162 matches
-
și erezii între voi, ca să se adevereze între voi cei încercați (I Cor. 11, 19). Apostolul numește încercați sau pe cei care au ajuns la credință, pe cei care sunt într-un chip mai ales aproape de învățătura Domnului, ca acei zarafi încercați, care știu să facă deosebire între moneda bună și moneda falsă, sau pe cei care de pe acum sunt încercați în însăși credința, atât în ce privește viața lor, cât și în ce privește gnoza”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VII-a, cap. XV
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
toți... n-aibe grijă - două zile după moarte-le țara nu va simți nici cîtu-i negru sub unghie lipsa dumnealor. Asemenea producte de fabrică, 13 la duzină, a căror inteligență nu consistă decât în șiretlic comun, precum îl are orice zaraf evreu și orice samsar grec din Brăila, asemenea capete lipsite de orice adâncime și de rezonanță, asemenea caractere meschine se găsesc pe toate ulițele. După lăcrămoasele vorbe prin cari da a se înțelege că dumnealui și-a pierdut starea pe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
singura monetă nu mai are curs legal. Nimeni nu voiește a o primi nici pentru valoarea ei intrinsecă, spre a o topi și a da în schimb pe ea monetă națională. Publicul întreg e avizat de-a vinde rublele la zarafi cu paguba de 50 procente poate, pentru a le retrimite în Rusia, rămânând a se ști daca introducțiunea lor în împărăția vecină va fi îngăduită. Ce spectacol! Un popor întreg pus la discreția zarafilor evrei și zarafilor patrioți. Vedem o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
avizat de-a vinde rublele la zarafi cu paguba de 50 procente poate, pentru a le retrimite în Rusia, rămânând a se ști daca introducțiunea lor în împărăția vecină va fi îngăduită. Ce spectacol! Un popor întreg pus la discreția zarafilor evrei și zarafilor patrioți. Vedem o mreajă întreagă de gheșefturi și de scabroase afaceri întinzîndu-se asupra țării întregi. Vedem pe cei privilegiați, tagma patriotică și subdiviziunile ei, cumpărând ruble pe un preț de nimic și introducîndu-le în mod clandestin în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vinde rublele la zarafi cu paguba de 50 procente poate, pentru a le retrimite în Rusia, rămânând a se ști daca introducțiunea lor în împărăția vecină va fi îngăduită. Ce spectacol! Un popor întreg pus la discreția zarafilor evrei și zarafilor patrioți. Vedem o mreajă întreagă de gheșefturi și de scabroase afaceri întinzîndu-se asupra țării întregi. Vedem pe cei privilegiați, tagma patriotică și subdiviziunile ei, cumpărând ruble pe un preț de nimic și introducîndu-le în mod clandestin în visteria statului în contra
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cât de curând în complet. Materialul adus de intendența sanitară rusască nu lasă nimic de dorit, atât e de îndestulător și de bun, încît în această privință Epitropia nu este chemată a face nici un sacrificiu. [17 aprilie 1877] ABUZURI Mulți zarafi din orașul nostru (și zarafi sunt în fapt și acei cari uzurpează numele de bancheri) abuzează în mod neiertat atât de simplicitatea soldaților din rânduri rusești, cât și de nevoile momentane ale ofițerilor lor. Astfel ni se relatează nemaipomenitul fapt
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Materialul adus de intendența sanitară rusască nu lasă nimic de dorit, atât e de îndestulător și de bun, încît în această privință Epitropia nu este chemată a face nici un sacrificiu. [17 aprilie 1877] ABUZURI Mulți zarafi din orașul nostru (și zarafi sunt în fapt și acei cari uzurpează numele de bancheri) abuzează în mod neiertat atât de simplicitatea soldaților din rânduri rusești, cât și de nevoile momentane ale ofițerilor lor. Astfel ni se relatează nemaipomenitul fapt cumcă zarafii (care-s toți
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
orașul nostru (și zarafi sunt în fapt și acei cari uzurpează numele de bancheri) abuzează în mod neiertat atât de simplicitatea soldaților din rânduri rusești, cât și de nevoile momentane ale ofițerilor lor. Astfel ni se relatează nemaipomenitul fapt cumcă zarafii (care-s toți evrei) schimbă soldaților armiei rusești napoleonul cu 19 franci, luând un franc pentru schimbarea piesei de 20 franci. Și asta se numește libertatea comerțului, pe când ar trebui să se numească tâlhărie curată, ce ar trebui oprită prin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a Greciei, din punct de vedere politic, dar și din punct de vedere meșteșugăresc. În epocă s-a dezvoltat foarte mult capitalul cămătăresc 51. Exista o persoană de care nu se putea dispensa nimeni din economie. Acesta era trapezistul sau zaraful, adică viitorul bancher. Economia nu putea fi gândită și nu putea exista în afara banilor. În epocă exista monedă metalică bătută din aur, argint sau cupru. Oamenii care se îndeletniceau cu mânuirea banilor își creează un statut propriu. Munca lor era
