90 matches
-
timp îndelungat. Atunci face impresia, că ar fi apărut vara. Zbârciogul gras poate fi confundat cu alte surate ale lui (de exemplu: "Gyromitra ambigua", "Gyromitra brunnea", "Gyromitra fastigiata" sau comestibila" Gyromitra infula",) comestibila Helvella fusca), în special cu "Gyromitra gigas" (zbârciogul uriaș), mai deschis la culoare si aproape la fel de periculos. O altă caracteristică ce o diferențiază de restul Gyromitrelor este piciorul mai puțin robust în comparație cu pălăria, care la celelalte specii este vizibil mai mare. "Gyromitra esculenta" este o ciupercă care necesită
Zbârciog gras () [Corola-website/Science/335331_a_336660]
-
O altă caracteristică ce o diferențiază de restul Gyromitrelor este piciorul mai puțin robust în comparație cu pălăria, care la celelalte specii este vizibil mai mare. "Gyromitra esculenta" este o ciupercă care necesită o atenție deosebită începătorilor care o pot confunda cu zbârciogii adevărați (ca de exemplu cu; "Morchella elata", "Morchella esculenta", "Morchella gigas" sin. "Discina gigas", "Morchella tridentina" sin. "Morchella rufobrunnea", "Morchella vulgaris", "Mitrophora hybrida", "(Ptycho)verpa bohemica" sau chiar și cu "Morchella conica"), cât și celor profesioniști care ignoră faptul că
Zbârciog gras () [Corola-website/Science/335331_a_336660]
-
sfert de an). Ea a fost până în anii 70 ai secolului al XX-lea o ciupercă agreată de piață. În Europa de Est și de Nord acest burete încă se consumă în cantități însemnate în ciuda faptului că este toxică. Dar și fierberea zbârciogului gras cel puțin în două ape sau uscatul înainte de a-l consuma, nu garantează nimănui comestibilitatea sa sută la sută. Este foarte recomandat, să nu se mănânce această ciupercă!
Zbârciog gras () [Corola-website/Science/335331_a_336660]
-
Orizontul”. Nr. 1. Chișinău, Moldova 1989 Nechit Irina, "„E frig fără himere”", revista „Tinerimea Moldovei”, Chișinău, Moldova 1989 Gescu Clima, "„Ocrotirea sentimentelor sacre”", ziarul „Moldova Socialistă”, Chișinău, Moldova 1989 "„Pictură”": [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Orizontul”. Nr. 8. Chișinău, Moldova 1989 Zbîrciog Vlad, "„Mudrea Andrei”, cartea „Vămi pentru valorile sufletului”". Chișinău, Moldova 1990 Bălteanu Lorina, "„Prăsadul lui Andrei Mudrea”", revista „Tinerimea Moldovei”. Chișinău, Moldova 1990 "„Zodie”, „Pătrundere...”": [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Moldova”. Nr. 4. Chișinău, Moldova 1990 Nedelescu Vasile, "„Trăiesc sub obsesia
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
Morchella esculenta, din familia "Morchellaceae" și genul "Morchella" este o ciupercă de tip "Ascomycota" care este comestibilă și foarte delicată. Ea este denumită în popor zbârciog galben. Acest burete este în mod predominant locuitor de sol saprofit, crescând în grupuri mici sau solitar, și se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord ca una din primele specii de ciuperci deja din sfârșitul lui martie
Zbârciog galben () [Corola-website/Science/335857_a_337186]
-
méthodique des plantes" (1821). În secolul al XIX-lea au fost creați mai mulți taxoni care, cu excepția denumirii "Helvella esculenta" făcută de naturalistul englez James Sowerby (1757-1822) pot fi neglijați. Ultimul a fost șters ca denumire de Persoon și dat zbârciogului gras. Câteodată se poate citi, că Elias Magnus Fries ar fi redenumit specia, ce este incorect. Fries a descris mai multe ciuperci ale genului, ca de exemplu "Morchella elata" sau "Morchella rotunda", ultima astăzi variație a zbârciogului galben. În acest
