78 matches
-
armaș să margă să stei zapciu asupra oamenilor carei fac var pentru lucrul mănăstirii Trieh sfetitele.” După aceea, la 7 iunie 1742 (7250), „S-au scris la Ioniță Hăbășescul postelnic să să scoale să margă la satul Răchiteni, să stea zapciu asupra oamenilor , să taie lemn după izvodul ce s-au trimis și să-l pornească, să-l aducă aici cu carăle lor, la Trei Sfetitele.” La 9 aug. 1742 (7250): „O carte legată la Ioniță Pisoțchi, părcălabul de Baia, să
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
oamenilor , să taie lemn după izvodul ce s-au trimis și să-l pornească, să-l aducă aici cu carăle lor, la Trei Sfetitele.” La 9 aug. 1742 (7250): „O carte legată la Ioniță Pisoțchi, părcălabul de Baia, să stea zapciu asupra târgoveților de Baia să pornească cum mai în grabă șindila Trei Svetitelor și a Bărboiului, ce sânt datori până într-o săptămână.” - Cum se vede, mărite Spirit, și biserica Bărboi a fost acoperită tot atunci. Ei, da’ vorba lui
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mai aveai o sută de oi, ci 100 virgulă ceva... - Da, Moti, dar ciosvârta venea dintr’o altă sută de oi pentru care se plătise deja birul. Altfel spus, bir la bir. Zice - nu șeful, că e prea ocupat, ci zapciul - că așa e În tribul vecin, ăla civilizat. - Adă-ți aminte, Cristi, de al vostru Caragiale: Dacă ei au faliți, de ce să nu-i aveți și voi pe ai voștri? - Îmi vine să mă Întorc Înapoi În junglă. Dar, de unde
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Dacă și un amărât de student care a câștigat ca salahor 70.000 de lei a trebuit să mânzgălească acele hârtii... și, evident, să plătească birul. - Împacă-te și tu cu gândul. Chiar dacă acele hârtii doar dublează datele pe care zapciul le are deja În calculator, motiv pentru care hrănești și un ajutor de zapciu, du-te chiar acum, cu căciula’n mână, la ajutor, roagă-l să te ierte că-i tulburi sorbitul cafeluței și pufăitul ciubucului și să binevoiască
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
lei a trebuit să mânzgălească acele hârtii... și, evident, să plătească birul. - Împacă-te și tu cu gândul. Chiar dacă acele hârtii doar dublează datele pe care zapciul le are deja În calculator, motiv pentru care hrănești și un ajutor de zapciu, du-te chiar acum, cu căciula’n mână, la ajutor, roagă-l să te ierte că-i tulburi sorbitul cafeluței și pufăitul ciubucului și să binevoiască să-ți primească banii. Cum spui tu, birul pe bir. Dar, ca să scapi de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
birul pe bir. Dar, ca să scapi de umilință, fă și tu ca alții: Cere oricui vrea să te răsplătească nu o plată, ci un dar. Ai văzut vreun cerșetor la fisc? Și așa, alergând și după tărâță - birul la bir -, zapciul va scăpa din mână și făina - birul... „Meridian“, 10 august 2001, ora 12,52 38. „Crucea“ Iartă-mă, Cristi, dar de multe ori nu te Înțeleg. Și, În genere, pe voi, oamenii. Poate aveți o altă logică, ori mai degrabă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu diagonală. Nimic nu mai rămăsese din toate acestea. Era un bătrîn firav și pe moarte cel care stătea în fața mea..., o stafie. Era el oare o stafie a istoriei europene? Îmi amintea de spusele lui Shakespeare: Timpul este un zapciu nemilos... nu uită". Fusesem avertizat înainte de a sosi că Boeru se senilizase, dar nu aveam impresia că stau de vorbă cu un om senil. Boeru părea destul de vioi. Cînd am discutat despre crimă (în ciuda fostelor sale afirmații față de Sima și
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și tradițiunile ei, ca ilustrare pentru "limba cărăitorilor". Termenii lor par astăzi învechiți: lumînare ("gîscă"), cocoană ("găină"), barosan ("curcan"), purcea cu sensul de "ladă", ochișori sau ochi de vulpe ("monede de aur"), bidiviu ("băiat, bărbat tînăr"), chezaș ("lacăt"), cînepă ("păr"), zapciu ("cîine") etc. Puține la număr, studiile românești privind argoul au fost sistate o dată cu instalarea comunismului la putere. În politica lingvistică a totalitarismului românesc, argoul a fost obiectul unei ostilități permanente. Atitudine perfect explicabilă dat fiind potențialul său subversiv și natura
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
să apară ziarul Națiunea, care ziar, independent deocamdată, va deveni, nu prea târziu, un ziar de crâncenă opoziție. c.a. rosetti, ministru de interne C.A. Rosetti se semnalează la Ministerul de Interne printr-o vehementă campanie împotriva subprefecților, a zapciilor, cum li se spunea atunci. în urma unei lungi inspecții făcute prin țară, constatând destrăbălarea administrației, a cerut prefecților, prin o serie de circulări, să puie capăt acestei stări de lucruri; în același timp le-a mai cerut să-i recomande
