1,973 matches
-
câte vieți de oameni se desfășoară în București oare câte din ele sunt fericite sau poate unele umbrițe adânc de nefericire? Iar acea față acolo la țară așteptând cu sufletul îndurerat că Victor să se hotărască, cine poate cântări tot zbuciumul din inimă ei. Iar astăzi după atâtea ani de zile lucrurile nu sau schimbat deloc nici chiar în această societate post modernă în care trăim, ba mai mult aș zice că sau agravat. Tinerii din zilele noastre se confruntă și
LA RASCRUCE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1217 din 01 mai 2014 by http://confluente.ro/Eugen_oniscu_1398922612.html [Corola-blog/BlogPost/350657_a_351986]
-
de becuri, zbătîndu-se inutil ca după o încercare nereușită de zbor în decoruri cu trepte largi și lustruite mai mult decît un tratat despre fericire, rămîn pînă tîrziu în noaptea răcoroasă și visez cu ochii deschiși cînd îmi vorbești de zbuciumul tău la marginea unui drum prăfuit de vară, un soi de fior ce te-a luat prin surprindere și care durează fără măsură de albastru în ceea ce consider esențial. Iubirea, acea mîngîiere neștiută care ne duce, în cele din urmă
SENSIBILITATE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 by http://confluente.ro/luminita_cristina_petcu_1468816810.html [Corola-blog/BlogPost/369057_a_370386]
-
iubești mult, și-atât! DIN „DOR” ATÂTEA... Din tânguirea doinelor și foșnetul brazilor, din semeția munților și murmurul izvoarelor, din frumusețea basmelor ce-mi incântau copilăria, Din smaraldul ploilor și aurul holdelor, din geamătul gliei îngrășată de eroii neamului, din zbuciumul valurilor ce se sparg de țărm, din aerul pădurilor, ca nicăieri înmiresmat, în lume, Am învățat cuvântul „dor”... Și-apoi prin el am înțeles Că-s totuși o femeie: − Ce sentiment înălțător! Maricuța MANCIUC-TOMA 14 Februarie 2011 Madrid, Spania Referință
PĂTIMAŞA IUBIRE (POEME) de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 by http://confluente.ro/Patimasa_iubire_poeme_.html [Corola-blog/BlogPost/351934_a_353263]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > TREC ANII... Autor: Vavila Popovici Publicat în: Ediția nr. 727 din 27 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Trec anii... Îi aud cum trec prin liniștea ce mă-nconjoară. Privesc la ultimul gând, la ultimul zbucium... Prin liniștea eternă, stelele par un stol de păsări triste. Referință Bibliografică: TREC ANII... / Vavila Popovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 727, Anul II, 27 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Vavila Popovici : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
TREC ANII... de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Trec_anii_vavila_popovici_1356635945.html [Corola-blog/BlogPost/341534_a_342863]
-
a fost transferat, la cererea sa, preot la această parohie. În anul 1935 a fost numit și confesor al cercetașilor din municipiul Râmnicu Vâlcea, iar în anul 1936 catehet al premilitarilor din oraș. Acum, la vârsta de 34 ani, în zbuciumul unei munci rodnice și în plin avânt al tinereții, i-a fost dat să sufere și o grea înfrângere, prin pierderea soției, decedată la 18 noiembrie 1935, în vârstă de 27 de ani. Rămas văduv, nu și-a înfrânt năzuințele
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
gândului înalt, eu am ramas puțin restant am stări prea pline de vocale și nu pot sa gasesc consoana în vid de spirit și de duh, încerc să caut oxigenul sclipiri de minimă speranța îmi luminează calea , drumul prin lupte, zbucium și durere îmi protejez doar endogenul e timpul clipei de tăcere să pot să îmi adun tot scrumul ... Citește mai mult în constelații de durere, mă sting spre puncte cardinaleprin găuri negre de speranță îmi odihnesc timid făpturaempatizând cu universul
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU by http://confluente.ro/articole/alexandru_florian_s%C4%83raru/canal [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