Zbârciog galben () [Corola-website/Science/335857_a_337186]
-
Persoon și dat zbârciogului gras. Câteodată se poate citi, că Elias Magnus Fries ar fi redenumit specia, ce este incorect. Fries a descris mai multe ciuperci ale genului, ca de exemplu "Morchella elata" sau "Morchella rotunda", ultima astăzi variație a zbârciogului galben. În acest caz însă a atașat numai denumirea incorectă a lui Sowerby taxonului recunoscut. Același calități are și variația buretelui Morchella esculenta var. rotunda, având ca diferențiere un corp fructifer rotund. "Morchella esculenta" poate fi confundată ușor cu alte
Zbârciog galben () [Corola-website/Science/335857_a_337186]
-
alte specii de genul "Morchella", ca de exemplu cu "Morchella conica", "Morchella costata", "Morchella crassipes", "Morchella elata", "Morchella elatoides Jacquet", "Morchella frustrata", "Morchella pragensis", "Morchella punctipes", "Morchella tridentina" sin. "Morchella rufobrunnea", "Morchella steppicola", sau "Verpa bohemica". Sub numele românesc de „zbârciog” se tratează aproape mereu patru mari genuri de ciuperci: "Gyromitra", "Helvella", "Morchella" și "Verpa". Între primele două se găsesc specii otrăvitoare pe când cele două din urmă sunt comestibile. Cu toate că cele patru genuri sunt goale pe interior, ele pot fi deosebite
Zbârciog galben () [Corola-website/Science/335857_a_337186]
-
patru genuri sunt goale pe interior, ele pot fi deosebite destul de ușor: "Morchella" și "Verpa" sunt unicamerale, pe când "Gyromitra" și "Helvella" sunt multicamerale, prezentând o încrengătură de goluri în interiorul lor. Pentru un începător, confundarea cu buretele posibil mortal "Gyromitra esculenta (zbârciogul gras)", cu totul că speciile se deosebesc destul de clar, ar putea să se dezvolte fatal. Mai întâi trebuie menționat că zbârciogul galben nu poate fi mâncat crud pentru că conține puțină hidrazină care se dizolvă în timpul fierberii. De asemenea, consumat în
Zbârciog galben () [Corola-website/Science/335857_a_337186]
-
sunt multicamerale, prezentând o încrengătură de goluri în interiorul lor. Pentru un începător, confundarea cu buretele posibil mortal "Gyromitra esculenta (zbârciogul gras)", cu totul că speciile se deosebesc destul de clar, ar putea să se dezvolte fatal. Mai întâi trebuie menționat că zbârciogul galben nu poate fi mâncat crud pentru că conține puțină hidrazină care se dizolvă în timpul fierberii. De asemenea, consumat în porții mari, poate crea reacții neplăcute la persoane sensibile, pentru că buretele este cam greu de digerat. "Morchella esculenta" este de calitate
Zbârciog galben () [Corola-website/Science/335857_a_337186]
-
folosite de exemplu de William Shakespeare au bazat pe un extras din aceste ciuperci. Marele bucătar francez Jean-Baptiste Troigros a spus odată, că ciupercile sale preferate, de care ar dorii să existe pe tot parcursul anului, ar fi șampinionul văratic, zbârciogul și buretele cu perucă (1930). Ciuperca este comestibilă și tânără gustoasă. Când lamelele devin roze, ciuperca se aruncă. Solzii trebuie curățați de pe ciupercă, pentru ca nu se pot digera. Bureții sunt savuroși preparati ca supă, de asemenea în legătură cu legume fine sau
Burete cu perucă () [Corola-website/Science/335841_a_337170]
-
a încrengăturii "Ascomycota", crezând că ascosporii largi și curbați precum parafizele rare și scurte erau suficient de distincte pentru a obține un nou gen cu specii aparte. Astăzi denumirea este caduca și a fost împărțită în clasele "Pezizomycetes" (de exemplu zbârciogii), "Lecanoromycetes", "Leotiomycetes" și "Sordariomycetes". În această carte a descris de exemplu pentru prima oara sistematică ciupercii "Ptychoverpa bohemica", (în prezent "Verpa bohemica"). Mai departe a denumit multe alte specii de bureți. În anul 1908 savantul a fost primit de acea
