200 matches
-
Toate Articolele Autorului Munte de iluzii, erupție efuzivă, lava bazaltică ieșită la suprafață își croiește cărări fără milă acoperind rănile deschise ale sufletului cu sarea credinței. Reaprins din magmă eul se regăsește iar pe sine. Asasin plictisit, tu ucizi timpul, zdrențuind carnea în plăcerile vieții, ai străbătut în lung și-n lat poalele muntelui apusean, himeric. Născută din bezna adâncului aducătoare de iluzii rumegă, deci, pe-ndelete urletele de indignare, îngroapă sufletul de viu. Dimineață, într-o muțenie de piatră, mă regăsesc
EFEBUL CLAUSTRAT de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365837_a_367166]
-
corodați ai istoriei rod temeliile vremurilor. Peste tot nesătuii timpului înșiruiți ca în parabola orbilor, ignoră cu inconștiență viața, dar mai ales moartea. VIITURA Lacomă și trufașă, cununată cu scârba se rostogolește amenințătoarea, pustiitoarea viitură. Tăvălugul ei opac și cenușiu zdrențuie faldurile nesfârșite ale zării și prin vadurile proaspăt săpate se revarsă valuri de teamă și moarte. Talazuri uriașe și grele fac să se prăbușească zidurile milenare ale cetăților. Din catedrale n-au mai rămas decât clopotele chinuite de dangăte într-
SOLDAT DIN RĂZBOIUL FINAL (1) POEME de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365967_a_367296]
-
sus, de a fi găsiți și înmormântați creștinește, după cultul în care eu sunt botezat, respectiv, ortodox, iar colegul meu după religia sa. A fost un moment în care frica chiar a zburdat după placul său prin interiorul nostru sufletesc zdrențuindu-l, însă după cum am subliniat, am biruit-o, pe de o parte datorită Divinului, iar pe de altă parte, profesionalismului de care am dat dovadă în astfel de momente critice. - Care zboruri ți-au fost mai aproape de suflet, cele de
PARTEA A VI-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365996_a_367325]
-
-i bată în jos și-n sus cărările, de mii de ori să privească același aspect, să nu descopere noul decât în ce-a văzut nelămurit, aceleași teme să le treacă prin toate membrele, amestecându-și cugetele-n trup - să zdrențuiască astfel viața, gândind-o până la capăt”. Printr-o bună gândire se realizează explicarea diferitelor cauze și se face trecerea de la senzații la judecăți superioare, întrucât senzațiile reflectă însușiri concret intuitive accesibile simțurilor, pe când gândirea reflectă însușiri esențiale, adică exprimă ceea ce
ROSTUL GÂNDIRII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365472_a_366801]
-
cu ghindele căzute, Colo jos pe trotuar. M-am dus iară la murar, Murele sunt vestejite, Și de frunze părăsite, Țepii n-au să te invite, Să te-nfrupți din mure iar. Mărul parcă s-a-ntristat, Frunzele-i sunt zdrențuite, Fructele pe jos pierdute, Și stricate, viermuite, Frigul parcă le-a mușcat. Numai cîte-o rază trist, Loc își face printre ramuri, Iară vîntul bate-n geamuri, Umbrele trecînd în valuri, Toamna poarta și-a deschis. Referință Bibliografică: CHIAR CA VINE
CHIAR CA VINE TOAMNA IAR de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 1744 din 10 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365285_a_366614]
-
salonul prințului de Conti la ora când se servește le Thea l'anglaise , în grădina Semiramidei, în Taj Mahal, în portic la Susa și la Ecbatano, în serai la Bagdad și la Samarcand; iar deținuții, slabi și galbeni, murdari și zdrențuiți în tot atâtea portrete de La Tur, Perronneau și Van Loo care au pictat figurile cele mai inteligente, mai grațioase și mai blânde ce pot fi, culmi ale delicateței unei civilizații mai mult decât rafinate. Prin bucurie, zice Simone Weil,Frumisețea
JURNALUL FERICIRII- DE N.STEINHARDT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364973_a_366302]
-
