100 matches
-
copleșite de pesimism, căci speranța este sugerată alegoric printr-o viziune - o corabie cu steagul Țării Românești înfruntând furtuna - ce conotează salvarea națiunii. În Jalnica cântare a lui Zilot, întru care să cuprind revuluția românilor, supt Tudor slugerul Vladimirescul, i zavera, supt Aleco beizadea Ipsilant (1823) prezintă evenimentele din timpul mișcării de la 1821, trecând, destul de confuz, de la luptele conduse de Tudor Vladimirescu la rolul eteriștilor și al lui Alexandru Ipsilanti. Z. pare copleșit de soluțiile revoluționare ce contravin ordinii divine prestabilite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
Omul, cu toate că boieria lui e una de rang secundar, ceea ce îl face să arunce priviri piezișe protipendadei, are o teribilă aroganță a castei sale, privilegiile nobiliare fiind pentru dânsul sacrosancte. Reacționar îndârjit și agresiv, el vede revoluția ca pe o zaveră pusă la cale de oameni de rând pentru a surpa vechea și buna rânduială. Cu toate acestea, zelosul militar nu apare mai niciodată ca o figură antipatică. Veșnica lui fanfaronadă, când nu devine agasantă, își are hazul ei și, dacă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287736_a_289065]
-
zise nevoi, ce înțesau efemer spiritul modern cu mobilierul lor de fum sculptat în serie - o populație nomadă de umbre, un migrator pandemoniu cu-a sa posesiune lucrativă. Dar e de-ajuns un banal incident de pierdere a vizibilității pentru ca zavera împroprietăririlor ilicite să se pornească... O simplă pană de curent, capabilă să paralizeze temporar echipamentele de control al mediului, riscă să dezlănțuie instantaneu obscure energii refulate, cărora controlul generalizat nu face decât să le sporească vigilența și rafinamentul disimulării. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
o insulă paradisiacă de nimfă în mijlocul devenirii turbulente nu-i chiar o ispravă de lepădat. După care, cum interlocutorii săi ascultau atenți, găsi de cuviință să completeze: − Istețul Ulise nu și-a refuzat nici el delectarea unei retrageri temporare din zavera istoriei; iar dacă fericirea deplină e un factor de retardare evoluționară, atunci evoluția n-are decât s-aștepte! La urma urmei, fiecare din noi ne găsim în conflict major de interese cu ea. Fraților, în final câștigă lupta cine știe
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
mării, ispitindu-ne una cu închegarea, cealaltă cu dizolvarea. Compatrioți, reluă Gert, sunt mândru că problema umană poate fi considerată foarte olandeză, în sensul că fundațiile nu sunt de găsit, ci de improvizat prin drenaj susținut. Omul trebuie zvântat de zavera prin care agită spațiul vital în căutarea ieșirii, de delirul soteriologic ce-l cuprinde ca o maree înaltă. − Într-un fel, sunt de acord că mizăm prea mult pe saltul în necunoscut, și asta din cauza prejudecăților religioase, speculă Rudi. Regina
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
să facă în împrejurările actuale". Și-l atenționa în scrisoare: „pierderea de timp este o crimă în împrejurări grave". Aducătorul scrisorii, relata G. Sion, îi comunica: la Iași „s-au adunat o mulțime din toate părțile și se vorbește de zaveră... este mare fierbere". „În drumul meu, cât am venit (de la moșia sa de la HârșovaVaslui) am întâlnit o mulțime de boieri vasluieni și bârlădeni, înarmați cu puști și cu pistoale, ca cum s-ar duce la bătălie", consemna însuși Sion (op. cit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