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
să puie capăt acestei stări de lucruri; în același timp le-a mai cerut să-i recomande alți subprefecți, mai ales tineri cu diplome, foști militari onorabili etc. C.A. Rosetti este acela care a dat cel dintâi alarma împotriva zapciilor care ereau o plagă pentru bietele populații. Bineînțeles, fiind date moravurile vremii, Rosetti a fost mai mult zeflemisit decât luat în serios pentru încercarea ce făcea de a tăia în carnea putredă a urâtelor deprinderi. Eugeniu Stătescu, ministru de Externe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
declarație de credință generalului Antonescu. arborele genealogic al familiei ion c. brătianu SCHEMA GENEALOGICĂ A FAMILIEI BRĂTIANU † Dima cumpără moșie în Șuici la 1570, mort la 1623, căs. cu Stanca, fiica † Căpitanul Iene † Pârcălabul Ienache, mort la 1723 † Logofătul Iene zapciu la banii pocionului bairamului la 1727, mort la 1776, căs. cu Safta, fiica comisului Vlădescu † Oancea † Vistierul Constantin (Dincuță) † Constantin † Constantin † Zoe † Elena † Maria † Mihăiță fără posteritate † Ion fost vătaf de plai căs. cu Victoria Păianu a doua oară † Ion
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
printr-o ortografie etimologizantă voiau să dea limbii române un caracter latin pur (v. Dicționarul limbii române de A.T. Laurian și I.C. Massim, 1871-1876). S-aibă ce să povestească Și el l-alți mai nătărăi. Să nu mai poată zapciul A-l tracta de bădăran, Nici Kir Trandafir hangiul A nu-i da ndator la han. Aci, dară, cum sosiră Îmbucând câte cevaș, Se cârpiră, se-nțoliră Și porniră prin oraș. Ascultă-mă, Ioniță, (Zicea bătrânul mereu) Ce căști gura
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
peste câteva ceasuri. Și, în adevăr, ordinul venea întotdeauna. bucureștiul în 1871 165 tunză muscălește. După aceea, ca să scape târgul și marginile de ceata derbedeilor Vodă începe să le dea slujbe pe afară, pe unul îl face sameș, pe altul zapciu, pe altul altceva, iar pe Rosetti îl trimite polițai la Pitești. Tânărul Berlicoco merge la post și primul act care-l săvârșește, ca depozitar al siguranței publice, care e? Pune câțiva dorobanți și doi bărbieri în piață; pe cine dintre
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
N. Râșcanu, spătar și ispravnic de Vaslui, poruncește privighetorului ocolului Mijlocu că, „deoarece pe Andrei Kogălniceanu l-a însărcinat cu alte predmeturi n-are a-l mai supăra cu alte havalele". După care, privighetorul îi scrie vechilului de mazili și zapciilor din Dănești la 29 noiembrie 1848 ca „să scutească pe Andrei Kogălniceanu de orice alte havalele". Când munca de privighetor era făcută bine, domnitorul putea acorda funcționarului său carte de privilegiat, „apărat despre tot felul de dări ce sunt către
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
erau socotite după starea materială sau moșia acestora ci în așa fel ca ei să le poată mai cu ușurință achita. Mazilii erau boieri de rang inferior ai satelor, recrutați dintre țăranii fruntași ai satelor ori moștenitori ai mazililor decedați. Zapciul este un funcționar de la ocoale, un slujitor al ținutului, poate unul dintre cei mai vechi, pentru că la 1741, într-o carte de scutire dată locuitorilor unei mănăstiri din Iași de către domnitorul Grigore Ghica al Moldovei, rezultă că era dată să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
poruncă dată în anul 1794 de către Mihail Constantin Șuțu (T.Codrescu, Uricar, vol.I,p. 251252) domnul Moldovei către ispravnicii de ținut, citim: „Datori să fie ispravnicii, atât primăvara cât și toamna, a rândui la fiștecare ocol câte un mazil zapciu care să îndemne pe toți locuitorii ținutului să are și să semene cât de mult iar care din locuitori nu-și va cunoaște folosul său și nu-și va pune silința a ara îndestul și a semăna, să-i silească
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și să semene cât de mult iar care din locuitori nu-și va cunoaște folosul său și nu-și va pune silința a ara îndestul și a semăna, să-i silească și peste voia lor și pentru ca să cunoască că orânduitul zapciu urmează după poruncă să fie dator a face isvod de câte chile grâu, orz, malai sau orice fel de pâine au semănat fiștecare sat atât primăvara cât și toamna și a-i da ispravnicilor ca să vadă de s-au făcut
