104 matches
-
mai răspândite ipostazieri ale corporalității și identității conturate în spațiul virtualității. Este ceea ce numim ontologie virtuală, cadru existențial care este conectat unei ideologii virtuale și ajunge să cuprindă și teoriile și practicile postumanului 1 în contextul proliferării tehnologiilor informațional-comunicaționale. Deși zdruncinarea ontologiei clasice și intruziunea ideii postumanului 2 nu sunt fenomene noi în filosofie, în cultură și în artă, apariția și dezvoltarea realității virtuale, a Internetului sau a biotehnologiilor adaugă o nouă formulare ontologică postumană. În special rețeaua cyberspațială sau Internetul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și identitare. Corpul virtual, așa cum este el imaginificat, de pildă, în instalațiile artistei Char Davies, își primește critica, pe un alt palier de analiză, prin vocea lui Paul Virilio. Acesteia din urmă îi este rezervat un spațiu mai larg, în vederea zdruncinării optimismului exagerat al transumaniștilor, deși și critica sa este, la rândul ei, criticată și demascată de extremism retoric și speculativ, de la analiza crizei subiectului în contextul tehnoștiinței la teoria percepțională a mașinii viziunii, de la teoria bombei informaționale la teoria bombei
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în același timp în care o transgresează sau o modifică, în funcție de circumstanță. Alteritatea manifestată în spațiul virtual nu dorește să revoluționeze identitatea, ci să o redirecționeze și să o prezerve în noi dimensiuni. Ceea ce produce alteritatea în context online este zdruncinarea unei anumite semnificații a identității - totalizatoare, stabile și fixe, deși nu se rupe în întregime de relația de continuitate dintre identitate și diferență. Astfel, acest tip de alteritate nu urmărește să cauzeze dispariția subiectului, ci doar dispersia, fragmentarea sau multiplicarea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
poruncile lui Dumnezeu, Adam ar fi fost nemuritor. Ar urma că, iertîndu-le fiilor lui Adam păcatul strămoșului lor, Dumnezeu ar fi trebuit să reinstaureze nemurirea pe pămînt. Dar se știe că raționamentul uman este neputincios atunci cînd este vorba despre zdruncinarea unor credințe prea solid înrădăcinate. Ar trebui deci să vedem dacă nu există o dovadă irefutabilă a erorii raționamentului teologic. Replica este dealtfel deja inclusă implicit în toate dezvoltările anterioare legate de istoria evolutivă a simbolului divinității. Va trebui ca
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
un indice de 8, Japonia, unul de 6, iar Europa de Vest, unul de 2,527. Axa lumii, care se deplasase dinspre Mediterana spre Atlantic, deviase acum către Pacificul de Nord. Desigur, industria europeană își menține avîntul, vitalitatea, ingeniozitatea de-a lungul zdruncinărilor și tresăltărilor, suportate cel mai bine de economiile mai suple (Italia) sau mai bine organizate (Germania). Însă economia europeană trebuie de acum să exporte masiv și depinde în mod vital de piața internațională, care depinde ea însăși de hazardurile și
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
-l facă să vorbească mai încet. Și Apostol, ca și cum ar fi înțeles, se încurcă, plecă fruntea și sfârși murmurînd: ― O... o crimă... ― Așa-i, dar ce putem noi face? zise căpitanul înăbușit, cu ochii spre intrare. Eu pricep și împărtășesc zdruncinarea ta, totuși voi aveți și mângâierea că barem există și în tabăra cealaltă frați care luptă pentru mântuirea voastră, pe când noi nici n-avem încotro să ne aruncăm privirea! Pentru noi singurul mijloc de a fi eroi este să murim
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
dimineață, prietene... Ce-ți pasă? Stai liniștit, nu-i nimic grav... nimic... Epuizare și surescitate nervoasă, atît! Dar îți trebuie liniște multă, multă liniște... Pleoapele lui Apostol se împreunară ca și când s-ar fi umplut de plumb. În suflet simți o zdruncinare, urmată de o dorință vagă de nimicire. Peste un răstimp murmură de-abia mișcând buzele: ― Doctore, vreau să mor... ― Ce, ce? strigă Meyer cu vioiciune neobișnuită. Să mori? Zi mai bine că ai vrea un concediu, precum ți se și
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
la un moment dat. Marile teme ale politicii mondiale II.1.1. Contextul istoric. Premisele conflictului II. 1.1.1. Contextul istoric Anii 1989-1992 vor intra, probabil, în istoria Europei și în cea universală, ca ani critici, care au marcat zdruncinarea întregii ordini politice, economice și militare stabilite pe acest continent și în întreaga lume ca urmare a rezultatelor celui de-al doilea război mondial. Epoca războiului rece - cel puțin pentru Europaa avut și o latură pozitivă. În condițiile „echilibrului” Est-Vest
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
