184 matches
-
o bucată de cozonac. Intra în clasă într-un halat cu cordon care-i da o înfățișare cilindrică de butelie sub care se mișca, grăbită, o pereche de piciorușe. Cu o mustață lăsată pe oală, profesorul privea încruntat pe sub sprâncenele zburlite, 172 ținându-și mâinile la spate și răspunzând monosilabic la saluturi. Exclamația ce exprima îndoiala, mânia, uneori chiar veselia profesorului, era alcătuită dintr-o singură silabă: - Hm! MOȘ TĂUTU Deși se numea și Dumitru, lumea îi spunea „moș Tăutu”. În
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
sigur, Înarmați și nu ar fi ușor s) fie alungați de-acolo. Noile lor cl)diri din beton au un aspect sinistru, amintind de Linia Maginot. Tinerii poart) chipa, Ins) au o constituție solid) și brațe musculoase. B)rbile lor zburlite nu sunt deloc Îngrijite, ca ale rabinilor. L)s)m În urm) aceste case ca niște cazemate și ne conținu)m drumul spre Kiryat Arba, pentru a ni se ar)ta blocurile construite de israelieni - cu permisiunea guvernului, b)nuiesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
le tai să nu le pui pe foc, că e rău de sărăcie. Copilul născut miercuri va trăi cam treizeci de ani și va fi sărăcăcios. Nu te spăla cu apă din gură, că faci a sărăcie. Copiii cu părul zburlit și mîncăcioși trag a sărăcie. Cel ce mănîncă din mînă trage a sărăcie. Cel care mănîncă prea mult trage a sărăcie. Să nu fluieri în casă, că faci a sărăcie. Dacă rîșnești sara, aduci sărăcia în casă. Cu vuvuitoarea* să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
toate spiculețele sunt cu semințe (chiar și cele de la vârful și baza spicului) iar poziția spicului, rămâne dreaptă până la recoltare. Din cauza semințelor care sunt și mai lungi și mai groase decât cele sănătoase, glumele și paleele sunt îndepărtate, spicele apar zburlite, cu ariste fragile. Semințele au șanțul ventral puțin pronunțat și o culoare închisă (cenușie), deoarece în interiorul lor este o masă prăfoasă de spori negri. La treierat semințele total distruse se sfărâmă ușor iar grâul capătă un puternic miros de pește
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
amatori. În aceste situații, peștele se poate prinde ușor cu mîna și copchilăraia satului avea o distracție în plus. Apa, rece ca gheața, nu impresiona pe nimeni și, din acest motiv, mai toți pescarii erau vineți, cu puful de pe față zburlit și cu nasurile curgînd. Majoritatea sătenilor erau mulțumiți de recoltă și nu insistau să lupte cu frigul. Totuși, vreo duzină de înrăiți și-au pus în gînd să facă o afacere, adică să vîndă peștele la Darabani și din acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
călca în vârful picioarelor de frică și se închidea de cum se însera. Dar nenorocirea este nenorocire. Nu se făcuse încă noapte în ziua aceea blestemată, când Ivan a venit acasă beat. Dar beat criță, cu ochii roșii și cu blana zburlită. Nu a mai mieunat să i se deschidă, cum făcea în fiecare seară, ci s-a năpustit ca o brută, direct prin geam. Domnișoarele au încremenit de spaimă, fiindcă fiara urla ca scoasă din minți și, dacă nu ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Ascult ritmica picurare a ploii pe frunzele cafenii și îmi place să scormonesc frunzișul cu un băț, descoperind alune, un măr chircit, ghindă, într-o zi, o vulpe roșcată își ducea, vigilentă, puiul între dinți. Într-un loc, un cioroi zburlit, preocupat, se străduia să scoată nu știu ce din rădăcinile unui stejar. Apropiindu-mă atent, alungându-l cu puterea aceea nesimțită a omului asupra ființelor mai slabe, am controlat obiectul pe care se căznea să-l extragă din împletitura viguroasă a copacului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
2002. Fiecare din cele trei reședințe este o reflectare fidelă a locatarului nimic nu e la voia întâmplării, nimic nu e nelalocul lui și toate sunt, ca în bucătăria chinezească, altceva decât par! "La Chascona" (în traducere, femeia cu părul zburlit) a fost construită în Cerro San Cristobal din Santiago pentru amanta sa Matilde Urrutia, în perioada când Don Pablo era căsătorit cu pictorița Delia del Carril. Obsesionat mereu de călătorii și de ape, La Chascona, începută în 1953 și terminată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
astfel: „Poartă un trenci sau un raglan lung pînă la genunchi, rufos și zdrențăros. Pe cap are o pălărie Înaltă. Pe față Își trage o mască cu coarne de drac, vopsită În negru, cu nas roșu ascuțit, cu mustăți mici, zburlite și Încîlcite. În mîini duce o cîrjă și un coș rotund În care are o cioară moartă și ouă clocite”. Neavând timp și răbdare pentru text Înlocuitor, Andrei a ras totul dintr-o trăsătură de condei. La Tomeștii de Puiești