iar persoanaîn față gândului înalt, eu am ramas puțin restantam stări prea pline de vocale și nu pot sa gasesc consoanaîn vid de spirit și de duh, încerc să caut oxigenul sclipiri de minimă speranța îmi luminează calea , drumulprin lupte, zbucium și durere îmi protejez doar endogenule timpul clipei de tăcere să pot să îmi adun tot scrumul... XV. SE-MBINĂ BEZNĂ CU LUMINA, de Alexandru Florian Săraru, publicat în Ediția nr. 1071 din 06 decembrie 2013. cârcei de suflet mult
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU by http://confluente.ro/articole/alexandru_florian_s%C4%83raru/canal [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
altul decât furtul de lemn practicat de mai mulți ani chiar și în prezent de o firmă austriacă. In fapt, după ce și-au construit mai multe combinate imense pentru prelucrarea lemnului iar ultimul este în curs de finalizare, indiferenți la zbuciumul Țării și amenințările autorităților care își tot încordează mușchii austriecii au început ca să exporte masiv lemn de cea mai bună calitate folosind în acest scop propriile TIR-uri dotate și cu remorci de aceeași capacitate iar astfel, organizați în coloane
CE-AŢI FĂCUT DIN ŢARA MEA, NEMERNICILOR?! de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1464356399.html [Corola-blog/BlogPost/369216_a_370545]
-
care s-a „grăbit” să îmbrățișeze eternitatea. “Când ghioceii încă mai atingeau aerul lui martie, 2013, cu filigramul lor tremurând, soția mea dragă a devenit înger - cel mai minunat dintre îngeri!” Lirismul elegiac poartă cu sine o tensiune ardentă, un zbucium fără egal, care tulbură sufletul cititorului. Întreaga natură se pregătea de sărbătoare, dar pentru ființa iubită, natura „aranja” în taină o trecere spre alte orizonturi și alte începuturi... era lumină pe vremea când / mâinile mele se umpluseră de mâinile tale
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 by http://confluente.ro/Exegeza_ea_tot_ea_absolut_valentina_becart_1374516088.html [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]
-
să-i fie-n încercări mereu alături, chiar dacă o-nspăimântă perfidele omături ce se aștern de-un timp pe viața mea. Scylla și Charybdis Corabia-ajunsese la al Messinei vad și marinarii tremurau pe punte, fiindcă-auzeau din valuri ieșind icnete crunte, un zbucium cum există doar în iad. E Scylla, căpitane! Charybdis e cu ea! și ne așteaptă ca să ne înghită. Să ne întoarcem grabnic, că moartea e cumplită din clipa când pe monștri-i vom vedea. Pui de năpârcă, zisei. N-aveți
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1429894315.html [Corola-blog/BlogPost/357731_a_359060]
-
zilei se topește, Învelită-n haina ceții, Visul meu frumos sfârșește. Cu privirile de ceară Ca-ntr-un nesfârșit cortegiu, Îngeri triști mă înconjoară, Trist, zadarnic-sacrilegiu. Chipuri de-ntuneric stinse Și de ciuma unor vremuri Poartă-n lut dureri aprinse, Zbucium ce răzbate-n ceruri. Doamne, când reverși lumina Cu ninsori în poala nopții Slobozește-le și tihna, Nu-i lăsa în voia sorții. Doar deschide podul lunii, Strânge-ți îngerii în cete, Prinși de setea rugăciunii, De lumină să se
NINSOAREA LUMINII de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/angelina_nadejde_1486709874.html [Corola-blog/BlogPost/375492_a_376821]
-
pleoapă. Sunt amintiri ce-n flăcări tăinuite se destramă... * Și-mi pare... c-aud temutul „viscol ancestral“ , șoptind ceva... cu glasu-i nins - și mă cuprinde-o albă teamă! Nu! A fost doar o pală de gând cuprinsă de febră, de zbucium, de plâns... * Amurgul, răsfrânt pe fruntea-mi ca de ceară, mă leagănă-n veșmântu-i trandafiriu de „seară“ . Îmbrățișați vom adormi curând... * O, frunte! Noian de gânduri ninse! În liniștea odăii, îngenuncheate, clipele suspină, în fața candelei aprinse! Și-o rugăciune, pare
VISCOL ANCESTRAL de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/valentina_becart_1419806239.html [Corola-blog/BlogPost/379243_a_380572]
-