zice, la minister bărbați de stat liberali-moderați, ca d-nii Bugallal, don Francisco Silvela și generalul Yovellar, în locul domnilor Robledo, Colantes și Ceballos. Cu modul acesta spiritele s-ar împăca și d. Canovas del Castilo, cu spiritul său practic, ar preântâmpina zdruncinarea sa din minister. Iată dar o altă pildă luminoasă: d. Canovas del Castillo. Ce Robledo, Colantes, Ceballos? - Nu! Bugalal, Silvella și Yovellar, adecă liberali-moderați, membri ai centrului cum am zice la noi. De aceea ca să preântâmpine zdruncinarea sa din minister
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
practic, ar preântâmpina zdruncinarea sa din minister. Iată dar o altă pildă luminoasă: d. Canovas del Castillo. Ce Robledo, Colantes, Ceballos? - Nu! Bugalal, Silvella și Yovellar, adecă liberali-moderați, membri ai centrului cum am zice la noi. De aceea ca să preântâmpine zdruncinarea sa din minister, d. Brătianu trebuie să fie mai înțelept decât Cairoli de la Roma și să se pregătească a chema la minister bărbați de stat liberali-moderați ca don Francesco Silvela. Căci: Astfel lucrează adevărații bărbați de stat; acei cari se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în vederea emisiunii noilor titluri, efectele statului scad repede în piață. Renta română a scăzut la 60 procente din cauză că toți o vând pentru a cumpăra viitoarele titluri nouă. De pe acuma deja unul din relele prevăzute de d. Sturza acum un an - zdruncinarea creditului statului - au început a se manifesta. S-aude apoi pe toate ulițele că Adunarea națională, Corpul legiuitor, joacă la bursă asupra unor valori nominale de 40 de milioane franci în vederea răscumpărării. Cestiunea, înainte de a fi hotărâtă, a luat proporțiile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de 49 205 739, 57, ceea ce face că d. ministru de finanțe s-a înșelat în prevederile sale optimiste cu-o bagatelă de aproape 80 de milioane. Să nu ni se obiecteze că războiul ruso-turco-romîn a fost cauza unei asemenea zdruncinări a prevederilor bugetare, căci proiectul de buget s-a depus în Cameră cam în ajunul luării Plevnei, când războiul era pe la sfârșit, și guvernul era în deplină cunoștință de cauză când a alcătuit bugetul pe 1878. Afară de asta, această anomalie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
binevoitorul concurs al d-rei Saegiu, al d-lor Vasilescu, Dimitrescu, Weineter, Ferdinand, H. Schipec, Faust și al corului Societății de Gimnastică (Turn - Verein ). E o datorie din partea publicului bucureștean de a da concursul său acestui eminent artist, care, slăbit de zdruncinările vieții artistice, nu poate în stagiunea aceasta să se îngajeze nicăieri, pentru că trebuie neapărat, după povața doctorilor, să se odihnească câtva timp. Schipec a lucrat mult! a dezvoltarea muzicei naționale și azi, când are trebuință de ajutor, nu credem că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
care se mai adaugă sortul de copii ai noului cuplu. Disocierea familială este cea mai frecventă defecțiune de structură. În cazul acestor familii asistăm frecvent la instigarea copiilor împotriva unuia sau celuilalt dintre părinți, cu scopul meschin al compromiterii sau zdruncinării liniștii personale. Situația economico-socială a familiei în generarea conduitelor indezirabile ale copiilor poate fi privită în perspectiva lipsei de lucru (a șomajului), a spațiului locativ, a administrării bugetului familiei, a condițiilor igienice de trăi, a cazurilor de boală. Spațiul restrâns
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
republicană, până la urmă s-a ajuns la concluzia, așa cum s-a Întâmplat și În SUA În anii ’60, că eterogenitatea este de acum o caracteristică permanentă a societăților moderne avansate. Societatea salarială era zdruncinată din temelii. Noua problemă socială. Această zdruncinare se poate Înțelege prin intermediul a două tipuri de interpretări a dinamicii contemporane. Prima, de natură economică, pune accentul pe transformările sistemului de producție, care, Începând cu anii ’80, cunoaște o creșterea șomajului și a precarității și o schimbare a duratei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dorinței de homofiliație În natura umană, indiferent cum o definim, sau În punerea ei pe seama unei nevoi ipotetice de identitate primordială; 2) o interpretare istorică și culturală care presupune că această dorință vine să Înlocuiască În lumea modernă, caracterizată de zdruncinarea formelor ierarhice de integrare, identitățile prescrise de apartenențele de castă. Această interpretare este singura compatibilă cu genealogia modernitară a rasismului. Centrarea pe biologizarea diferențelor sau mai curând pe somatizarea diversității umane, redusă la categorii elaborate plecând de la trăsăturile fenotipice, ar
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acum înainte suntem în măsură să ne pronunțăm în privința efectului pervers al acestui consens animat de către substitute de clivaje maniheene și punctuale care se prezintă ca un văl iluzoriu aruncat asupra revărsărilor, mai întâi periferice, iar apoi din ce în ce mai putenice. Riscul zdruncinării acestui echilibru instabil este major și, după părerea noastră, opacitatea vieții partidelor la nivelul liniilor de conflicte societale și a valorizării unei utopii a solidarității transcendente nu face decât să alimenteze mai mult aceste revărsări. Circuitul viciat al ocolirii conflictelor
