1,495 matches
-
Angela Furtună poate că am venit degeaba la tine, poate că scaunul harului e ocupat de mirosul de femeie în zdrențe rămas de la întemeierea lumii între vămi, iar eu tot nu înțeleg de ce în vremurile din urmă poporul mă hăituiește în timp ce eu tînjesc după desăvîrșirea cerută de cugetul tău, Rabbi, cel care mă iubești ca pe un ciob de cer și
RABBI by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/12809_a_14134]
-
atît de banale, încît n-am convingerea că merită pomenite. Dar dacă tot m-ai întrebat, hai să facem un inventar scurt. În primul rînd, am înghițit multă literatură de aventuri și n-am vibrat deloc la poezii, nici măcar la "Zdreanță". Am citit Dumas din scoarță în scoarță, Zévaco și Féval selectiv, Edgar Rice Burroughs din greu, Karl May pe sărite, Jules Verne din cînd în cînd. Idealul meu livresc de atunci era un Athos cu mușchii lui Tarzan și cu
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
Fisură în dodecaedrul zorilor, noaptea și-a ratat din nou întunericul absolut; silabisești pe buzele răsfrînte ale nimicului începutul șaradei oedipiene. Gălăgios patetism al duratei Prezentîndu-se în impostură de dar divin, însă rănile somnului rămîn deschise, iar din tavan atîrnă zdrențe de întuneric mîngîind amenințător creștetul lucrurilor. Bătrînul Plinius La ieșirea din somn lumina zilei surprinsă e o pisică lingînd lapte de latină în pagina manualului uitat de fiu pe masă deschis la textul cu moartea bătrînului Plinius - tînărul relatează cu
Poezie by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/14271_a_15596]
-
înveșmîntă umbra din mai adînc de dincolo și de departe în golul uriașei chitare de praf stelar în care energia primordială izbește ca un vițel dat la supt - frînghii ce ne țin pe dinlăuntru încleștați într-o leneșă dezlegare de zdrențe muzică - fanoane atîrnînd de pe buza de sus a Balenei-Univers ce ne soarbe din oceanul duratei și-i devenim hrană și rezonanță și impuls și nimic în suprema lăcomie a Totului...
Poezie by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/14271_a_15596]
-
La vârsta aia, puștii sunt foarte cruzi la dat porecle și nume, așa că nu m-ar mira că pe pomișorii proaspăt plantați să-i cheme deja Grasomega, Fazanu, Spume, Oaia Dintoasa, Melcu, Penalu, Dovleacu, Marmota, Purcica spațială, Scuipat, Basinosu’, Foame, Zdrențe, Talibanu sau Placaj.
Copacul Spume din Cernavoda va saluta cu respect by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21179_a_22504]
-
la cerșit ori s-ar fi oprit o clipă să-și tragă sufletul după o zi de trudă. Numai că mâinile ei nu cerșeau, iar ochii-i nu păreau să se odihnească. Femeia ținea în brațe trupul chircit, acoperit de zdrențe, al unui copilandru. Putea fi fiul ei, putea fi un copil al străzii. Părea lipsit de cunoștință, poate era grav bolnav, poate rănit sau poate chiar mort. Pe cine anume reprezenta și ce era cu el n-aș fi putut
Jalea de bronz by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82382_a_83707]
-
întunecimi țâșneau din cotloane cu bârne arse. Erau aievea sau doar mintea mea le deslușea în tencuiala scorojită inscripțiile scrijelate cu litere șchioape, găurile îndelung râcâite, piroanele masive de care mai atârnau capete de funii, fierăraie și sârmăraie, lanțurile și zdrențele de pături, hârtiile zburătăcite, saltelele pline de pete negre, sfâșiate, cu paie vineții ieșind din acele răni ale cârpei, umbrele pândind în câte un colț de culoar și izbucnind în chiote demente când ne îndreptam pașii într-acolo? Undeva într-
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
renunțarea la ficțiune, are și ceva borgesian (ne amintim că Borges nota cu voluptate morbidă că ar vrea să dispară cu totul, nume și operă). "Astăzi, Ionathan X. Uranus și Mark Abrams, paiațele mele demente, s-au sinucis. Pentru mine, zdreanța pe care încep să o ispășesc, denunțând-o. Pentru alții, să rămână pantomima minciunii, parabolă propriei lor tragicomedii." (Necrolog) Gestul autodenunțător amintește autocontestația lui Ion Barbu, care a rămas, după un scurt drum poetic, doar la geometrie. Avramescu a trecut
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
doi câte doi la grătarul răscrăcărat sub brazi: nemulțumiți că pe tot întinsul sârmelor sleite - nu-ncap și ei - pe de-a-ntregul (...ce friptură gustoasă de porci s-ar obține - la hectar...) sihastrul a-ntemeiat un vast oraș de evlavioase zdrențe (acareturisite) - sub Patrafirul Muntelui olandezi - danezi chinezi - vietnamezi - habarnezi mișună harnic - în mijlocul pravoslavnicei răzeșii ștefanice - a Voroneților (...corbul a încetat să se mai mire - fluturându-și în ploaie proroacele-i aripi deasupra acestor ecumeniste mușuroaie) behăie cor pravoslavnic în poieni
