1,082 matches
-
Pătrașcu treti logofăt. Leat 7173 [1663], un zapis de la Hilohie sin Andrei și cu fimeia lui Dochiea din sat din Cucuteni au dăruit toată partea lor ce s-ar alegi din Hilipeni lui Pătrașcu treti logofăt. Leat 7171 [1663], un zapis de la Ion și sora lui Draga ficiorii lui Platon au vîndut partea lor ce s-ar alegi din partea de jos drept 5 ughi lui Pătrașcu treti logofătî. șană la Obîrșie. Leat 7173 [1665], un ispisocă de la Măria sa Istrati Dabija Vodă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au dat alături de moșia sa Filipeni, hotărâți (stâlpiți) cu pietre hotar. Alegerea cumpărăturilor dumnealui postelnicului Grigore Roset făcute în hotarul moșiei Fruntești ce le-au înfățișat 1846 octombrie 12 Stânjeni Palme Palmaci 3 - Schimbul de la Conachi sin diaconul Toma după zapisul lui din 4 octombrie 1845 încredințat de către giudecători. 8 - De la Niță sin Ioan Teneș neprihăniți de răzeși. 3 7 5 ½ De la Neculai Năstase, Gheorghi Năstase și sora lor Casandra cari după alegire piîl) 1824 li se cuvenea din partea căpitanului Filip
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
li se cuvenea din partea căpitanului Filip Perjuîl) neprihăniți de răzeși. 5 - - De la Mihai sin Lupan Curtianul cuveniți lui din soma de 52 stânjeni aleși de către pitarul Zota la 1824 dup alegerea înfățișată de răzeși. 2 5 - De la Toader Perju după zapisul lui neprihăniți de răzeși ce-i are și el cumpărătură de la Timofti Bîrgu și Ioan sin Anița Bîrgu după zapisele încredințate de giudecătorie. 40 - - De la căpitanul Vasile Năstase din soma de 61 stânjeni ce și se cuvine a trage o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de 52 stânjeni aleși de către pitarul Zota la 1824 dup alegerea înfățișată de răzeși. 2 5 - De la Toader Perju după zapisul lui neprihăniți de răzeși ce-i are și el cumpărătură de la Timofti Bîrgu și Ioan sin Anița Bîrgu după zapisele încredințate de giudecătorie. 40 - - De la căpitanul Vasile Năstase din soma de 61 stânjeni ce și se cuvine a trage o a tria părți din 107 stânjeni, 2 palme din Vasilachi Clapa și o a cincia parte din șase pol pământuri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Tudoran și Adrian Tifot tam și Pavăl lot Fruntești și Bisal (sic) Tică ot tam și mulți oameni buni din sus și din gios, după cum au văzut de bunăvoie tocmiala și diplin[a] plat[ă]. și i-am făcut și zapis de mă[r]turie. și mai pe mare credință ne-am pus și pecețile într-acest zapis.” Anul 7150 [1641] luna septembrie 15 zile. * 1665 (7173) iunie 9 Necula și soția sa Paraschiva vând logofătului al treilea Pătrașcu o vie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
oameni buni din sus și din gios, după cum au văzut de bunăvoie tocmiala și diplin[a] plat[ă]. și i-am făcut și zapis de mă[r]turie. și mai pe mare credință ne-am pus și pecețile într-acest zapis.” Anul 7150 [1641] luna septembrie 15 zile. * 1665 (7173) iunie 9 Necula și soția sa Paraschiva vând logofătului al treilea Pătrașcu o vie în Filipeni pentru 14 galbeni. „Adică eu, Necula și cu femeia mea cu Paraschiva scriu și mărturisescu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1641] luna septembrie 15 zile. * 1665 (7173) iunie 9 Necula și soția sa Paraschiva vând logofătului al treilea Pătrașcu o vie în Filipeni pentru 14 galbeni. „Adică eu, Necula și cu femeia mea cu Paraschiva scriu și mărturisescu cu acestu zapis al mieu, cum am vîndutu o vie dumisale logofătului al treilea lui Pătrașco din sat din Hilipeni și mi-au dat dumnealui pe vie paisprezece galbini. și am vîndut-o dumisale de a mea bunăvoie de nimeni silit,nici asuprit, ci
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Miron Costin mare comis. „Adică noi Cîrstina Platoneasa și cu ficiorii miei Sîrghie și Macasin și Aftodor din satul dumisale lui Pătrașcu logofătul al treilea din sat, din Hilipeni ce ieste la ținutul Tecuciului, scriem și mărturisim cu acestu adevărat zapis al nostru, cum noi de nime nevoiți, nici asupriți, ce de a noastră bunăvoie, am vîndut a noastră dreaptă ocină și moșie ce avem în sat, la Hilipeani usăbita de alte vii, cu pomii și cu locul, cu tot vinitul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în anul 7173 [1665] martie 16. * 1665 [7173] ianuarie 27 „Vlașcă Breahnă vinde logofătului al treilea Pătrașcu o prisacă îngrădită și cu casă gata și pomi, pentru 15 lei bătuți. Adică eu Vla[șco] Brahnă scriu și mărturisescă cu acest zapis al meu, cum am făcut tocmială cu dumnealui cu Pătrașcu logofăt al treilea cu un locă de prisacă ce iaste la satul dumisale la Hilipeani din partea din sus cu