203 matches
-
plictisitor" batalionul curtezanelor din care-a rămas doar parfumul. Batiscaful meu de iluzii n-a cunoscut neliniștea mării. Soarele râde batjocoritor în februarie, mințind mugurii scoicii. Un picolo beatifică trei marinari. Coama din lumină astrală tunsă bec într-un far zburătăcește note pe portativul deltei Acum-ac lung ce se-nfige în piele- dezlănțuie săptămâna de călătorire pe loc mic dejun brekfast breakfast mic dejun și microbuzele sunt libere să explodeze Crescând baobab din oasele coapsei, plajele nu ne vor pansa pieptul
Ploile din Foster City by Ion Stratan () [Corola-journal/Imaginative/13659_a_14984]
-
În păduricea de pe malul celălalt, se auzea cucul cântând, strigându-și numele. Ca un ecou, și alte păsări îi răspundeau din pădure. În pâlcul de stuf, o păsăruică gri, cu ciocul ascuțit și cu o lăcustă în el, se tot zburătăcea din loc în loc, strigându-și puii. Pe deasupra apei, lângă mal, un șarpe de apă se ondula încercând să păcălească niște broscuțe prostuțe și neatente la pericol. Luciul apei nu era tulburat decât de câteva lebede care se plimbau elegante pe
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382318_a_383647]
-
cu care, am aflat mai târziu, fusese coleg la Cercul literar de la Sibiu, grupare de intelectuali ardeleni constituită în anii antebelici, considerată însă subversivă de comuniști, astfel că membrii acesteia au fost, curând după instalarea la putere a regimului pro-sovietic, zburătăciți în cele patru vânturi. Coleg la Cercul literar din Sibiu a fost Deliu Petroiu și cu un alt de mare prestigiu profesor al Universității timișorene, Eugen Todoran, peste ani devenit chiar rector al acesteia, care, se pare, a avut un
ŞĂGALNICUL DELIU de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383138_a_384467]
-
ar fi foarte ușor să vă iau capetele. Te credem, Măria-Ta! - încuviințară boierii. — N-aș avea a face decât un semn - continuă Barzovie - și oricare din slujitorii de-aici cu mare drag și-ar vârî sabia în trupurile voastre, zburătăcindu-vă sufletele și trimițându-le să vâslească spre ceruri. — Deși poate că nu-i clipa cea mai potrivită pentru aceasta - spuse cu umilință mitropolitul Nazazarie - nu mă pot opri, Măria-Ta, să nu fiu adânc mișcat de vedenia sufletelor noastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și-i deranjează. Apoi, pe înserat, și-i scot, doar că se obișnuiesc mai greu cu întunericul, deoarece au ochii înroșiți și iritați. Și asta îi face vulnerabili? — Foarte vulnerabili, pentru că, de obicei, atunci vântul suflă cu mai multă putere, zburătăcind nisipul și orbindu-i; iar ei sunt atât de transpirați, obosiți, nervoși și asaltați de nori de țânțari, că nici cel mai bun țintaș nu e în stare să nimerească un elefant de la zece metri. Niciodată n-am dat atenție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
fi pândit, oamenii „Poporului Vălului“ stăteau de veghe să nu i se întâmple nimic. Îl trezi urletul vântului. Peștera se afla în întuneric, dar o timidă semilună, a cărei lumină se lupta să străbată milioanele de firișoare de nisip care zburătăceau în toate părțile, lăsa să se întrezărească silueta lui Gacel Sayah, așezat chiar la intrare ca o statuie. Se apropie târându-se până la el, privi atent îngrijorătoarea panoramă și întrebă cu un glas abia auzit: — Harmatanul? — Nu - îi răspunse calm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
hazardului. Citeau mașinal nume și profesii - miniștri, comersanți, doctori, prefecți, pianiști, soții și mame iubitoare. Wanda se opri lîngă o bancă de piatră ascunsă Într-un boschet de trandafiri sălbatici. Își scoase batista și șterse excrementele uscate ale porumbeilor, care zburătăceau deasupra lor scoțînd sunete agresive, hulpave. Se așezară. Fumau absorbiți În gîndurile lor. — Fotografiile au ajuns În mîna nevesti-sii și pe masa redactorului șef. Niki le-a aranjat pe toate. Fiecare cu petrecerea lui, nu? Și tu de ce te cramponezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
În păduricea de pe malul celălalt, se auzea cucul cântând, strigându-și numele. Ca un ecou, și alte păsări îi răspundeau din pădure. În pâlcul de stuf, o păsăruică gri, cu ciocul ascuțit și cu o lăcustă în el, se tot zburătăcea din loc în loc, strigându-și puii. Pe deasupra apei, lângă mal, un șarpe de apă se ondula încercând să păcălească niște broscuțe prostuțe și neatente la pericol. Luciul apei nu era tulburat decât de câteva lebede care se plimbau elegante pe
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367119_a_368448]
-