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
București. Carte galben-pătată, cu autor și Ateneu în foto, pe copertă. O justificare mai lungă decît se obișnuiește face din "Bucureștii mei" un loc pe care nu-l dibuiesc, întotdeauna, lecțiile de geografie, un rotocol de timpuri bune și de zdrențe din paltoanele de vreme rea, care nici măcar nu se suprapune cu conturul lui pe hartă, și unde "emoția și poezia se strecoară în toată viețuirea." Oricum ar fi, bucureștenii (și poate că nici alții...) n-o să-i reproșeze lui Arghezi
Într-un colț de țară veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10228_a_11553]
-
a Întrebat și bunicul, parcă dus cu privirea Într-o altă lume. Nicolae, trage, mă, trage clopotul să se ridice satul! Poate schimbăm și noi ceva! Că lumea se schimbă, se-nnoiește! Și dacă noi nu, tot cârpiți, tot În zdrențe rămânem! - Câtă vreme, cârpaci ne e cârmaciul, ne merităm soarta! Asta e! - a repetat Nicolae, mâhnit, printre bătăile clopotului: bang! ...bang! Mă, Costică, adevărul e că nici nu ai cu cine! Tataie a tăcut. Și eu am rămas gânditor și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Ecranul memoriei fixează ce nu trebuie, și deseori omite decisivul. Așa de exemplu nu pot uita negul interlocutorului, cu păr rar și roșu, îl văd deasupra mustății, ca o gânganie... Un interval de ceață, și iată apare un regiment. în zdrențe, cu casca franceză dată pe ceafă, sunt adevărați eroi... De la Paris sosesc mereu telegrame. Să oprim înaintarea din Ardeal! Cea mai înverșunată este Italia. Sora latină! Dar, pragmatic, Brătianu se face că nu aude... întâi ocupă și pe urmă discută
File de istorie de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10620_a_11945]
-
Sînt, iscălite de autori care au luptat în regimentul ei, doar fiole cu aerul timpului. Prima e mai bătrînă, din 1930, de la "Cultura Națională". Cînd o vezi, îți dă impresia întîlnirii (norocoase...) c-un coșar. Tuciurie și subțirică, cu niște zdrențe atîrnîndu-i prin margini. (De fapt, nici reeditarea de la editura Vinea, dacă mă uit bine la ea, deși multișor mai nouă, doar din '91, nu se ține cine știe ce zdravănă... Deh, legătoriile începutului de tranziție!). Paradisul suspinelor e un roman refuzat, un
Avangarda înapoi! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10637_a_11962]
-
sexuală și toate caracteristicile trupești ale fiecărei vârste pe care le are omul în decursul vieții: Căci precum un om care are pe el o haină ruptă, după ce s-a dezbrăcat de acel veșmânt, nu mai vede că poartă urâțenia zdrențelor pe care le-a aruncat, tot așa și noi, după ce ne vom fi dezbrăcat de haina cea moartă și rău mirositoare care a fost pe noi și care este făcută din niște piei fără socoteală iar când zic piei, înțeleg
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
moartă și rău mirositoare care a fost pe noi și care este făcută din niște piei fără socoteală iar când zic piei, înțeleg trăsăturile firii rătăcite cu care ne-am îmbrăcat după ce ne-am unit strâns cu patimile -, de toate zdrențele de piei lipsite de socoteală, care au fost pe noi, ne vom dezbrăca odată cu dezbrăcarea de haină. Și iată câte se leagă de aceste piei lipsite de socoteală: împreunarea trupească, zămislirea, nașterea, murdăria, alăptarea, hrănirea, darea pruncului la doică, creșterea
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
cel puțin o prințesă. În poarta clinicii am văzut în schimb o mașină de o excepțională eleganță și lungime, dar, într-un colț al ei stătea ghemuită o biată, cu adevărat biată, „copilă „ îmbrăcată- de pot zice așa - cu o zdreanță, pe care Curzio Malaparte a copleșit-o pe dată cu vorbe frumoase și amabilități, iar în bar ea a acceptat, roșind ca o școlăriță, modestul cornet cu bomboane oferit de mine. Știam că, și în prietenii, Curzio avea această venă
Umberto Saba - Scrisoare către Linuccia () [Corola-journal/Journalistic/2822_a_4147]
-
adăugită, București, Editura Antet, 3013, 316 pag. Cînd simți că orgoliul ți-o ia razna și ești la un pas să cazi în admirație de sine, o lectură din Kant te aduce repede cu picioarele pe pămînt, amintindu-ți ce zdreanță de autor ești în comparație cu maniacul din Königsberg. Un maniac al ordinii, se înțelege. E atîta ordine în schemele lui că o lecție de umilință mai drastică pentru spiritele dezlînate cu greu se poate închipui. Din acest motiv, autorilor cu fumuri
Morala cerbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2830_a_4155]
-