și libertate pasul își răstoarnă talpa de iarbă aduce sămânța de floare în filele cărților nescrise pentru a fi dar anului care încă șchioapătă mâna îi este de la încheietură răsucită așteaptă cadrul în care își va împlini rotunjimile cu marginile zdrențuite de adevărul iubirii de părinte știu că trăiesc unic trup unic suflet unic spirit într-un bol de pământ care tot mai mult întregește crucea frământărilor gândurile se adună cumva se risipesc într-un infinit finit apoi împlinesc sfera alegerilor
SFERA ALEGERILOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366537_a_367866]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > PANSEURI ÎN 17 SILABE (II) Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1457 din 27 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului PANSEURI în 17 silabe (II) Greierii sorb din cupele de rouă povești nocturne. Cu aripile libelula zdrențuia stropii de ploaie. Macii au aprins pe portativ de aur cântecul nopții. Soarele smulge ultimul petic din haina iernii. De pânza bărcii agățat, păianjenul aprinse luna. În primăvară, cetina țese covor pentru musafiri. Umbra plopului a aprins licuricii, umilind ziua
PANSEURI ÎN 17 SILABE (II) de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366545_a_367874]
-
ro/2012/05/16/bednarik-ignat/ Ignat Bednarik - Drumul spre casă capricii de hidră dansează sunt iele în memoria timpului fără granițe când apele interioarelor aduc la țărm muguri de gânduri curate salutul curat al labirintului și tu pribeagul cu traista zdrențuită de cântări mergi cu tălpile goale pe iarba amară scrii versurile aerului scrii versurile pământului și lași când și când copacii să-și scuture florile în inima ta se naște poezia pe piatră poezia în tainele mărilor în cupele valurilor
IERBAR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350610_a_351939]
-
a fost cuprins de frenezia „entuziasmului spontan” în Decembrie 1989, și a aruncat cu ură haina (c o m u n i s m u l u i, un experiment diabolic prin care se ajunsese la degradarea „omului multilateral dezvoltat) zdrențuită pe care o purtase aproape o jumătate de secol, astăzi este înfășurat în cârpele murdare ce i le-a oferit un capitalism sălbatic întronat de către cei ce driguiesc treburile statului, sărăcind țara prin cârdășie cu cei străini de neamul nostru
EUROPA CU CAPUL ÎN STELE ŞI TRUPUL ÎNSÂNGERAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350644_a_351973]
-
încet pe țărm, câtre plaja Modern. Am lăsat în urmă portul, ocolindu-l, apoi am coborât pe nisipul încă destul de cald. Admiram valurile ce săltau necontenit învăluite în cununa lor de spumă și lăsam picioarele să fie asaltate de rămășițele zdrențuite în contact cu țărmul. Cu încălțările în mână, mergeam încet, în tăcere, furați de frumusețea spectacolului nocturn și de gândurile noastre... - Nu vrei să facem baie? Știu eu un loc în care nu ne deranjează nimeni. Este mai adăpostit și
IOI, IOI, IOI! ÎN PRIMĂ AUDIŢIE (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351379_a_352708]
-
a împins destinul. Și astăzi, toți cei plecați în alte zone din țară sau peste hotare, lasă într-un colțișor de suflet visul de ,,întoarcere” acasă, pe meleagurile natale, la casa părintească sau rude iar nostalgiile le rașchetează mereu sufletul zdrențuit de amintiri. Cam aceștia sunt fiorii ce iradiază din ,,RĂDĂCINI”, carte de dor și file de monografie sufletească, a scriitoarei Floarea Cărbune, cam acesta-i demersul pe care ni-l propune. Autoarea găsește un limbaj meșteșugit prin ochii copilului din
RECENZIE LA ROMANUL RĂDĂCINI (PURANI DE VIDELE, LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI MELE) DE FLOAREA CĂRBUNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351223_a_352552]
-
