1,522 matches
-
nu este un simplu joc de „cuvinte potrivite“, ci este o muncă stăruitoare asupra cuvântului. Poetul trebuie sa transfigureze realitatea pentru a exprima idei și sentimente: „Și frământată mii de săptămâni / Le-am prefăcut în versuri și icoane. Făcui din zdrențe muguri și coroane. / Veninul strâns l-am preschimbat în miere“. Eugen Lovinescu a sesizat capacitatea poetului de a transforma zdrențele în muguri și coroane, iar veninul, în miere. Acest contrast lexical în expresia poetică pe care poetul o continuă în
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI by http://revistaderecenzii.ro/referat-testament-de-tudor-arghezi/ [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
pentru a exprima idei și sentimente: „Și frământată mii de săptămâni / Le-am prefăcut în versuri și icoane. Făcui din zdrențe muguri și coroane. / Veninul strâns l-am preschimbat în miere“. Eugen Lovinescu a sesizat capacitatea poetului de a transforma zdrențele în muguri și coroane, iar veninul, în miere. Acest contrast lexical în expresia poetică pe care poetul o continuă în Testament: „Am luat ocara și torcând ușure / Am pus-o când să îmbie, când să înjure, / Am luat cenușa morților
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI by http://revistaderecenzii.ro/referat-testament-de-tudor-arghezi/ [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
luate din periferia orașului, din limbajul hoților, prostituatelor, cuvinte argotice. Apropierea acestor poezii de tablourile lui Goya nu este lipsită de temei. „Nicăieri ca în scrisul lui Arghezi, afirmă Ov. S. Crohmălniceanu, nu abundă atâtea scame, câlți, fuioare, paie, mucuri, zdrențe, scrumuri, ca în opera argheziană“. Se pot întocmi liste și de expresii arhaice și rustice, dar și de expresii argotice: „cârmâz“, „scăpău“, „fraier“, „birlic“, „putoare“. Altă idee din Testament privește ridicarea țăranului din planul material în cel spiritual, fapt care
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI by http://revistaderecenzii.ro/referat-testament-de-tudor-arghezi/ [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
Acasa > Poeme > Antologie > SCORMONESC ÎN EU Autor: Adrian Răzvan Barbu Publicat în: Ediția nr. 1279 din 02 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Mă-mbrac în zdrențe de conștiință, Seara, în somn, în neputință. Externul e un violet lung și surd, Alerg prin gând, șomând, râzând. Am lipsa zborului în sânge, Înfiletând fierbinte-o minge De mingi mai mici, sfere, lozinci, Uită-te-acolo, eu nu-s
SCORMONESC ÎN EU de ADRIAN RĂZVAN BARBU în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 by http://confluente.ro/Adrian_razvan_barbu_1404251888.html [Corola-blog/BlogPost/347443_a_348772]
-
tribunale procesele-s în deal la vie, apoi se duc prin cherhanale să îmbrace strai de mârșăvie, se mai votează câte o lege, la lumânare sau feștilă să scape cei fărădelege pun noaptea câte o apostilă, politica e ca o zdreanță, ... Citește mai mult iar sună vinul în butoaie,iar se întind pe dealuri, vii,și luăm pe noi un strai de ploaie,să ne îmbătăm prin cochilii,iar beciurile ne sunt pline,cu mulți tembeli, și cu nebuni,și căutăm
STEJĂREL IONESCU by http://confluente.ro/articole/stej%C4%83rel_ionescu/canal [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
la judecată,nu mai există tribunaleprocesele-s în deal la vie,apoi se duc prin cherhanalesă îmbrace strai de mârșăvie,se mai votează câte o lege,la lumânare sau feștilăsă scape cei fărădelegepun noaptea câte o apostilă,politica e ca o zdreanță,... IX. TU EȘTI O BLONDĂ ESNȚIALĂ, de Stejărel Ionescu, publicat în Ediția nr. 2292 din 10 aprilie 2017. mai caut odată să mă hăui și mă destram fără să vreau, eu sunt nebunul ce te căui de la ospiciu în care
STEJĂREL IONESCU by http://confluente.ro/articole/stej%C4%83rel_ionescu/canal [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