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
instrucție al cabinetului 3. Nici nu mă instalasem bine la birou și grefierul mi-a adus un teanc de dosare. Totodată a fost introdus în cabinetul meu și un arestat, urmat de santinela cu arma în mînă. Nebărbierit, cu părul zburlit, fără cravată la gît și fără șireturi la ghete, cu hainele motolite, arestatul era inginerul Nicolae Malaxa. Am fost, desigur, extrem de surprins. Nicolae Malaxa era marele industriaș, cunoscut de toată lumea. S-a făcut că nu știe cine eram și s-
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
bagajului în odaie și așazatul cailor în grajd. Pe atunci aveam picioarele iuți și vorbeam bine limba germană. În câteva minute mă aflai dinaintea unei fețe polițienești, bună de fotografiat. Închipuiți-vă un om încrețit, posomorât, cu niște sprâncene mari, zburlite, de-i acopereau ochii pe jumătate, cu un nas cât o patlagică 89, plin de negei, cu niște musteți țăpoșe 90, roase de halbele de bere, și care ținea într-un colț de gură o lulea voluminoasă cât și nasul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
suit la munte să culeg zmeură. Era o zi frumoasă ca astăzi; liniște mare în pădure; numai ciocănitoarele se auzeau lovind cu pliscul coaja bradului. Umplusem coșarca pe jumătate, când iată mă trezii la spate cu un afurisit de urs zburlit, rădicat în două labe, care venea spre mine mormăind și scuipându-mă, parcă vroia să mă mustre că de ce i-am călcat răzășia. Caut să fug, dar în fața mea se deschide o râpă adâncă peste care numai doar în zbor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
îmi fac cruce și apuc pe buturuga ceea pe care se vede Dumnezeu mi-a pus-o în cale, da' n-ajung bine la jumătate, că dincolo pe celalalt mal îmi iesă naprasnic un alt pârdalnic de urs și mai zburlit și mai mânios. S-au adunat, talharii, la zmeură și mi-au tăiet drumul din două părți, iar eu eram cu mânele goale... Cu mânele goale!... Da... cu mânele goale; fără pușcă, fără cuțit, fără un ciomag macar, fără să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și care permite utilizarea popularului pentru afirmarea distincției. De altfel, în ceea ce privește aspectul și gestica, acești tineri licențiați se deosebesc cu totul de lucrătorii în salopete albastre care frecventau cîndva aceste locuri. Înveșmîntați în negru, noii veniți, cu părul scurt dar zburlit, poartă de bună voie ochelari fumurii, indiferent de vreme. Putem găsi și alte exemple de decalaje și transformări ale vieții urbane pe bulevardul Saint Michel, în Cartierul Latin, unde un proces de bulevardizare a adus o populație tînără, însă nu
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
nisip cu un băț de chibrit ars pe jumătate. Ceva semănând cu un chip de fată cu păr ondulat și cu ochelari. O imagine neașteptată îi răsare în minte lui Eduard. Un chip de fată cu ochelari și cu păr zburlit. Ochi cercetători și iro nici în spatele ochelarilor. Glas răgușit și tremurător. Buze strânse mereu cu încăpățânare. Și o minte foarte ascuțită și cla ră. Clara. Copilul își îndreaptă spre el ochii cenușii și îl măsoară curios. Apoi se ridică brusc
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
vis, un întuneric fără spațiu și fără timp. *** Nu-l lasa! Sfrrr! După el, băieți!... Hahaha... Și copiii desculți, cu pălăriile lor mari, fugeau de le pocneau călcâiele după un cerșitor bătrân și trențăros, cu fața speriată și cu barba zburlită. Azvârleau pietre după el... și el plângea sărmanul și striga din toate puterile: - Cucurigu!... Un franciscan tânăr și palid trecu pe lângă el... el s-aruncă la picioarele lui și-ncepu să-i sărute poalele rasei și-și ridică mînele plângând
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și stai liniștit. Îi părea rău de el, iar gând se mai gândea că are și sângele lui în vine, simțea cum i se zdrențuiește sufletul. Popa Barbu era un om voinic, cu o uitătură cam critică și cu barba zburlită. Îl ascultase cu luare-aminte pe spătar și ceruse un coș de ouă proaspete pentru că era Joimariul. Pe urmă pusese patrafirul pe capul lui Pampu și începuse să dondăne din cartea mare, legată în piele, pe care o moștenise de la tatăl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