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Din cele citite se vede că pe atunci, Domnitorul nu numai că se ocupa de agricultură dar lua și măsuri împotriva celor care nu-și îngrijeau ogoarele. Mai apoi, în 1818, alt domnitor A.Calimach, dădea ordin și cu privire la recrutarea zapciilor: „Zapcii ce se rânduiesc pre la ocoale spre împlinirea birului și săvârșirea rânduielilor și havalelor să fie din mazili, ruptași sau alte trepte ale ținutului, iar nu din oamenii dregătorului, care să fie porunciți și închezăluiți a se mulțumi pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ce prin isvoade cu pecetea Domnească să hotărască a lua, de la un sat,, pentru un sfert, fără a se abate la vreo luare nedreaptă, atât pentru isvoadele rânduite de a împlini cât și în orice și ori cum că un zapciu ca acela se va pedepsi strașnic și dregătorul va fi supus răspunderii pentru neîngrijire. Să dee țidule satelor de toată îndeplinirea ce va avea să facă, fără să ia un ban măcar pe acele țidule, să se ferească a pricinui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ferească a pricinui satelor vreo cheltuială cu cerere necuviincioasă pentru ale mâncării, întru umblarea săvârșelelor însărcinate ocolașului, mulțumindu-se cu însuși mâncarea ce se hrănesc locuitorii." Ca cei care au îngrozit satele, rămânând în amintirea satelor din generație în generație, zapciul, ca funcționar, a existat până în timpul Regulamentului Organic, dar el s-a perfecționat cu alte și alte denumiri până în zilele noastre, Căpitanul de zapcii, alt slujitor, așezat tot pe la ocoale, avea menirea să strângă dările mazililor și ruptașilor din satele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
atribuțiile vornicului și a vatamanului n-au fost mai niciodată distincte, întâlnim situația când Constantin Cehan Vodă (Uricarul, vol.IV, p.2) dă sarcina strângerii banilor cislei, deopotrivă, vornicilor și vatamanilor: „și să strângă banii și să-i dea la zapciul ce va fi rânduit." Înseamnă că amândoi, vornicul și vatamanul, deveneau responsabili în fața Domnului pentru strângerea birului satului și executarea tuturor ordinelor domnești. Când Mihai Racoviță avea să aplice rupta, cu aplicarea peceților roșii nominal, fiecărui contribuabil, și aceștia de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
punerea lui la gros, în butuci, la temniță: înădușirea lui în fum de ciocane de păpușoi sau de tizic, erau atâtea mijloace barbare prin care se storcea ultimul ban din ceea ce nu avea bietul român". Așa se face că „după ce zapciul domnesc zăpciua pe nedreptul lucrurile scumpe traiului țăranului, că nu le lua nici drept două parale, îi mai punea la caznă, la bătaie" pentru câțiva bani: „bătutul măr, cu capul vâlvoi, cu spatele vânătăi, cu ochii scoși și înroșiți de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cea de-a doua practică, corporală și populară. Aferim! se deschide cu o scenă care și pe mine m-a dus cu gândul la o altă producție culturală recentă, ca și pe Vancu, dar una din alt registru decât Interstellar. Zapciul Costandin și băiatul lui, Ioniță, aflați în drum spre mânăstire în căutarea robului fugar Carfin, se întâlnesc cu o bătrână care-și duce bărbatul muribund la preot. Cum află că omul e bolnav, dar fără să știe exact de ce anume
Aferim! și construcția alterității. Câteva scene () [Corola-website/Science/295836_a_297165]
-
respingerea brutală (verbală și/sau fizică) fiind manifestarea predilectă. Imaginea „Celuilalt” este construită în aceste ipostaze în jurul unei boli grave, contagioase (adesea doar o proiecție), iar respingerea fizică este o reflectare a unei respingeri sociale. Scena întâlnirii lui Costandin cu zapciul din plasa vecină scoate la iveală raporturile dintre reprezentanții de același rang ai autorității. Costandin consideră că trebuie „să-și facă treaba”, indiferent cât de problematică ar fi acea treabă (recuperarea unui rob fugar), iar când regulile oficiale se dovedesc
Aferim! și construcția alterității. Câteva scene () [Corola-website/Science/295836_a_297165]
-
avea și o magazie de rezervă. Cheile și evidența magaziei erau la preot. Oamenii care călătoreau aveau răvașe scrise și semnate de preot și aleșii satului. Începând cu anul 1829 preotul ținea evidența populației din sat. Lunar evidența era predată zapciului plășii și mai departe Divanului. Pe lângă acestea preotul strângea veniturile pentru dotarea bisericii. Așa au fost organizate și obștile din satele Peretu, Drăgănești și Comani până în anul 1860 când au devenit comune. Dintre cetățenii aflați în fruntea obștilor acestor sate
Drăgănești-Olt () [Corola-website/Science/297045_a_298374]