Articolele Autorului Mi-aș vopsi ușa la intrare, Un preș soios aș pune-n față, Să par, în lumea asta mare, Un suflet viu cuprins de gheață. Mi-aș pune draperii lugubre, Pereții toți, i-aș zugrăvi Cu ghiare lungi, zdrențe și umbre, Suspinul, să-l pot isprăvi. Mi-aș pune solzi ciudați de fiară Și coarne de distrugător Să-ți spun, când vei veni diseară, Că nu am suferit de dor. Dar, ochii tăi în prag de seară Îmi ard
DE DOR de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/De_dor.html [Corola-blog/BlogPost/345094_a_346423]
-
pic de respect pentru întreaga noastră stirpe. Vai, nouă!... Din plafon mai căzură câțiva lilieci. La fel! Infarct! Nobila adunare se foi neliniștită. Lințoliile fâlfâiră și câteva capace scârțâiră sinistru. Dar totul se opri sub privirea tăioasă a contelui. - Băi, zdrențelor, nu v-am chemat aici ca să văd cum vă cufuriți pe voi de frică! Spuneți, ce trebuie făcut, cum ieșim din belea, că în ritmul acesta peste câteva sute de ani nu vom mai fi nici amintire! Târșeloși, jalnici ce
U LTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400345696.html [Corola-blog/BlogPost/372767_a_374096]
-
și durerea de cap. A pune pe limbă o picătură de sânge din aceste teritorii e ca și cum ai înghiți agheasmă cu azimă sfințită. Moarte curată! De aceea propun să ne mutăm cu toții pe teritoriul distinsului nostru confrate, Marele Vampir African. Zdrențele multicolore, mărgelele și amuletele celui numit zbârnâiră amenințător și o sabie rituală zbură căpățâna seacă a antevorbitorului. De pe lespezile reci ochii holbați priviră, cu o bine simulată nevinovăție, către asistența prea puțin impresionată de această atât de jenantă prefăcătorie. - Băi
U LTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400345696.html [Corola-blog/BlogPost/372767_a_374096]
-
parlament! Degeaba mergem la votare! Tot n-o să iasă cine vrem! Caci noi am vrut, mereu, schimbare, Dar tot pe ăia îi avem! Sculați, voi adormiți de veacuri! Să facem legea pentru noi! Că altfel vom ajunge vreascuri Sau niște zdrențe la... gunoi. Dă-mi bani la doctori în spitale Și ne tratează cu... sictir; Ne toarnă-n hrană chimicale, S-ajungem vii la... cimitir. De ce să ne mai fie teamă? Oricum suntem mai mulți ca ei! Iar Dumnezeu cel sfânt
SCULAŢI, VOI ADORMIŢI DE VEACURI! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sculati_voi_adormiti_de_veacuri_.html [Corola-blog/BlogPost/354346_a_355675]
-
nu? -Nejudecat ai fost! Și fără suflet! Iresponsabil! Și mai cum să-ți spun?! -Oricum am fost, plătesc acum. Chiar îmi vrei viața?! Să ți-o dau?! -Nooo! Nici așa! La urma urmei, ce-aș putea face cu ea? O zdreanță-i pentru mine. De vânt purtată, oprită de vreun gard, nimicnică ea va pieri! Nu crezi?! -Se poate și așa. Depinde cum privești... -Să nu te plângi, auzi? N-ai nici un drept. Doar cheful de umblat ți-ai ostoit. Mă
JOCUL DE CĂRŢI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1474783863.html [Corola-blog/BlogPost/371449_a_372778]
-
cu tânărul emul, iar Octavian spre onoarea lui, într-un exces de devoțiune, admirație și chiar sacrificiu personal, a devenit editorul, confesorul, ba chiar executorul testamentar al averii sale lirice. La doi ani după ce i-a apărut volumul de poezii „Zdrențele sfielii”, Brăilița avea să ne facă „‚zdrențe” cu a doua sa carte, „Poezii arse de vii”(2009). Deja prietenii îl consacraseră drept „Inubliabilul”, iar prima șarjă a cărții a doua apăruse, stupefiant, omițându-se numele autorului (atât de fragilă să
CONSTANTIN ARDELEANU DESPRE MIRCEA BRĂILIŢA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1408998504.html [Corola-blog/BlogPost/368267_a_369596]
-
lui, într-un exces de devoțiune, admirație și chiar sacrificiu personal, a devenit editorul, confesorul, ba chiar executorul testamentar al averii sale lirice. La doi ani după ce i-a apărut volumul de poezii „Zdrențele sfielii”, Brăilița avea să ne facă „‚zdrențe” cu a doua sa carte, „Poezii arse de vii”(2009). Deja prietenii îl consacraseră drept „Inubliabilul”, iar prima șarjă a cărții a doua apăruse, stupefiant, omițându-se numele autorului (atât de fragilă să fie ființa umană, încât și o neglijență