un du-te vino din ce în ce mai intens. Rațiunea aproape că nu mai funcționa, nu găseai nici un motiv întemeiat pentru a nu-și respecta promisiunea! Ai vrea să înțeleagă prin ce treci tu când trebuie să aștepți atât de mult, cum îți zdrențuiește inima dorul, cum te temi că nu mai ai poate șansa de a o(sau a-l) strânge în brațe... și împletești fir de speranță în așteptarea sa... iar acesta se subțiază din ce în ce mai mult, cu fiecare întârziere a mesajului dorit
PICĂTURA DE... PREAPLIN de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354752_a_356081]
-
cerul de aur topit cerul se scurge prin spărtura norilor până la mine storuri de nuferi trase peste ape - ce-ascunde apa ? Vuietul mării - partitura e scrisă doar în cochilii hortensii-globuri - lumină clătinândă plecăciunea lor tăișul lunii spintecă doliul nopții - norii zdrențuiți scântei ce nu ard - sub maldăr de zăpadă tufa de măceș de Bobotează - ne credem puțin mai buni stropiți cu apă Referință Bibliografică: Autori români de haiku, Manuela Burlacu / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 261, Anul
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, MANUELA BURLACU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355389_a_356718]
-
nici o poartă-n cer Iar luna nu e nici un giuvaier Și totu-i doar minciună, efemer... Nimic din lumea asta nu mai vreau Cuvintele mă dor și răni îmi fac Mă plec pân'la pământ, noroi să beau Cu brațe zdrențuite de copac... Și cine-s eu de-acum și de demult O păcătoasă dintr-o altă lume Atâtea lacrimi de aș fi știut Că voi ploua, mi-aș fi ucis și nume... O margine de vis mi-a mai rămas
LA MARGINE DE VIS de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356126_a_357455]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > ÎNAINTE DE LACRIMĂ Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 247 din 04 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Câini hămesiți urlă prelung zdrențuind diminețile urbei măruntaiele orașului atârnă la porți - insolită ambuscadă unde îndrăgostiții își exhibă lentorile piața - uriașă torță întreținută de vreascurile uscate ale inocenței de curând lepădate În halta de la barieră stau ghemuite ubicuități pângărite și fibrilațiile unei nopți pestilențiale - dincoace
ÎNAINTE DE LACRIMĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356175_a_357504]
-
pentru consultația aceea modificase prețul pantofilor cu zece lei timp de două săptămâni. Nu îl considera furt, oricum patronul o plătea prea puțin pentru cât stătea ea în soare, în ploaie sau în frig, doar cu o umbrelă veche și zdrențuită deasupra capului. Nicu întârzie în seara aceea și mai veni și afumat. Nu îndrăzni să-i spună nimic, știind că atunci când ea începea să-i pună întrebări, putea deveni violent. Trebuia să aibă grijă cu el! - Ce-i asta? La
VASILICA de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370971_a_372300]
-
ține seama de vorbele acestor oameni, însă facă-se voia Ta. Îi smulg barba, îl tiranizează. Puterile lui se sleiesc. Unul, cu o bucată de fier, îl lovește în cap cu turbare, în partea stângă, lângă sprânceană. Veșmintele sale sunt zdrențuite, trupul îi este aproape dezgolit, rănile fără de număr. Dar ei încă nu sunt sătui de sânge. Ar vrea să-l mai chinuiască. Atunci, unul din cei care îl martirizează ia o bucată de lemn aprins și i-l înfundă cu
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
rest de cămașă neagră, iar pieptul de sus până jos era gol, și cu mare necaz cerca bietul om să-și acopere pielea cu o jachetă ruptă, în toate ărțile zdrențuită la mâneci până la coate și cu niște simpli pantaloni zdrențuiți din sus și zdențuiți din jos. Era întradevăr dureroasă înfățișarea externă a acestul tânăr, și atunci am zis în mine: cumplită mizerie a trebuit să sufere omul acesta în viața lui, încă atât de fragetă.” Densusianu îl îmbracă și îl