să piară în focul veșnic, important e să nu-și piardă iubirea. “Să fie moartea o recompensă pentru viața tristă?” Apoi își culpabilizează iubitul: Dacă tu ai vrea, m-ai chema din gândul meu sinucigaș. Însă, tu rămâi indiferent la zbuciumul meu sufletesc, de aceea ești și vei fi vinovat. Eu cred că e vorba de o maladie ciudată, întâlnită la tot pasul, care se numește: boala dragostei, există și un cântec superb, în franțuzește, cu acest titlu: “La maladie d
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 by http://confluente.ro/Eternele_iubiri_secvente_sufletesti_cezarina_adamescu_1333215822.html [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]
-
să te aducă din nou iar în vis, Și gând de iubire , speranța de taină Poate ai să vii cum ai promis . O inimă bate încă în mine Și eu și tu doi hoinari călători, Orgolii și pătimi, durere și zbucium Ne cheamă acum ....iubirii îi suntem datori. Pot a mai scrie cuvinte și gânduri Multe de-acum pentru inimă ta Gândește-te bine și mergi înainte Doar iubirea mea te poate urma. http://www.youtube.com/watch?v=LwUhbqDZJls Referință
CĂLĂTORUL de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 by http://confluente.ro/Calatorul_ana_maria_bocai_1393158226.html [Corola-blog/BlogPost/362552_a_363881]
-
amprentare nu reușise să o încheie cu succes și găsi una statică, alungită, dură și cu asperități, de care celelalte două se rezemară într-o înlănțuire puternică. Shri-Kr alunecă pe trunchiul rigid până la punctul de contact cu cele două forme. Zbuciumul materiei și fluxul energiei alimentară tentația, iar aceasta porni să-i asalteze rețeaua. Shri-Kr era puternic, bine echilibrat. Regula de bază se prelua de la un racord la altul reconfigurând zonele afectate. „Niciodată încă odată”. Simți de-a lungul tuturor conexiunilor
REGULA DE BAZĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1474889182.html [Corola-blog/BlogPost/381549_a_382878]
-
simțea tot mai neîndreptățit de părinți și bunici. Nu că dragostea lor pentru el ar fi dispărut peste noapte, ci pentru că el socotea că primea tot mai puțin față de Gavrilă, fratele său atât de nevinovat și neștiutor în ceea ce privește gândurile și zbuciumul lăuntric al primului născut. Se depărta încet, încet, de părinți și bunici, cu durere și disperare în suflet. Îi venea să plângă, adeseori, din nimic, numai la gândul că este mai puțin iubit decât fratele său. Nu s-a tânguit
EPISODUL 8, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436674906.html [Corola-blog/BlogPost/379943_a_381272]
-
căzute în păcat și din umbra păianjenului neobosit în țesere, străbat razele luminii. Clopotele catedralelor bat și absorb sub sunete tristețe și bucurie. Nu știu dacă ar crede cineva iubirea un păcat , când de fapt este o trăire, un continuu zbucium, o sete de adevăr și dreptate, o rugăciune îndreptată prin cuvânt spre biruință și înfăptuire. Întotdeauna fac un gest de plecăciune în fața chemării de taină în dulcea respirație a visului frumos. Lacrimile boabe de mărgăritar picurate de stele, uneori haotic
UN ORAŞ TRANSILVAN de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_oras_transilvan.html [Corola-blog/BlogPost/357864_a_359193]
-
Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 430 din 05 martie 2012 Toate Articolele Autorului Rugăciunea Rugăciunea este prietena ta când pendulezi între singurătate, tristețe sau durere. Îți înmoi buzele în călimara inimii și-apoi începi să scoți suferința, neliniștea, zbuciumul care s-au îngrămădit acolo. Cu capul plecat, mâinile împreunate și cu genunchii atingând umil pământul, ochii încărcați de lacrimi își încep sfioși ruga către Cer. Este momentul cel mai intim dintre tine și Dumnezeu, când nevoia de El îți
RUGĂCIUNEA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 by http://confluente.ro/_rugaciunea_cornelia_viju_1330981823.html [Corola-blog/BlogPost/354753_a_356082]
-
cuprinde 7 capitole, cu un Cuvânt de deschidere, urmat de un Jurnal al bucuriei și o scurtă epistolă către cititor, încheiată cu o gingașă și sensibilă postfață. Capitolul I: Manifest-Treziți-vă! Asta nu e România Noastră 29 Iunie, 2009, București. Tot zbuciumul lăuntric al sufletului Alexandrei-Svetlana, mare cât o țară, odrăslit în cununi de Doine și Legende, de Dor și Suferință, de Lacrimi și Sânge, de Lanțuri și Cătușe, de Prigoniri și Răstigniri, de Cruci și Învieri ale Neamului nostru dacoromân sfânt