coordonatele luptei generale vizând manifestarea și afirmarea ființei naționale, împotriva tendințelor dominatoare ale unei clase străine, fanarioții, reprezentând instrumentele dominației otomane. După 1821, cuprinsul național al programului pe care revoluția lui Tudor Vladimirescu nu-l putuse înfățișa integral pe durata "zaverei" a fost întregit, în lumina noilor perspective, de aceleași forțe politice, în acord cu noul statut dobândit, dar într-un stat "puțin evoluat și structurat social"1. Față de perioada anterioară, cererile, memoriile și proiectele de reformă boierești, reluând și amplificând
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a originii locuitorilor, cu firea și obiceiurile lor, cu o recapitulare a domnitorilor, de la Dragoș Vodă până la Grigore Al. Ghica. Alte evenimente care își găsesc loc în cronică sunt războiul ruso-turc (1768-1774), luarea Bucovinei, ocupația rusească din 1806-1812, zilele de „zaveră” (1821), revoluția de la 1848. Câtă vreme se bizuie doar pe scrisa altora (Grigore Ureche, Dimitrie Cantemir, Dionisie Fotino ș.a.), expunerea e austeră. Când evocarea se apropie de vremea sa, stilul se însuflețește, prinde culoare. Nostalgia trecutului se desprinde din cronica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286850_a_288179]
-
conține un anume tîlc. Am Încercat deci să prind În cuvinte cele două scene cu ritmurile lor total diferite. Pentru copii trebuia să găsesc cinci silabe care să spună ceva clar despre joaca frenetică sau despre atmosfera de zarvă și zaveră În care erau antrenați. Aș fi rezervat restul pentru căderea maiestuoasă, lentă și decisivă a frunzelor care păreau să ia În primite locul de joacă și să-l acopere În Întregime. PÎnă la urmă, m-am ales doar cu un
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
ocazionale și traduceri, ca Istoria bisericească după Meletie de Arta. Proiecta o istorie în grecește despre Țara Românească, din care au rămas un Poemation cu versuri despre originea românilor, o cronică a evenimentelor din perioada 1768-1810 și Izbucnirea și urmările zaverei din Valahia la „leatul” 1821. Pe la 1800 începe a scrie în limba română un cronograf de la „facerea lumii” până la 1834, învechit ca metodă, dar influențat de idei iluministe. Folosea ca izvoare Geografia veche și nouă (Veneția, 1728) a lui Meletie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
de date geografice, statistice și economice, preluate din condici boierești. Cronograful are o frază sobră, cam fără relief, cu o sintaxă arhaizantă, în grai muntenesc. Despre aceeași perioadă istorică N. R. scrie în grecește Cronicul de la 1768-1810 și Izbucnirea și urmările zaverei din Valahia, lucrare ce vădește poziția autorului, temător de „anarhie” și de mișcările revoluționare. Este ostil fanarioților, dar nu acceptă nici pretențiile de conducător ale lui Tudor Vladimirescu. Mai puțin retrograd apare istoriograful într-un „tratat important” din 1822, descoperit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
corectarea moravurilor, având la bază „hristoitia” lui A.Vizantios după Erasm. SCRIERI: Despre originea românilor și Cronicul protosinghelului... de la 1768-1810 (publ. Constantin Erbiceanu), în Cronicarii greci carii au scris despre români în epoca fanariotă, București, 1888, 235-294; Poeziile protosinghelului... asupra zaverei, îngr. Constantin Erbiceanu, București, 1890; Cronica inedită de la Blaj a protosinghelului ..., partea I, îngr. și introd. Șt. Bezdechi, Cluj-Sibiu, 1944. Repere bibliografice: Constantin Erbiceanu, Viața și activitatea literară a protosinghelului Naum Râmniceanu, București, 1900; Iorga, Ist.lit. XVIII, II, 277-284; Demostene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