Émile Boudier () [Corola-website/Science/337510_a_338839]
-
pădurea Tărăbuț, găsim și suprafețe mari plantate cu nuci. Pădurea, în afară de arbori și de arbuști, mai oferă și plante erbacee, ciuperci și mușchi. Vara, în pădure oamenii vin să culeagă bureți: hribi, mânătărci, pânișoare, ciobănuși, roșcovi sau creasta-cocoșului. Primăvara cresc zbârciogii, iar toamna ghebele, ciuperci care constituie un adaos prețios în alimentație. Nu trebuie uitate nici fructele de pădure, cum ar fi: murele, fragii, alunele, coarnele, măceșele sau cătina albă. Fructele de pădure, plantele medicinale și melifere se găsesc din abundență
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
deluroase cu păduri de foioase (silvostepă, mai ales) rromii culeg: urzici, mușețel, flori de tei și de soc, fruncte de cireș sălbatic, corn, cătină, păducel, fragi și mure. Dintre bureți cei mai recoltați sunt: opinticii de toamnă, hribii de foioase, zbârciogii, iuțarii și vinețelele. În zonele montane, rromii rudari mai ales, străbat areale mari În căutarea afinelor, zmeurei (foto 7), murelor și fragilor. Dintre bureți cei mai căutați sunt: hribii (foto 8), ghebele, gălbiorii și râșcovii. Primăvara aceștia recoltează muguri de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Apoi mai găsim și multe plante medicinale cum ar fi pojarnița, sovârf, lipanul, mătrăguna, călinele, frunzele de mesteacăn, de stejar și de ulm. Nu în ultimul rând trebuie avute în vedere ciupercile de pădure(bureții) care încep din primăvară cu zbârciogii, mai apoi hulubițele, hribii, chitoarcele, gălbiorii și pe toamnă opinticii(glebe). Aceste ciuperci culese cu atenție pot fi folosite în stare proaspătă, uscate sau conservate cu care se pot prepara unele mâncăruri Dicționarul geografic al județului Dorohoi din 1891 arată
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
evitați anumite feluri de alimente. Faceți mai des băi fierbinți, care ajută la eliminarea pietrelor. De asemenea, puteți ține o pernă electrică pe rinichi, timp de 10 minute. Dacă aveți probleme cardiace, nu folosiți acest procedeu. Mâncați mai multe kiwi, zbârciogi chinezești, porumb, nuci și tărtăcuțe. În funcție de constituția pe care o aveți, faceți jogging, dansați sau săriți coarda, pentru a accelera eliminarea pietrei. CE NU TREBUIE SĂ FACEȚI În funcție de tipul pietrei, evitați următoarele alimente sau reduceți consumul lor: Dacă piatra este
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
curățați-i de semințe și puneți-i într-un storcător împreună cu o jumătate de cană de apă. Puneți în suc câteva picături de ulei de măsline. Luați de două ori pe zi câte două linguri pe o perioadă îndelungată. Mâncați zbârciog chinezesc și urechi de argint cu zahăr tos: Ingrediente: 7 g de zbârciogi chinezesc, 7 g urechi de argint, 7 g zahăr tos. Toate acestea se găsesc la băcăniile chinezești. Preparare: tineți 3 ore în apă ciupercile, apoi spălați-le
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
de cană de apă. Puneți în suc câteva picături de ulei de măsline. Luați de două ori pe zi câte două linguri pe o perioadă îndelungată. Mâncați zbârciog chinezesc și urechi de argint cu zahăr tos: Ingrediente: 7 g de zbârciogi chinezesc, 7 g urechi de argint, 7 g zahăr tos. Toate acestea se găsesc la băcăniile chinezești. Preparare: tineți 3 ore în apă ciupercile, apoi spălați-le și clătiți-le bine. Puneți totul într-o oală cu o cană de