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
i se înmână actul cu banii depuși la bancă. Da, a fost o zi mare! Trecură două luni din acea zi de luni când află vestea marelui câștig. Într-adevăr, nu se întâmplă prea des un astfel de eveniment, așa că zbuciumul, umblăturile, nerăbdarea, sunt nimic față de marea fericire de a te trezi așa, peste noapte, foarte bogat. E o responsabilitate mare. În tot acest timp, desigur, nu s-au oprit din a face planuri. Nu aveau aceeași părere în ceea ce privește plasarea banilor
NOROC NESPERAT NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1483805001.html [Corola-blog/BlogPost/384238_a_385567]
-
vieții și o transformă în perna pe care se odihnesc ceilalți, sperând să nu împartă mai târziu o singurătate. Există posibilitatea ca peste ani să fie uitate pentru cineva cu o piele fără geometrii , dar chiar și atunci în tot zbuciumul ascuns al sufletului așteaptă o întoarcere. Ele, neștiutele ... Referință Bibliografică: Ele, neștiutele / Daniela Lăcrămioara Capotă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 764, Anul III, 02 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Daniela Lăcrămioara Capotă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ELE, NEŞTIUTELE de DANIELA LĂCRĂMIOARA CAPOTĂ în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Ele_nestiutele_daniela_lacramioara_capota_1359821295.html [Corola-blog/BlogPost/342328_a_343657]
-
în priviri. Ți-am simțit zvâcnirea aripilor în preajma-mi, adierea ce mi-a răvășit păru-n prag de iarnă, mult mai târziu, am înțeles rostu-ți din lacrimi, dar mi le-ai dăruit ca perle,-n ultima toamnă. Încă, te doare zbuciumul și frământare mea, destinul ne-a ales părți ale aceleași scântei, dar te voi cauta prin cărți, să-ți simt adierea și parfumul de sub teiul cu flori, ca ochii mei. Cărțile din bibliotecă le voi pune-n mulți saci, sunt
POEM DE IUBIRE de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/maria_ileana_tanase_1484334667.html [Corola-blog/BlogPost/385058_a_386387]
-
ajuns s-aștept la țărm de mare Și nimeni să n-audă glasul meu Am obosit să caut alinare Mi-e sufletul rănit! Mi-e dor! Mi-e greu! Nu am nimic!... Decât minciuni și visuri, Iar viața mea e zbucium nesfârșit. Mă sting încet, făcând doar compromisuri Gândul îmi e confuz... Trupul sleit. Am răni adânci pe mâini și pe picioare Și caut să găsesc. Dar ce? Nu știu! Privesc în jurul meu cum totul moare Și vreau să mă opresc
VERSURI de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Inger_si_suflet_versuri_maria_ciumberica_1327663500.html [Corola-blog/BlogPost/362413_a_363742]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > CÂNTEC DE NOROC Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 799 din 09 martie 2013 Toate Articolele Autorului cântec de noroc Printr-un zâmbet ce-a trecut nevăzut și neștiut stă al inimii ghioc zbucium cu luciri de foc. Și în torsul lui curat de iubire adăpat, cerul i-a urzit destin de frumos și de preaplin. Prinde-n geana ochilor doar surâsul plopilor și fii cerul fără nori pe unde-mi plutesc cocori. Și
CÂNTEC DE NOROC de LEONID IACOB în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 by http://confluente.ro/Cantec_de_noroc_leonid_iacob_1362897364.html [Corola-blog/BlogPost/345616_a_346945]
-
întins!” La televizor era în plină desfășurare o emisiune de divertisment, unde Angela Similea, într-o superbă rochie de seară, ne spunea cum este „Să mori de dragoste rănită”. Toate se potriveau cu starea noastră psihică. Exista o senzație de zbucium, de emoție în fața unui nou examen, de teamă că orice gest neînsemnat pe care îl faci, ar putea să strice o beatitudine interioară nemaitrăită până atunci. Iată ce pot face sentimentele dintr-un om, când întâlnește persoana a cărei rezonanță
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423849293.html [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]