CONSTANTIN ARDELEANU DESPRE MIRCEA BRĂILIŢA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1408998504.html [Corola-blog/BlogPost/368267_a_369596]
-
ce vrei și pentru-a câta oară vii ?! - Păi... - Păi ce? Și-un stol de-nfiorare Inundă de prin codrii cei pustii. Ea, vreo rezervă deloc malițioasă, Se-ncinge caldă lâng-o rădăcină, Mi-arată că se simte ca acasă Lăsând o zdreanță ca să-i scape-n tină! Pantofii descălțase fanatic mai din vreme Și-acum desculță, în curs de dezbrăcare, Făcu un gest molatec prin care să mă cheme Trăgându-mă aproape ca atare... Închei în taină proces de conștiință Și-o
N E D U M E R I R E... de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1440001325.html [Corola-blog/BlogPost/373525_a_374854]
-
altele încă, precum : judecata la rece, starea de maximă luciditate, puritatea apei înghețate amintind de cea a cristalului se adaugă și se constituie în adăpostul princiar al evadatului din sine. La ce bun un suflet mare, dac-atârnă ca o zdreanță ? Iar versul trimite la lamartinianul Un seul être vous manque, et tout est depeuple . Un suflet mare, cât o Himalaie, se face mic, în fața pustiitoarei singurătăți. În fața neființării, pândită de ne(-mai-)fiind, ființa reproșează vieții colții răi, trimitere mai
INGER RASTIGNIT (POEME SOPTITE) DE VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Inger_rastignit_poeme_soptite_de_vasil_pompiliu_comsa_1343827820.html [Corola-blog/BlogPost/360026_a_361355]
-
modestă, din chirpici, cu pereții lipiți cu pământ galben și văruiți cu bidineaua, cu pardoseala din lut acoperită de preșuri țesute la război de către mama sa în tinerețe. În lungile luni de iarnă, tăia din obiecte de îmbrăcăminte fâșii de zdrențe multicolore înnodate sau cusute între ele, apoi le folosea la țesut la războiul nelipsit din viața țăranului român. Mama ei țesea la război ștergare din borangicul obținut din gogoșile viermilor de mătase crescuți pe masa din camera curată, cu frunze
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destine_paralele_roman_cont_stan_virgil_1393143772.html [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
Nicolae Labiș, și un Ioanid Romanescu... a știut s-o facă! Da, uite, dinspre colnicul care duce spre locul supliciului (dar și al demnității) a/celor Dumnezei cu pestelcă și cu opinci și cu sapă, apare Muma Pădurii, vai de zdrențele și de sufletul ei, cu câte un băț de sprijin în fiecare mână! Abia mai suflă și abia mai merge! Și ne oprim față în față! Doamne, ce fel plânge Muma Pădurii! Plânge și-mi spune că, de când s-a
Dumnezeu nu circulă pe Facebook (I+II+III) by http://balabanesti.net/2016/01/11/dumnezeu-nu-circula-pe-facebook-iiiiii/ [Corola-blog/BlogPost/340040_a_341369]
-
-n noapte. Izvorul clipelor de altădată Ajuns-a de demult un dor scăpat, Iar toată fericirea-ncununată Strânsă-i în vas de lut, un vas crăpat. Această lume e demult apusă, Nici lupii nu mai urlă în pustiu. Durerea ca o zdreanța e ajunsă, O, basm ferice, din tine ce să scriu? Rămas-a setea să-mi cutreiere ființa, Să fie hrană rodului din toamnă. Spre-nțelepciune-mi este năzuința ... Iubirea ... fericirea ... ce înseamnă? 20 martie 2017 Mara Emerraldi Referință Bibliografică: FINAL
FINAL RETORIC de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1490035478.html [Corola-blog/BlogPost/384844_a_386173]
-
Publicat în: Ediția nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Stă ciuta speriată pe câmpul mai gol, privește în juru-i cu teamă, pândește chiar vântul ce-adie domol, pândește și-i gata să geamă. Prin pâcla rămasă în zdrențe pe jos, prin câmpul golit de substanță, privește tăcută, tresare nervos și capu-și ridică-n balanța. Ciulinii câmpiei, atât au rămas să stingă hârciogilor foamea, se-agită când ciuta își face popas, iar toamnă se duce că-i vremea