primitivă și până la ipotetica societate normală? Un caraghios ce-și pierde vremea țesând iluzii? Un anonim celebru pe care abia de-l mai citesc verișoarele adolescentine și care este încredințat că întoarce sensul rotației pământului? Încăpățânat, chiar îndărătnic, țanțoș în zdrențele sale, lăudându-se cu rănile cu care s-a acoperit, suspect până la ăprimejdiosă orgoliosul scriitor nu este, în nici un caz, normal. Cum fiecare individ își duce propria boală, simptomele mele s-ar putea numi (și) PARANOIA SCHWARTZ. Cum se justifică
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
Dinescu este plină de imagini ale degradării. Tot ceea ce era considerat cândva sublim apare terfelit, spre continuă indignare a poetului. El vorbește de "micul comerț cu fericirea popoarelor", de "un curcubeu tras prin bale", de "îmbălsămarea privighetoarei", de "fluturii în zdrențe", de "mărul iubirii" care "putrezește în stomacul maimuței", de "șobolanii care au ros biserică până la rădăcini" etc. etc. De la un moment dat indignarea să devine un scop în sine, poetul uitând să mai numească motivele indignării. El seamănă cu un
Poetul care acuză by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17888_a_19213]
-
vegetative. Eroina "exercițiilor de fidelitate" este o retractilă în fața unei lumi ce trăiește într-un prezent continuu, fără proiecte și fără amintiri. Acestui colectivism debordant și găunos, eroina îi impune arta sa poetică: "Ești fericită să recuperezi, una câte una zdrențele întâmplării ca s-o refaci într-un filigran prețios, restituindu-ți bijuteria ei inefabilă". Scriind o proză de cameră, claustrofilă, Mariana Ionescu face dintr-o singură frază, gen "Tiberiu, de ce mi-ai adus în casă fata asta cu ochi răi
Proză de cameră by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17196_a_18521]
-
știi dacă ești învinsul/ dacă te gîndești pe sine printre gîndurile/ care-ți aduc durerea să te doară/ și bucuria să te bucure// apoi intri din nou în grijile tale cu simțurile/ în expansiune și îți iei rămas bun/ de la zdrențele împărăției pămîntești/ făcînd cu ochiul rugului aprins al eurilor" (Piatra scrisă). Tendința de geometrizare sfîrșește prin a agasa creația ce se simte damnată aidoma ființei ce a produs-o, voindu-se desprinsă de tiparele falacioase, de un alibi formal, cufundată
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
de-al doilea plăcerea tăieturii în carne vie a valahului, ca și truculenta subțire a expresiei): "Mă duc cu Ț. la teatru, la monologul franțuzesc, extraordinar, extras din jurnalul lui Nijinski. Pe drum se ridică de pe o bancă nebunul. Curg zdrențele de pe el. Ne spune cum l-a purtat pe Gorbaciov prin Ungaria, cum i-a tras niște pumni după ceafa, dar nu cere bani. În beznă lui pîlpîie bună creștere. Nu-mi cere fiindcă e de față Ț. Nici nu
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
seara (...) Mării răstigniți", continuă autoarea (finalul românului) "erau bătuți, înfometați, omorîți, azvîrliți în gropi comune, în timp ce ei, ceilalți, e adevărat, erau liberi, dar dacă ar fi avut cineva curajul, ori curiozitatea să le desfăca palmele și să smulgă de pe ei zdrențele "pe puncte" le-ar fi văzut rănile din palme și din coaste și ar fi înțeles că, pe lîngă sînge și apa se scurseseră din ei sufletul, și viața, si omenia (s.m.), si ca, pe lîngă mării crucificatori, erau multe
Destin amânat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17983_a_19308]
-
pe trup, pe față. Întîi mi-am sfîșiat cămașă, ca să strivesc limba de piele neagră ce-mi scrijela sînul. Apoi mi-am rupt umerii cămășii, apoi ciorapii. Alunecam și lăcrămam, îmi scrinteam degetele și-mi zgîriam genunchii cu pantalonii în zdrențe. Sus, pe poteca lăsată - ne-au întîmpinat alte convoiuri de lipitori." A fugit că duhurile și abia, abia a scăpat. Emoționant și plin de înțelesuri studioase sînt surprinse mînăstirile din Himalaya, cu pustnicii lor vegetînd în văgăunile munților, cu temple
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
luptă dintre realitate și idealitate se propagă intactă revitalizînd o Veneție cinematografică în culorile lui Caravaggio și Tintoretto. Fie că sînt descrise interioarele în care clarobscurul vibrează prin dantele și catifele, fie că se înfățișează degradarea în lumina crudă a zdrențelor pe timp de ciumă. Atmosferă e redata atît de pregnant încît te aștepți să-l întîlnești la tot pasul pe contemporanul Torquato Tasso care - la acea vreme - își publică în orașul lagunelor "Gerusalemme liberata", poem menit să provoace o reeditare
Ars Amandi, dar nu numai by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18090_a_19415]