casă gata și cu zîmnică și prisacă îngrădită și cu pomi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Pătrașcu al treilea logofăt partea sa de moșie din Filipeni, primind la început trei lei, urmând a mai primi după ce se va fixa prețul la fața locului. „Adecă eu, Constantin feciorul lui Ion din Hilipeni, scriu și mărturisescă cu acest zapis al meu cum am luat trei lei de la dumnealui Pătrașcu logofăt al treilea, pentru o moșie a mea ce o vînd dumnealui logofătului din sat, din Hilipeani, de mi-au dat dumnealui logofătul acești trei lei, să-i fie de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Hilipeani, de mi-au dat dumnealui logofătul acești trei lei, să-i fie de cheltuială, iar dacă va merge dumneaei logofeteasa la sat și va videa moșia, îmi va face plata deplin trecît va fi prețul. i cîndu am făcut zapisul acesta, s-au prilejit vornici de poartă dumnealui Dumitrașco Bocșa vornicul și Enachie și Scorîi și Chirilă jitnicerul și Poian uricarul și Ioca uricarul și mulți oameni buni. i pentru credință, am pus degitul și acești boieri au iscălit ca să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moșia Filipeni pentru 13 ughi, bani buni. „Adică eu Cîrstina Platoneasa și cu ficiorii mii Sîrghie și Macasin și Aftodor din satul dumisale lui Pătrașco logofătul al treilea din Hilipeani, ce iaște în ținutul Tecuciului, scriem și mărturisim cu acestu zapis al nostru, cum noi de nime nevoiți, nici asupriți, ce de a noastră bunăvoie, am vîndut a noastră dreaptă ocină și moșie, toată partea ce avem la sat la Hilipeani, den cîmpu și den pădure și den pomet și den
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în Principatele române până la 1864); Henri H. Stahl, Satele devălmașe, vol. III, Editura Cartea Românească, 1998; Constantin Giurescu, Studii de istorie socială. Vechimea româniei. Despre rumâni,. Despre boieri, Editura „Universul”, București, 1943. 3 Radu Rosetti, op.cit., p.304 4 Vezi zapisele de vânzare-cumpărare a răzeșilor din Filipeni și Fruntești de la Anexe. 5 Radu Rosetti, op.cit., p.299 6 Arhivele Statului București, Documente istorice, Fondul Vasile Rosetti donat Academiei în 1934, constând din 100 de documente referitoare la moșia Filipeni și Fruntești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un spital, iar în domeniul strict cultural a produsă atât de puțin, încât numai focar de cultură n-a fost. Ca peste tot în satele răzășești din Moldova, și în satele Filipeni și Fruntești, întâlnim știutori de carte, care scriu zapise de vânzare, de danie, semnează ca martori, adeverind autenticitatea tranzacțiilor. Înainte de existența documentară a satelor Filipeni și Fruntești, cel care, în cele mai vechi acte de danie, este numit Costea Călugărul, trebuie să fi știut silabisi în cărțile sfinte scrise
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
citit, întâlnim la 9 iunie 1665 pe Vârlan din Filipeni care zice că „am scrisă și am iscălit să se știe”, apoi, un document fără dată este scrisă de Ștefan din Mărăști și la 1696, un Machidon Gherghi, căpitan, scrie zapisul de vânzare a moșiei Sălașele, pe care-l iscălește și pune și pecetea. Cum se învața carte prin secolele al XVII-lea și al XVIII-lea prin satele răzeșilor din Moldova? Instrucția se făcea pe lângă o mănăstire , cel mai probabil
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ion Platon, Iosep bătrânul, Gavril Arsenie, fiul Crâstinei și nepotul Moldei. Aceșștia se adaugă celor menționați în 1641: Gavril Hurdubeiu, Ion Ciubotarul, fiul lui Trif din Filipeni, Pavel din Fruntești și popa Vasile tot de acolo, ca să folosim expresia din zapis. Ca să ne facem o părere despre numărul fiilor dintr-o familie, să ne oprim asupra familiei Trif din Filipeni: pe lângă Ion Ciubotariu sunt amintiți Gavril Trif, Sion Trif, Grigore Trif, Ion Trif și Adrian Trif. Dacă socotim câte 5 membri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
învățătura de carte s-a răspândit în mai mare măsură. Semnificativ și destul de important este faptul că acum numărul scriitorilor de documente în limba slavonă este în scădere, predominând cei care au scris în limba română, mai ales acte private(zapise de vânzare-cumpărare, acte de zălogire, hotărnicii de delnițe(moșii) etc.). Târgoveții, meșteșugarii, slujbași ai cancelariilor orășenești și sătești au fost interesați să învețe scrierea în limba română, limba maternă devenind un instrument de comunicare, de circulație internă generală. Lupta pentru
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