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sau monetar 52. Exista o varietate atât de mare de monede și conținuturi de metal prețios încât era nevoie de oameni specializați pentru a pune ordine în circulația monetară și pentru a asigura echivalențe corecte între monede. Pentru schimbarea banilor zarafii pretindeau o sumă, uneori deosebit de considerabilă. Zarafii erau cei chemați să măsoare monedele locale și să le prețuiască în raport ce alte monede ale altor cetăți. Odată cu extinderea comerțului cu alte cetăți, această activitate care era începutul unei activități bancare
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de mare de monede și conținuturi de metal prețios încât era nevoie de oameni specializați pentru a pune ordine în circulația monetară și pentru a asigura echivalențe corecte între monede. Pentru schimbarea banilor zarafii pretindeau o sumă, uneori deosebit de considerabilă. Zarafii erau cei chemați să măsoare monedele locale și să le prețuiască în raport ce alte monede ale altor cetăți. Odată cu extinderea comerțului cu alte cetăți, această activitate care era începutul unei activități bancare, a devenit foarte importantă. O regiune nou
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ei trebuiau acum să cunoască cursul tuturor monedelor și să se priceapă în a deosebi calitatea fiecărei monede în raport cu toate celelalte.,, În asemenea condiții plata și obținerea banilor constituiau o operație destul de complicată. În acest fel trapeziștii devin din simplii zarafi, mai întâi niște intermediari și apoi adevărați bancheri care primeau gajuri și făceau socotelile financiare"54. Economia financiară apare, devine sofisticată și începe să opereze cu valori și cu înscrisuri de valoare, chiar instituțional. În epocă ciorovăiala de la masa zarafului
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
zarafi, mai întâi niște intermediari și apoi adevărați bancheri care primeau gajuri și făceau socotelile financiare"54. Economia financiară apare, devine sofisticată și începe să opereze cu valori și cu înscrisuri de valoare, chiar instituțional. În epocă ciorovăiala de la masa zarafului încetează și este înlocuită de ordinul verbal și personal al depunătorului cu privire la transferul banilor din contul său în alt cont55. Trapeziștii sunt primii bancheri în înțelesul actual al termenului deoarece ei ,,țin conturile clienților și le permit efectuarea unor operațiuni
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în general celor care le fac să acționeze prin propria lor muncă", op. cit., p. 284. După cum se vede Proudhon anticipează teoria marxistă a despărțirii capitalului de cel care îl pune la treabă, adică de muncitor. Tot Braudel arată că ,,adevărații zarafi, cei ce contează, sunt de obicei personaje importante, pe care secolul al XVIII-lea, spre sfârșit, îi va numi cu un nume specific, capitaliști". Op. cit., vol. II, p. 22. Baechler arată că acest cuvânt a fost ,,făurit" la 1820 și
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
îngropatul aurului sau cu depozitatul lui în citadelă e că nu aduce nici o dobândă. Oamenii au învățat deci să renunțe parțial la siguranță, în schimbul unui câștig - chiar și în vremurile străvechi ei își lăsau o parte din aur în grija zarafilor. În Roma Antică aceste stabilimente purtau numele de "tabernae argentariae" (prăvălii cu bani, la propriu). Proprietarii acestor prăvălii plăteau dobândă asupra banilor primiți spre păstrare și făceau un profit percepând o dobândă și mai mare asupra împrumuturilor pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Panteonul din ruinele vechiului Pompei s-au găsit vreo șapte asemenea tabernae argentariae, din primul secol al erei noastre - niște dughene înșiruite pe aceiași stradă, unele dintre ele având încă înăuntru unele dintre monede. Erau prăvălioare simple, care adăposteau un zaraf și câteva ajutoare; nu erau organizații mari, ca băncile din ziua de azi. Piedestalurile meselor dreptunghiulare pe care se numărau banii sunt și acum vizibile. Având atâtea variante din care să aleagă, un deponent din vechime își putea diversifica riscul
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
meselor dreptunghiulare pe care se numărau banii sunt și acum vizibile. Având atâtea variante din care să aleagă, un deponent din vechime își putea diversifica riscul cu cea mai mare ușurință, punându-și banii la păstrare în mâinile mai multor zarafi". Finanțele și societatea bună, Editura Publica, București, 2014, pp. 104-105. 118 ,,Ultimul mare război victorios a fost pe vremea lui Traian și aurul dacilor de după 107 d.Hr. este ultimul aliment important al prosperității romane". Jacques le Goff, Civilizația occidentului