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
petrece când Miracolul se naște descoperind Supremul Semn al recunoașterii. Urmează un „Apel‘’ pentru a lăsa copiii să viseze, pentru a nu le strivi puritatea, iar „ Când e hulit adevărul‘’ - se aruncă în noi cu nămol, ne murdăresc și ne zdrențuiesc sufletele, mesajul fiind ca acest lucru să nu mai fie permis. „Vino Isuse!” deschide seria poeziilor de factură religioasă; autoarea îl invocă pe Isus să-i ridice „piatra cea grea”... „de pe inima mea’’, „să mă pot elibera”; ideea este că
O POEZIE A CĂUTĂRII FIINŢEI de LOLA NOJA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369889_a_371218]
-
voia lui, Costache își întinse instinctiv mâinile după ea, încercând s-o salveze de sub roțile trenului. Mâinile se mișcau cu zvâcnete scurte printre traversele potopite de osiile boghiurilor în fulgerarea mișcării. Nu le mai văzu. Sângele-i țâșnea din cioturile zdrențuite fără încetare. Stingându-se în așteptarea salvării, pe chip i se întipărise ceva între durere și-un zâmbet de mulțumire. Norocul părea să-l mai aștepte încă. Se stinse tăcut, cu gândul la femeia care trebuia să coboare. N-a
MÂNA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/362725_a_364054]
-
Acasa > Poeme > Devotament > AICI, ACOLO, ORIUNDE, ORICÂND... Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1187 din 01 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Chiar și-ntre lumi, cu gându-s tot la tine. Ce dacă-n juru-mi umbrele roiesc Și zdrențuiesc seninul pe coline. Cu un surâs prăpăstii îmblânzesc Și-mi leg de vântul stărilor o clipă Care-nspre cerul tău mă va purta Să-ți fiu aripă, să îmi fi aripă În zborul către soare... Vor conta Nuanțele de ger din
AICI, ACOLO, ORIUNDE, ORICÂND... de AURA POPA în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354117_a_355446]
-
antecedente în umor. Întorcându-ne cu mult timp în urmă, la perioada elenă, întâlnim cinicii, personaje care puneau în discuție sistemul, folosind maxime și sentințe ce reușeau să dezarmeze valorile cele mai bine stabilite. Carlos García Gual nota cum acești zdrențuiți „sub emblema câinelui, duceau o viață canină, lenevind la soare în agora din Atena sau piața din Corint” [1]. Pe deasupra, contrar „prestigioaselor școli antice de filosofie, cinismul nu a însemnat decât o pantomimă caraghioasă față de o tragedia minunată”[2]. Acei
DOREL SCHOR SAU ITINERARIILE ABSURDULUI de DIEGO VADILLO LÓPEZ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354526_a_355855]
-
crucile ni se joacă de-a v-ați ascunselea. TE-AȘ SĂRUTA Ah, ce te-aș săruta pe umbra părului negru ca pământul plin cu gândurile pietrelor îndrăgostite. Ah, ce te-aș săruta pe umărul sânului ascuns sub privirea mâinilor zdrențuite de atâta chef de viață. Ah, ce te-aș săruta ca pe-o ploaie, trecând voiasă cu trupul ud, înspre sufletu-mi pustiu și răsărit în sărutul care-mi ești. GEORGE BACIU Referință Bibliografică: POEME / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN
POEME de GEORGE BACIU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357840_a_359169]
-
și să te ascult cum cânți. - Bine!... și o luă la fugă pe ușă, de i se auzeu tropăiturile pe treptele scării cum alerga, dar în câteva minute își făcu apariția cu un dosar care avea niște coperți de carton, zdrențuite pe la colțuri și pline de murdăria de pe mâinile clenților care-l răsfoiseră, pe care se putea citi, cu foarte mare greutate, cuvintele: „LISTA DE BUCATE”. Ia vezi mătăluță dacă avem în lista de bucate... trecute cântece la comanda consumatorilor? - H-ha-ha
PARTEA A V-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359274_a_360603]