popa Stanciu(1666); Radu logofăt(1668); popa Radu(1677); Țintea logofăt(1677); Stanciu și fiul său ; Popa Antonie(1681); Badea logofăt (1682); popa Vlad(1669); Stanciu logofăt(1691); Zaharia dascăl(1686), etc. Este de observat că popa Bratu, care scrie zapisul din 7164 (14 noiembrie 1655) adaugă la numele său cuvântul "star"(bătrân), de unde rezultă că el cunoștea scrierea în limba română din secolul anterior, învățătura de carte, însușindu-le, în general, în anii copilăriei. Către sfârșitul secolului al XVII-lea
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
cea mai prețioasă deslușire a solistei de muzică populară și profesoară de muzică, Elena Daniela Cuculici. Ea și-a clădit până la doar douăzeci și cinci de ani o biografie de piatră rară, căreia-i este propriul șlefuitor. E o frumoasă fată, cu zapis de frumusețe din partea juriului Festivalului Național „Cântecele Oltului”, 2010, dar mai cu seamă, neasemuit de frumoasă în ochii lăsați pradă mirării, ai spectatorilor iubitori de muzică populară, căci Elena-Daniela Cuculici alătură într-o indestructibilă armonie, plăcuta voce muzicală cu superbitatea
ELENA-DANIELA CUCULICI. MAIESTATEA SPIRITULUI NOBIL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349795_a_351124]
-
nr. 527 din 10 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Te-aș invita iubito-n trăsură pe la șase Să facem o plimbare cu storurile trase Când soarele apune în suflete solemn Trăsura e din cronici și caii sunt din lemn; Avea zapis, plimbarea-i permisă doar pe seară Dar vezi că vizitiu-i ca la muzeu, din ceară Și se ferește strașnic să calce pe termite Căci datoria lui atât e: să imite Cum și noi suntem două plăpânde imitații De care
PLIMBARE CU TRĂSURA de ION UNTARU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362008_a_363337]
-
actorul știe să le-o expună. Copiii nu știu de împărțeala moștenirii, de luptele politice, de vântul din buzunar și gerul din suflet, copiii au ușile ochilor deschise din geană în geană, pentru lumină, căile sufletului fără capete, pentru voioșie, zapise albe neînsemnate cu păcate... Copiii întruchipează ceea ce-ar trebui să fie omul la sfârșit, nu la început... dar n-am făptuit noi, după inima noastră, lumea însuflețită, doar îi înmulțim obștea, după legea naturii. Chiar dacă sunt strânse cu ușa
OVIDIU CUNCEA. PRINTRE PUŢINELE MINUNI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1217 din 01 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350649_a_351978]
-
care tu tocmești. Secuiul ia, cu ochi hapsâni, Decretul și îl strânge-n mâini. De-acum, de-acum ei sunt bogați, Vor fi stăpâni peste Carpați, Nu slugă la români! Va fi ținutul lor de vis, Au pentru asta și zapis, Un El Dorado mult visat; E visul lor adevărat, Cum Vodă le-a promis! Strânge decretul mai cu foc Și, copleșit de-atât noroc, Spre poartă da să se îndrepte, Dar, după trei sau patru trepte, Se-ntoarce, stă pe
EL DORADO (EL ZORAB) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355572_a_356901]
-
nr. 254 din 11 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Te-aș invita iubito-n trăsură pe la șase Să facem o plimbare cu storurile trase Când soarele apune în suflete solemn Trăsura e din cronici și caii sunt din lemn; Avea zapis, plimbarea-i permisă doar pe seară Dar vezi că vizitiu-i ca la muzeu, din ceară Și se ferește strașnic să calce pe termite Căci datoria lui atât e: să imite Cum și noi suntem două plăpânde imitații De care
PLIMBARE CU TRĂSURA de ION UNTARU în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355722_a_357051]
-
din sânul populației rucărene se ridicaseră un număr mai mare de neguțători, iar numărul tranzacțiilor de tot felul încep să crească. Se fac tot mai multe înstrăinări de drepturi, vânzări de delnițe, se întocmesc tot mai multe acte de zălogire, zapise de vânzare, adiate, hotărnicii, noi catagrafii. Toate acestea au cerut un mai mare număr de știutori de carte în mediul rural, deci și la Rucăr. Despre școala din acest secol existentă la Rucăr aflăm din mai multe izvoare documentare. Un
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
Rucăr.De altfel, dintr-o însemnare făcută în diata lui popa Ochi din acest sat, la 4 decembrie 1741, el menționează următoarele: Și după ce au venit moșul mieu din Moldova, văzându-mă că am învățat cărticică, mi-au făcut și zapis ca să-l pomenesc". Deci învățătura de carte se bucura de o frumoasă apreciere. Să fi învățat el carte la Teofil grămăticul ? Este posibil. Din alte însemnări făcute pe unele cărți religioase aflăm despre existența unei școli la Rucăr în ultimul
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]