care au la mână, ca să dea samă.” „Cred că nu ai să te superi dacă am să te întreb ce sunt podurile.” Nu-i loc de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
mâna pe el?” m-am întrebat mirat, dar am trecut la treabă fără preget. „Scriem domnia mea la dregătoriul ținutului... Facem știre că domnia mea am socotit ca să scriem stare locului de la acel ținut. Pentru aceasta v-am trimis și zapciu. Deci pe însemnarea aceasta ce vă trimitem, să căutați dumneavoastră cu amăruntul și să cercați și să întrebați prin oamenii cii bătrâni de prin toate satile, care știu toată starea locurilor, numele locurilor și a tuturor pricinilor ce sânt în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și a tuturor pricinilor ce sânt în izvod. Să trimiteți...oamenii dumneavoastră să cerce, așijderea și dumneavoastră însuși,...și să aflați tot adevărul, toate pre rând, după izvodul ce vă trimitem. Și cum mai în grabă și fără zăbavă, cu zapciul ce vi s-a trimis... Ce dar, după cum scriem dumneavoastră să urmăriți. * Hotarăle țării: * Hotarul acelui ținut: la răsărit se hotărăște cu cutare ținut, lângă apa sau lângă satul cutare, la amiazăzi așijderea,...de cute patru părțile ale ținutului hotară
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]