la strângerea lucrurilor furate de dânșii. Printre cei ce stricau și jefuiau dughenile am cunoscut numai pe Gh. Onofrei și T. Chiriac din Cursești”. Cât despre V. Enacache Tofan, același lucru: era prin zonă dar nu s-a băgat în zaveră. f. Cine i-a dat lovitura de grație lui Vasile Enacache Tofan? Până la urmă, declarația ajutorului de primar din Gârceni se pare că a atârnat greu în balanța justițiarilor vasluieni care au avut în vedere, în primul rând, calitatea oficială
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
s’a făcut percheziție de geandarmi, în lipsa mea de acasă, femeia mea a ascuns aceste lucruri într-o scorbură de nuc”. Ion Badiu, de 30 de ani din Gârceni, a fost la fel de „norocos” atunci când, întorcându-se de la Pungești în ziua zaverei, a găsit aruncate de alții în colbul drumului câteva obiecte ce au fost găsite apoi de către isteții „geandarmi” taman la el acasă: „...7 jirbinți de ață, 2 cordele, un val de materie neagră și o batistă mare pe care le-
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Regiment de la dumneavoastră, și să iasă. Eu și câțiva camarazi ne-am dat deoparte, pentru că am spus de la început că e o porcărie, că dacă vrem ceva ar trebui să vorbim cu ofițerii, cu comandanții. Apoi, de ce să facem atâta zaveră pentru trei luni? Ce fusese greu trecuse din armată. Atunci așa am gândit eu. Le-am spus: "Potoliți-vă, băi, îi creați probleme lui Brotea și omul acesta a fost cu noi salon. Îl putem băga în pușcărie pe chestia
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
Regiment de la dumneavoastră, și să iasă. Eu și câțiva camarazi ne-am dat deoparte, pentru că am spus de la început că e o porcărie, că dacă vrem ceva ar trebui să vorbim cu ofițerii, cu comandanții. Apoi, de ce să facem atâta zaveră pentru trei luni? Ce fusese greu trecuse din armată. Atunci așa am gândit eu. Le-am spus: "Potoliți-vă, băi, îi creați probleme lui Brotea și omul acesta a fost cu noi salon. Îl putem băga în pușcărie pe chestia
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
și poalele caftanului.” „Fericită Rusie !”, exclamă Eminescu, dar nu cu ironie, ci cu sinceră invidie (În Curierul de Iași, 18 iulie 1876 ; <endnote id="cf. 285, p. 181"/>). Se cunosc acțiunile antievreiești Înfăptuite În Țările Române de „volintirii” eteriști În timpul Zaverei din 1821. Martori oculari relatau faptul că, după ce i-au jefuit și torturat pe evreii ploieșteni, zavergiii greci au fugit din oraș de frica turcilor. Unii dintre ei au luat ca ostatec un evreu Înstărit, Leibu Bicherul. Ulterior, acesta „s-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
campanie electorală sau evenimentele din 13-15 iunie, cu mineriada aferentă). Catalogările sub care apăreau evenimentele din decembrie 1989, cel puțin în anul 1990, destul de repede după consumarea lor și mai cu seamă după evenimentele marcante din capitală, au fost următoarele: zaveră, mișcare, răscoală, revoltă, răzmeriță, insurecție, război civil (între protestatari și forțele de reprimare), revoluție, contrarevoluție; dar au existat și formulări confuze, ambigue, care se fereau de un termen anume - de pildă, evenimentele au fost catalogate ca fiind „chestia asta” ( Vom
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Craiova, 1986; Ultima sută de metri, București, 1987; Statueta sfântului Leonard, Craiova, 1990; Pădurea cu plopi argintii, Iași, 1991; Capcană pentru asasin, București, 1993; Scară către infern, București, 1997; Clubul cocoșaților, I-II, București, 2000; Prețul tăcerii. Confesiunile criminalistului Andrei Zavera, București, 2002; Agonia. Confesiunile criminalistului Andrei Zavera, București, 2003. Repere bibliografice: Romulus Diaconescu, „Bătrâna domnișoară n-are alibi”, SPM, 1976, 296; M.P., „Bătrâna domnișoară n-are alibi”, R, 1976, 8; Doina Berchină, Concizie și claritate, R, 1978, 2; Cornel Sorescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290342_a_291671]