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Demitizarea" lui Eminescu? Va intra, oare, Eminescu, așa cum s-ar putea crede astăzi, citind unele pagini așa-zis critice despre el, într-un con de umbră? Sau, mai degrabă, mințile noastre, supuse unei traume necontenite de către ciudatele, nenumăratele tentative de zdruncinare a scării valorilor românești în toate tărâmurile sunt pe cale să intre într-un con de beznă? Înclin, fără să șovăi nici o clipă, spre cea de-a doua ipoteză, care atinge, în esență, problema receptării poetului la noi, în momentul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
doilea pilon important al Regulamentului, cel contrainformativ, a înglobat toate măsurile întreprinse pentru: - a împiedica acțiunea informativă a inamicului; - a preîntâmpina și împiedica manifestările de orice fel ale acțiunii subversive. Acțiunile subversive au fost structurate astfel: - propaganda dăunătoare, care urmărea „zdruncinarea” moralului armatei și națiunii; - diferitele curente politice, sociale, religioase etc., care urmăreau, de asemenea, fisurarea unității naționale și a ordinii sociale; - acte de sabotaj, cu intenția de a paraliza sau micșora anumite activități în legătură cu apărarea națională; - acte de terorism, care
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a răsărit, azi - când proza noastră s-a 1 Pagini de critică literară, vol. II, p. 26 2 idem, p. 224 3 ibidem, p. 225 4 Pagini de critică literară, vol. V, p. 255-256 65 deschis (...Ă celor mai felurite zdruncinări sufletești - îi șade bine numele de literatură venerabilă.”1 Lector avizat al prozei interbelice, cum s-a putut vedea din considerațiile critice și citatele substanțiale de mai sus, Vladimir Streinu și-a pus în valoare vastul registru interpretativ, oprindu-se
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
românesc", 15 ianuarie 1936 29 Toladot, 1972, pp. 16-19 30 Memorii, vol. VII, p. 451 31 Op. cit., pp. 436-437; vezi și "Neamul românesc", 10 august și 29 noiembrie 1937 32 "Neamul românesc", 1 septembrie și 22 decembrie 1937 33 Odată cu zdruncinarea credinței lui Iorga în importanța democrației pentru problemele României, unele cercuri din Cehoslovacia și-au exprimat speranța că "România va rămîne credincioasă democrației". Iorga a replicat prompt: "Aceasta depinde de necesitățile noastre și de Regele Carol!" Vezi "Neamul românesc", 24
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
fost un bun Prospero, pe vremea când Lizzie îl interpreta pe Ariel. Acesta a fost ultimul meu rol mare, cu multă vreme în urmă. După care m-am descotorosit de o anumită vanitate. În teatru, vanitatea este supusă la atâta zdruncinare, încât ai crede că se anihilează cu totul, totuși cei mai mulți dintre actori reușesc să și-o mențină nu numai ca deformație profesională, ci poate, mai curând, ca un instrument necesar pentru supraviețuire. Admirația sinceră, generoasă, față de alții - și există destulă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
umană este supusă, astfel, efemerității, unei pasiuni ucigătoare, o implicare intensă, fără de care adevăratul lumesc nu ar exista. Blaga surpinde materialitatea lumii care este mistuită de accederea la Eros. Erosul este o altă ipostază a cunoașterii luciferice, căci presupune risc, zdruncinare, dizolvare a cuplului; provoacă o criză „de foc”, răpind echilibrul, susținând integrarea în mister. Agape păstrează ataraxia primordială, reprezentând aspectul relațional-valoric al cunoașterii paradisiace. Așadar, dragostea la Blaga este nedespărțită de cunoaștere, nucleul filosofiei sale. Misterul sentimentului este exaltat, potențat
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Statele Unite reprezintă „o țară bogată, cu un capitalism tânăr și dinamic, cu un nivel de viață ridicat, o țară care se bucură de libertățile pe care le oferă bogăția și forță”. În modul acesta „slugile titoiste” ar ascunde adevărul cu privire la „zdruncinarea economiei, desompunerea capitalismului și fascizarea orânduirii de stat a Statelor Unite”. În materialele pe care le editează în capitala Franței, „titoiștii” propovăduiesc „occidentalismul”, sugerând intelectualilor să sprijine Iugoslavia pentru că ea duce o „lupta încordata pentru principiile europene”, continuând tradițiile campaniilor lui
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
al României cu Italia, generat de susținerea sancțiunilor economice, la Societatea Națiunilor, alterarea prieteniei româno-polone, slăbirea Micii Înțelegeri, neutralizarea Angliei în conflictele din Europa centrală și orientală și apropierea dintre Germania și Italia. Potrivit liderului georgist, aceste rezultate echivalau cu zdruncinarea tuturor alianțelor încheiate în perioada anterioară de Ion I. C. Brătianu și de Take Ionescu. În schimb, susținea Gheorghe Brătianu "ne-am aruncat în brațele amiciției moscovite și a Sovietelor, care nici măcar nu au recunoscut frontierele noastre"812. O parte din
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]