În păduricea de pe malul celălalt, se auzea cucul cântând, strigându-și numele. Ca un ecou, și alte păsări îi răspundeau din pădure. În pâlcul de stuf, o păsăruică gri, cu ciocul ascuțit și cu o lăcustă în el, se tot zburătăcea din loc în loc, strigându-și puii. Pe deasupra apei, lângă mal, un șarpe de apă se ondula încercând să păcălească niște broscuțe prostuțe și neatente la pericol. Luciul apei nu era tulburat decât de câteva lebede care se plimbau elegante pe
POVESTE PESCAREASCA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349520_a_350849]
-
Orient și Occident. Aici își desfășurau legăturile de tandrețe și procreere, își creșteau puii, îi învățau să zboare și să se hrănească singuri, pregătindu-i pentru lunga și periculoasa călătorie intercontinentală. Nagâți, cormorani, berze, stârci și alte păsări ale deltei, zburătăceau pe lângă mal, la pescuit, sau căutându-și cuiburile, unde puii așteptau hrana cea de toate zilele. Din când în când, treceau pe lângă noi bărci ale pescarilor sau mici șalupe. Vântul ne răcorea, făcându-ne să uităm disconfortul din tren și
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
În păduricea de pe malul celălalt, se auzea cucul cântând, strigându-și numele. Ca un ecou, și alte păsări îi răspundeau din pădure. În pâlcul de stuf, o păsăruică gri, cu ciocul ascuțit și cu o lăcustă în el, se tot zburătăcea din loc în loc, strigându-și puii. Pe deasupra apei, lângă mal, un șarpe de apă se ondula încercând să păcălească niște broscuțe prostuțe și neatente la pericol. Luciul apei nu era tulburat decât de câteva lebede care se plimbau elegante pe
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347692_a_349021]
-
vă veți preface-n stârvuri de păduchi... ...voi - greș de borți la raiul naiul: retina tracă se trezește! veți arde-n aprige văpăi și-n graiul în cari Zalmoxis ziua povestește! PEISAJ CU CIORI - IARNA mulgând la sânge costeliva zi zburătăcesc pe miriști slute ciori: vor smulge te miri ce din zori în zori zăbranic peste iarnă-or dezveli apriga foame s-a dedat zăpezii stomacul vid s-a-ncrâncenat pe zare negru sughiț de lipsă-n crucea-amiezii se-aud croncăniturile amare pe sub
POEMELE SFÂNTULUI VALAH (1) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350152_a_351481]
-
dig vă va tulbura contemplarea. Este un cer superb pentru romantici ... Păcat că nu este marea liniștită să aveți un cadru demn de admirat, dar și aceasta are farmecul ei aparte, cu valurile înspumate spărgându-se de stabilopozi și pescărușii zburătăcind pe deasupra mării. Oricum, când veți fotografia răsăritul, va fi superb, soarele ieșind câte puțin din valuri, apoi devenind mare și rotund cât roata carului, apoi înaintând spre înaltul cerului, deasupra orizontului. - Cine vorbea de romantismul altora, spuse ea încet, ca
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361875_a_363204]
-
16), se culcă la propria-i umbră, trezindu-se speriat, când gușterele «îi gâdilă visul» (p. 21), alcătuiește scrisori «pe foi, pe trena sorții, / pe plajă, sau pe frunze verzi / de luminița-nopții» (p. 25), are «lacrimă nepereche» (p. 36), creieru-i «zburătăcește prin aer», umple «craterul / lăsat de sucombarea poeziei / cu versul tău viu» (p. 47), cochetează cu micropoemul-haiku / senryu («miros în copaci / verde de Paris galeș / năzdrăvan final» - p. 48 / iha ! în versuri / cu perdeaua norii scunzi / trei cartofi un leu
ROSTIRI DE ROSTUIRI ÎN DOI de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365173_a_366502]
-
vă va tulbura contemplarea. Este un cer superb pentru romantici... Păcat că nu este marea liniștită să aveți un cadru demn de admirat, dar și aceasta are farmecul ei aparte, cu valurile înspumate spărgându-se de stabilopozi[i]și pescărușii zburătăcind pe deasupra mării. Oricum, când veți fotografia răsăritul, va fi superb, soarele ieșind câte puțin din valuri, apoi devenind mare și rotund cât roata carului, apoi înaintând spre înaltul cerului, deasupra orizontului. - Cine vorbea de romantismul altora, spuse ea încet, ca
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350476_a_351805]
-
ochiul meu strivit melancolic / îngerul c-o singură aripă într-o zi de sabat / cînd te-apasă plictisul și găsești / scrisorile celui drag / după asfințit într-o artă perfectă,/ pămîntul / solemn viscolit de cîntecul sirenelor undeva în apropiere -/ în locul unde zburătăcesc de-a valma licuricii /.../ raiul, drumul corăbiilor,/ o casă frumoasă cu grădina arsă pînă la lacrimi / după răceala mîinilor toți știau / că se făcuse noapte în odaia lăuzei / de culoarea florii palide de prun / darul cocorilor / Cît de frumoși eram
HIMERE DE PHAROS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355919_a_357248]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > PIGMEI Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 292 din 19 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Pigmei O, Doamne, sunt atâți care Te neagă În anii mulți zburătăciți prin vreme. Ei sunt proscrișii unei anateme Și lucruri simple nu pot să-nțeleagă. Sunt victimele unor „teoreme” Și toată judecata lor se leagă În mintea prea puțină și beteagă De ruginite și simpliste scheme. „Eu sunt voința, eu dețin