-
1987; Statueta sfântului Leonard, Craiova, 1990; Pădurea cu plopi argintii, Iași, 1991; Capcană pentru asasin, București, 1993; Scară către infern, București, 1997; Clubul cocoșaților, I-II, București, 2000; Prețul tăcerii. Confesiunile criminalistului Andrei Zavera, București, 2002; Agonia. Confesiunile criminalistului Andrei Zavera, București, 2003. Repere bibliografice: Romulus Diaconescu, „Bătrâna domnișoară n-are alibi”, SPM, 1976, 296; M.P., „Bătrâna domnișoară n-are alibi”, R, 1976, 8; Doina Berchină, Concizie și claritate, R, 1978, 2; Cornel Sorescu, „Testamentul”, R, 1980, 4; Radu Vaida, Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290342_a_291671]
-
în gazetă și citesc à la lettre metaforismul stupid al retoricii zilei: <<Reacțiunea a prins iar la limbă. Ca un strigoi în întunerec, ea stă la pîndă ascuțindu-și ghearele și așteptînd momentul oportun pentru poftele ei antinaționale.>> Zarva și "zavera" confundate, acești păcăliți omagiază eterna victimă comică. Ceilalți, doar nevinovatul (fatal însă) malentendu. Malentendu și... mal entendu, neînțelegere, dar și...ne-auzire corectă a replicilor care se nasc pe o scenă inaccesibilă, ca o ironie teatrală. Situație din care se
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
efectul pe care-l poate produce poate fi amplificat până la „enorm” pe un fond de anxietate indusă. Știm ce efect are zarva chefliilor pentru cuplul de pașnici sexagenari, Leonida și Efimița, cum zgomotul unui chef se transformă în tumultul unei zavere. Și călătorului întors de la Paris și găzduit într- un hotel de provincie zgomotul nocturn al străzii îi amplifică starea de excitație nervoasă până la deformarea percepției spre „enorm” și „monstruos”. O parte dintre personajele lui Caragiale, precum Dandanache sunt sensibile la
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
dramaturgul îl accentuează printr-un crescendo paralel al intensității sonore a zgomotului din stradă lasă să se vadă figura anamorfotică a monstruozității așa cum se reflectă aceasta la nivel retoric în paginile gazetei, un fel de Bocca della Verità. Tot așa zavera, revoluția imaginată de cei doi sexa- genari, permite descoperirea celui de-al doilea chip mai vechi al ei, sărbătoarea, care are în centrul ei execuția, spectacolul oferit de ghilotină sau linșajul. Această ambi- guitate și inversiune tipic carnavalescă lasă să
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
ed. 2, București, 1894; Geografia în cronicarii români, București, 1889; Călătoriile lui Carol XII, regele Suediei, prin Țara Românească, București, 1890; Bucureștii în timpul revoluțiunii franceze, București, 1891; Cum vorbim, București, 1891; Din istoria fanarioților, București, 1891; Ciuma și holera după zaveră, București, 1893; Încercare asupra istoriei științelor în trecutul țărilor române, București, 1894; Mihail Kogălniceanu și răpirea Basarabiei, București, 1894; Portrete istorice, București, 1894; Istorice, București, [1896]; Bucureștii până la 1500, București, 1898; Istoria Bucureștilor, București, 1899; ed. îngr. Elena-Maria Schatz, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287597_a_288926]
-
Sava” - cam la atât se limitează învățătura lui sistematică. Iar cariera de psalt și de profesor de muzică religioasă și-a făcut-o unde și după cum îl mâna soarta: la biserica din Șcheii Brașovului în 1821, când se refugiază din cauza „zaverei” lui Tudor Vladimirescu, la o școală a episcopiei din Râmnicu Vâlcea (1826-1828) și, din nou peste munți, la Brașov, unde P., fire întru totul lumească, este nevoit să se refugieze a doua oară, de data aceasta însoțit de o călugăriță
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]