TOAMNĂ TÂRZIE de DORA PASCU în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1478451819.html [Corola-blog/BlogPost/380933_a_382262]
-
în inima fizică și mai ales în cea vie. Am crezut că este posibil ca atunci când iubești un om, biologic mai în vârstă decât tine, experiența să te împlinească, să rotunjească acele fragmente care au rămas multă vreme ca niște zdrențe aparent fără folos. A reușit acest om în multe sensuri să completeze geometriile zdrențelor hainei pe care o numesc simplu: iubire pământeană, prin inteligența lui, imaginația, harul de a scrie, frumusețea gândirii lui atunci când lasă deoparte orgoliul masculin, orgoliul celui
CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1455542458.html [Corola-blog/BlogPost/383997_a_385326]
-
ca atunci când iubești un om, biologic mai în vârstă decât tine, experiența să te împlinească, să rotunjească acele fragmente care au rămas multă vreme ca niște zdrențe aparent fără folos. A reușit acest om în multe sensuri să completeze geometriile zdrențelor hainei pe care o numesc simplu: iubire pământeană, prin inteligența lui, imaginația, harul de a scrie, frumusețea gândirii lui atunci când lasă deoparte orgoliul masculin, orgoliul celui care o viață întreagă a oferit fragmente de cunoaștere tehnică și spirituală și sufletească
CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1455542458.html [Corola-blog/BlogPost/383997_a_385326]
-
mugetul de sub scoarță în genunchi viața cu fruntea în pumni dedesupt invocă lumina de la fereastra-etanș a gândului tău măsurat timpul nepăsării ți-i cât un blestem dinspre mamă îngerii pământului peticesc albverde poala sfâșiată a iernii ce să mai coși zdrențele unei iubiri vântul umblă prin odăile ierbii făcând curățenie de Paști (inevitabil atâtea de aruncat) întredeschiși ochii primăverii îmi mătură treptele visului cu genele întâii rândunici hai-hui doar zâmbetul câtorva păpădii și-o rază pe buzele dimineții ciocârlia urcă în
CÂNTEC DE LA FEREASTRĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 by http://confluente.ro/Cantec_de_primavara_violeta_deminescu_1332358599.html [Corola-blog/BlogPost/354676_a_356005]
-
mai avem nimic a spune? Cum poți să nu îngemănezi într-o singură respirație : veacurile de istorie cu speranța unei prezente clipe? Cum poți să fii, altfel, prinț și cerșetor, în același timp? Cum te poți îmbrăca, altfel, acoperindu-ți zdrențele sufletului, cu haina de hlamidă a nemuririi? Astăzi, din nefericire, oamenii au uitat, din ce în ce mai mult, să fie Oameni. Că pe lângă hrana aceea strict materială a trupului (pâinea și apa vieții, cum se spune), au nevoie și de pâinea și apa
LA MULTI ANI,DRAGI POETI , DE ZIUA MONDIALA A POEZIEI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatorim_21_martie_ziua_mond_mihai_marin_1363865323.html [Corola-blog/BlogPost/349100_a_350429]
-
întâlnesc cu cele două fetițe?” Nu știu, hai să dormim până ajungem la Constanța.” De fapt nu voia decât să fie singură cu gândurile ei. Felix i-a adormit în brațe. Tânăra femeie s-a întors în trecut, cu inima zdrențe așa cum rămânea de fiecare dată, cu ani în urmă, ori de câte ori năvălea în viața ei pentru ca apoi să dispară fără a spune măcar „rămas bun” sau “la revedere”. Odată ajunsă la mare, toată atenția și-a îndreptat-o spre copilul pe
INFIDELITATE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1424547391.html [Corola-blog/BlogPost/377806_a_379135]
-
de unde așa ceva în turn, la o înălțime de peste douăzeci de metri, când, în spate, auzi și un geamăt. Se întoarse! În fața lui stătea un zombi cu figura dragei sale soții. Avea privirea pierdută, era ciufulită, acoperită cu tot felul de zdrențe, murdară și, aparent, chioară de beată. Primul lui gând a fost că, iată, designerii de modă reușiseră să atingă absurdul cu imaginația lor bolnavă. Numai că, Silvia păru că-și revine, privirea i se lumină și spuse repede: - Vai, dragul
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400141119.html [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]