PIGMEI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356527_a_357856]
-
dig vă va tulbura contemplarea. Este un cer superb pentru romantici... Păcat că nu este marea liniștită să aveți un cadru demn de admirat, dar și aceasta are farmecul ei aparte, cu valurile înspumate spărgându-se de stabilopozi și pescărușii zburătăcind pe deasupra mării. Oricum, când veți fotografia răsăritul, va fi superb, soarele ieșind câte puțin din valuri, apoi devenind mare și rotund cât roata carului, apoi înaintând spre înaltul cerului, deasupra orizontului. - Cine vorbea de romantismul altora, spuse ea încet, ca
FEMEIA DE SUB LUNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368230_a_369559]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > S-A RĂTĂCIT APUSUL PRINTRE MUNȚI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1570 din 19 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului S-a rătăcit apusul printre munți, Zburătăcit de vânturi și de ceață. Se clătinau luminile pe punți, Speriate că-și vor pierde din roșeață. Când astrul mâniat de întâmplare, S-a-ntors din drum, cercând să le învie, Le-a adunat pădurea pe cărare, Și le-a-ndemnat spre-a nopții
S-A RĂTĂCIT APUSUL PRINTRE MUNŢI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353905_a_355234]
-
făceau dragoste, ciripitul lor specific era o încântare. Să-l fi văzut pe lăstun cu câtă tandrețe își săruta partenera, cum își lipea ciocul de al ei și cu ce asiduitate îi făcea curte, dând din aripi și ciripind continuu, zburătăcind când într-o parte, când în cealaltă de ea, care așezată culcată pe sârmă își înfoia penele până ce el se aseza pentru câteva secunde pe spatele său. Le admiram și-mi erau tare dragi, aceste păsărele așa de micuțe și
LĂSTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352553_a_353882]
-
adulții, însă au spatele de un negru-gri, fără luciu, și burta cu nuanță de alb-cafeniu. Masculul este de obicei monogam, dar cum se mai întâmplă și în lumea păsărilor ca și în cea a altor rase, inclusiv cea umană, mai zburătăcește și el din când în când și pe la alte cuiburi în timpul când perechea sa clocește, că de, păsări sunt și dragostea fugară nu are opreliști nici la lăstuni, așa cum se poate întâmpla ca și o altă femelă să-și depună
LĂSTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352553_a_353882]
-
bucată de scândură și am scos paiele și tot ce era adus în cuib de către vrăbii, eliberând cuibul pentru familia mea de lăstunași. Cine știe, poate că au sosit și ei sau o pereche dintre puii lor, odată cu stolurile ce zburătăceau deasupra blocurilor și își caută vechiul cuib. Mai aveam în zonă și o pereche de guguștiuci (noi le mai spunem și turturele după turuitul lor) ce se cuibăriseră într-un oțetar, crescut lângă blocul de vis-a-vis, chiar sub fereastra prietenului
LĂSTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352553_a_353882]
-
Orient și Occident. Aici își desfășurau legăturile de tandrețe și procreere, își creșteau puii, îi învățau să zboare și să se hrănească singuri, pregătindu-i pentru lunga și periculoasa călătorie intercontinentală. Nagâți, cormorani, berze, stârci și alte păsări ale deltei, zburătăceau pe lângă mal, la pescuit, sau căutându-și cuiburile, unde puii așteptau hrana cea de toate zilele. Din când în când, treceau pe lângă noi bărci ale pescarilor sau mici șalupe. Vântul ne răcorea, făcându-ne să uităm disconfortul din tren și
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
ea? Avem un popor. Ce facem cu el? Ne știm între noi? Presupunem. Ne cunoaștem? Bănuim. Știm câți suntem? Ne imaginăm. Una este pe hârtie. Altă este pe moșie. Ne zvârcolim că muscați de șarpe. Amețiți că găină în jurul casei. Zburătăciți. Guvernanții ne recita, fiecare, câte o poezie. Cu rimă sau fără. Nu mai au ritm. Cu legi. Cu regulamente. Cu hotariri. Tot mai nehotărâți. Au plecat la referendum și s-au descotorisit de el. L-au aruncat în brațele poporului
DUPA RAZBOI, MULTI VITEJI ... de DONA TUDOR în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358784_a_360113]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > TUDOR CĂLIN ZAROJANU- ZBURĂTĂCIND PRIN PRESĂ Autor: Cristina Ștefan Publicat în: Ediția nr. 1593 din 12 mai 2015 Toate Articolele Autorului Tudor Călin Zarojanu- Zburătăcind prin presă O fi un defect de cititor să citesc mai întâi opera și apoi să văd prefețele, posfețele
TUDOR CĂLIN ZAROJANU- ZBURĂTĂCIND PRIN PRESĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359831_a_361160]