Giulia au așteptat răbdători. Dar Andrei Ionescu nu avea de gând să vină și nici Giulia să plece. Lipsa ei de demnitate îl amăra și mai rău. Și nici nu putea să vină în studentul mărunțel, crăcănat și cu părul zburlit și să-i spună nu-l mai aștepta pe nenorocit, du-te acasă, pleacă, nu sta ca proasta, că probabil s-ar fi uitat la el ca la un ciudat care nu merită. Trebuia să repare el lucrurile, cumva. Zogru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
ce dracu’ faci mă, că a trecut de miezul nopții”. Era Pascu șeful gunoierilor care-l striga și pe el la treabă. Mai murmură odată ca pentru cineva pitit în întuneric: „Trebuia, înțelegi,... trebuia”. Lăscărică, înalt și cu părul veșnic zburlit, dădea din mâinile lungi descărnate spunând ceva cu mare aprindere, dar pentru el glasul lui Lăscărică se pierdea în zgomotul pe care-l făceau roțile căruței pe pavajul prost din piatră de râu de pe străduța îngustă de la marginea orașului. Făcu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cu motive florale, pe pereți agățate măști de diferite tipuri, bătrânul îmi spune povestea fiecăreia, masca de drac, mască de lemn cu chip de drac, găurile pentru ochi dispuse ca pentru o privire zbanghie, coarnele ascuțite și smocul de câlți zburliți, două rânduri de dinți rari care se-ncalecă, barba deasă și țepoasă, din păr de coadă de cal, îmi explică bătrânul, și urechile mari clăpăuge, Iau masca din cui și curiozitatea mă împinge s-o aduc peste chipul meu, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
să turuie, vesel, unul dintre ceilalți Îi aruncă o privire de reproș. Un al treilea om intră, grăbit, În corpul de gardă. La malul provinciei Mino acostă o luntre care fusese Împinsă cu prăjina În josul râului. Un general cu mustăți zburlite păși pe țărm, urmat de câțiva aghiotanți. Din barcă fu adus după ei un cal. — Vine Tigrul! spuse unul dintre străjeri. — Tigrul din Unuma, aici! Schimbară Între ei șoapte și priviri iuți. Acela era seniorul Castelului Unuma, din amonte; cunoscut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
rapiditate; răcorire; răcoros; repede; sălbatic; singurătate; statut; stricatul părului; suflare, aer; suflu puternic; sufocare; supărare; supărător; sus; susur; șarpe; șuiera; șuierat; teamă; trecător; tremur; uragan; urît; uscăciune; ușurință; vacă; val; vară; de vară; veselie; viață; vifor; vînt; vînturi; viu; zbucium; zburlit (1); 788/190/65/125/0 vîrf: munte (246); ascuțit (61); înalt (43); înălțime (41); sus (41); pisc (30); culme (19); de munte (19); deal (16); apogeu (14); succes (12); cuțit (9); Everest (8); top (8); ac (7); creion (7
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nea-mului românesc", definea Mihai Emi-nes-cu complexul mănăstiresc de la Put-na), stă aproape într-o rână. Prin acoperișul de draniță, prin bârnele și stâlpii pereților ploile piezișe, viscolele pătrund lesne înlăuntrul bisericuței, grăbind stricăciunile timpului. Iar la poalele obcinelor bucovinene, ploile reci, zburlite rău, viscolele, adesea, siberiene, își fac de cap cam jumătate de an. După atestări istorice (în pomelnice, pisanii și alte inscripții, în felurite izvoade) și cercetări dendrocronologice, dar și după informațiile sugerate de tradiția orală, uneori, învăluită în legende, cu
Monument în primejdie: Biserica de lemn de la Putna by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8204_a_9529]
-
la castelul Peleș de la Sinaia primind la masă, firește cu protocolul de rigoare, oameni politici sau oaspeți străini. Nu lipsesc nici portretele unor fruntași liberali, care îi vizitau casă după căsătoria cu Ionel Brătianu. Memorabil e portretul lui C. Stere, "zburlit și greoi" dar megaloman, l-a văzut în cabinetul soțului ei în vremea răscoalei din 1907, cînd l-a interpelat grosolan de ce nu l-a chemat pentru a i se încredință potolirea răscoalei în județele Teleorman și Vlasca, pentru că ar
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]
-
faptul că asociați - chiar și în planul convenției literare - vârsta de 70 de ani (pe care ați aniversat-o în februarie) cu ideea de zbor frânt? Vă adresez întrebarea amintindu-mi că, într-un alt poem - Porumbeii din Chaillot - ,,zborurile zburlite, casnice, fără de zare" ale acestor păsări reverberau cu tristețea autoexilatului, nevoit să-și trăiască ,,soarta de cârtiță/ ce-și scobește în malul Senei tihna". - Mă veți crede sau nu, doamnă Ioana Revnic, dar nu știu ce înseamnă toate acestea! Este vorba de
Ilie Constantin "Sunt egalul celor mai buni" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7457_a_8782]