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
face exerciții aerobice, cum este jogging-ul, sau ciclism. Altă variantă recomandată este urcatul scărilor pe jos. Mâncați regulat. Consumați mai multe legume și fructe proaspete și mai multe ciuperci, în special ciuperci chinezești uscate sau urechi de argint și zbârciogi chinezești. Verificați-vă regulat colesterolul. Beți multe lichide. Se rcomandă să beți ceai verde sau apă minerală. Beți cantități moderate de vin roșu. Stați zilnic 20 de minute într-o baie caldă. Elementul-cheie este temperatura, care nu trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
de plante medicinale chinezești și de alimente asiatice Denumirea uzuală Transcrierea fonetică în limba chineză angelică dang gui Apocynum cannabinum lo bu ma Arillus longan longyan rou arpacaș chinezesc yi yi ren arpagic chinezesc jiucai Atractylodes ovata albă bai zhu zbârciog chinezesc hei muer Benincasa hispida donggua Bombyx batryticatus jiang can borneol bing pian bujor alb bai shao bujor roșu chi shao bulb de crin bai he bulb de Fritillaria cirrhosa chuan bei mu bulb de Fritillaria thunbergii zhe bei mu
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
ale contemplației și reflecției filosofice. Reconstituirea unor evenimente culturale și portretizarea unor personalități se face în manieră eseistică și denotă erudiție, inteligență. SCRIERI: Eleonora Romanescu, Chișinău, 1983; În fața formulelor de veșnicie, Chișinău, 1986; A patra dimensiune (în colaborare cu Vlad Zbârciog), Chișinău, 1991; Lumea în chenarul geamului, București, 1996; Pasărea în alertă, Chișinău, 1998; Arca lui Noe, Chișinău, 1999. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Lumea privită prin geam, LA, 1995, 38; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 208. M.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289068_a_290397]
-
ZBÂRCIOG, Vlad (22.XII.1943, Horodiște, j. Bălți), prozator, poet și eseist. Este fiul Anicăi (n. Anton) și al lui Ion Zbârciog, țărani. Urmează școala primară în satul natal, Școala Agricolă de la Saharna, raionul Rezina, școala medie la Zăicani, raionul Râșcani
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290720_a_292049]
-
ZBÂRCIOG, Vlad (22.XII.1943, Horodiște, j. Bălți), prozator, poet și eseist. Este fiul Anicăi (n. Anton) și al lui Ion Zbârciog, țărani. Urmează școala primară în satul natal, Școala Agricolă de la Saharna, raionul Rezina, școala medie la Zăicani, raionul Râșcani, și Școala de Medicină din Tiraspol, absolvită în 1963. Câțiva ani funcționează ca medic militar. Între 1968 și 1973 este student
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290720_a_292049]
-
Moldovei”, 1984, 8 ianuarie; Tudor Palladi, Ideea sau povestea sentimentului istoric, LA, 2000, 31 august; Ion Ciocanu, Un roman nou..., „Glasul națiunii”, 2000, 15 noiembrie; Ion Roșioru, Un prozator de peste Prut, LCF, 2002, 3; Vitalie Răileanu, Culisele prozei lui Vlad Zbârciog, LA, 2003, 13 noiembrie. E. Ț.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290720_a_292049]
-
cu cireșe negre, și În multe locuri și de viță sălbatică sau lăuruscă”. Fructul fagului jirulare un sâmbure comestibil iar din ei se scotea mai înainte un ulei apreciat. Bureții, de fag sau vineți, mânătărcile sau hribii , gălbiorii sau urechiușele, zbârciogii etc, din care o seamă se pot usca ,iar altele mura, constituiau un adaos prețios în alimentație. „Să amintim apoi vânatul pădurii și faptul că în poienile pădurii și la marginile ei se poate face agricultură și se pot așeza
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]