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de momentul scrierii, portrete de domni fanarioți lacomi și abuzivi, gata să vândă „slujbele și caftanele” cui dă mai mult, „pe parale”, și porniți să stoarcă „porcoi de mahmudele” de la negustori prinși cu „ocaua mică” sau pungi de galbeni de la zarafi în care bagă spaima (Vodă Caragea, Mavrogheni), oameni-legendă (haiducii Tunsu și Jianu, Teodoros, ajuns „negus” al Abisiniei) și oameni-povestire (căpitanul Laurent, Gheorghe Șeriful), cămătari ca Băltărețu, satrapi locali (Clucerul Alecu Gheorghescu), figuri ale boemei bucureștene (A. Pann, N. Filimon), Dascăli
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
pe la 460, Întemeiază mînăstiri mesaliene În munții care despart Cilicia de Isauria. În Siria, mai existau Încă lampețieni pe la 532-534. La sfîrșitul secolului al VI-lea, mesalienii erau numiți și marcianiți (nu marcioniți), după numele unuia dintre conducătorii lor, Marcian, zaraf la Constantinopol pe vremea lui Iustinian și a lui Iustin al II-lea. Sub prigoană, mesalienii din Mesopotamia și-au găsit un refugiu În Persia sasanidă. Denunțați și condamnați de Conciliile din Seleucia-Ctesiphon (486, 576, 585, poate și 596), ei
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
noile monede de argint de 5 lei cu millessimul 1901 rebătute la monetăria din Hamburg ele au fost puse în circulație în condițiile arătate în M.O. nr. 81.990 din 1900 (Vocea Tutovei 5 iulie 1901). Până pe la 1859 zarafii și cămătarii au avut loc de așezare, specializare și speculă la hanurila Hanul Zlătari, unde era și biserica cu același nume, la Hanul Șerban Vodă și Hanul Colțea, deși „zărăfia era o activitate rezervată în deosebi străinilor, între care se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și ghișee unde duceai polițase aplica rata scontului și primeai banii". Că atunci, „negus¬torii veneau la Bancă cu sacul plin de polițe și plecau cu sacul plin de bani", impunându-se operațiu¬nile bancare mai perfecționate. Aici în lumea zarafilor și ai cămătarilor, a negustorilor străini, dar acum tot mai autohtoni, a apărut și și-a deschis drumul acum circa 140 de ani moneda românească - romanatul, despre care Dicționarul enciclopedic român nu suflă nici o vorbă, datorită lui și sprijinitorilor lui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
afla dacă țăranii au plătit, la timp, datoria către căpitanul Iojă, sau a urmat între ei vreo judecată". Dar iată și un caz de camătă mai vechi, din 1699: în timpul lui Antioh Cantemir (1695-1700 și 17051707), la Iași, între alți zarafi s-a numărat și jidovul Lazarov care împrumutase pe Dumitrașcu Gherghel cu 394 lei, pentru care Gherghel a dat zălog cămătarului argintării, scule și vite. Între timp Gherghel moare iar jupâneasa, soția lui, fata lui Andrei Abaza vornicul, se jeluiește
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu domnul demonilor scoate El demonii”, să nu ne mai mirăm de ceea ce au putut să zică Ion Iliescu, Petre Roman, Alexandru Bârlădeanu, Silviu Brucan și toți ceilalți. Dar dacă Hristos a pus mâna pe bici și a răsturnat mesele zarafilor din templul din Ierusalim, și pentru această râvnă a ajuns pe crucea de pe Golgota, și legionarii au pus și ei mâna pe sabia Arhanghelului Mihail ca să ”alunge hoții și-ai neamului călăi”, au ajuns și ei răstigniți pe Gologota neamului
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
evident studii precum cel realizat de B.P. Hașdeu, Studii asupra iudaismului. Industria națională, industria străină, industria evreiască față cu principiul concurenței (1866)"590 sau cel al lui D.P. Marțian 591 care aduceau numeroase "argumente" împotriva emancipării politice a evreilor, numiți zarafi, lipitori și precupeți, venetici neproductivi, corupți etc. Toate acestea erau doar câteva expresii din paleta larg folosită la adresa reprezentaților unei etniii de la care statul român pretindea fidelitate 592. Privite în ansamblu, toate aceste decizii administrative și politice, împreună cu luările de
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
reflectă ocult realitatea lumii se zbuciumă în poesie. Am dezlegat ploile porților galbene./ Clopotele se așază-n genunchi./ Câte o stea și-aprinde țigarea de la/ brichetă./ O cerșetoare deschide ușă-n văzduh./ Intrăm cu capete descoperite./ În jurul meselor de diamant,/ zarafii cântăresc nemurirea./ Dar sub tumuli dorm regii înfrânți/ de istorie. Umbrele lor jalnice/ se topesc sub pietre. Coroane de aur/ coclesc sub vălul vremii. Din cronici,/ crengi de laur se vestejesc pe rând...792. Și totuși sentimentele integrează calea adevărului
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]