455 matches
-
Cei care imită sunt mult mai periculoși; sunt reguli pe care nu au de unde le ști. Cuțitul îl folosești doar ca să sperii, cu împunsături ușoare, numai dacă îi ghicești adversarului teama, altfel, trebuie să bați în retragere, cu o ușoară zeflemea. Nu există copil care să nu aibă asupra lui un cuțit sau măcar un cutițas, cât de mic, bineînțeles cu excepția fetelor care au cu totul alte jocuri. Băieții joacă “țările”. Două fâșii de pământ, egale, alipite, sunt în război. Cel
IV. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1468474763.html [Corola-blog/BlogPost/365161_a_366490]
-
s-au boierit!” “He-he-he, behăi el, s-au ajuns, sau dracu să-i ia, poate le e frică de hoți, hai, urcați-vă, să-mi spuneți unde să opresc că eu sunt în tranzit!” “ ,Înainte!”-îi răspunsei eu tot în zeflemea. “Tot înainte!- repetă el deviza pionierului pe care o știa probabil din copilărie, hai, Marițo, se adresă el apoi mașinii,tu ești rablă, eu cioban și nu facem nici un ban!”, apoi apăsă pe accelerație și mașina plecă ca un bolid
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1443683348.html [Corola-blog/BlogPost/381844_a_383173]
-
răspund eu ca un adevărat socialist, ai dreptate; am făcut o greșeală pe care trebuie să o repar. Mergi și culege și aceasta: „Moftul român”, 1893. 4 apr. - POLITICĂ - I.L. Caragiale În prologul său din Don Quijote de la Mancha, cu o zeflemea (i-aș zice mai degrabă autopersiflare), cu care Cervantes își deplângea lipsa de talent, mascându-și îngâmfarea de geniu, spunea: „ ... mă bate gândul să-l las pe senior Don Quijote îngropat în arhivele lui din La Mancha până când cerul va fi
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxvii_ion_ifrim.html [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
Gânditorul, istoricul și filozoful Traian Vasilcau a rămas un credincios și un suflet apropiat de Dumnezeu , plin de înțelepciune și iubire de oameni. Incontestabil, poezia românească n-a strălucit prin religiozitate. După toate probabilitățile, din pricina spiritului incredul, practic, înclinat spre zeflemea al românului, care mai curînd se resemnează cu schepsis și ironie decît să adore sau să se supună cu scrupulozitate vreunui canon. Om al cuvîntului prin definiție, poetul e sensibil cu deosebire la relația dintre Dumnezeu și cuvînt. Conform Vechiului
POETUL LUMINII SI BUCURIEI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Traian_vasilcau_poetul_luminii_si_bucuriei.html [Corola-blog/BlogPost/354367_a_355696]
-
rânduit mereu spre a avea, nu spre a fi, și-a proptit cariera și talentul pe haz: doar a râs și a acuzat degradarea moral-socială care avea toate cusururile și scursururile, caricaturizând-o, luând-o numai în răspăr și în zeflemea. Eminescu întâi s-a rugat, a mulțumit și apoi a cerut, întâi a plâns cu poporul apoi a râs, întâi a binecuvântat apoi a mustrat, întâi a suferit apoi s-a bucurat, întâi a lăcrimat apoi a surâs, întâi a
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1493617590.html [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
Muncitorul: Ce-am spus? N-am spus nimic. Am stat cu gura închisă. Asta e. Secretara: Cum nu ai spus nimic când eu am auzit cu urechile mele? Muncitorul: Și ce ai auzit mă rog cu urechile dumitale? Vocea secretarei (zeflemea): Sărmanul dom' director se străduie să vă dea la toți de mâncare. Și voi? O șleahtă de bețivani! Burtosul ăsta nu se apleacă niciodată mai jos de genunchi să nu tragă un pârț. Secretara: Eh...? Muncitorul: Eh...? Vocea secretarei: Asta
O SCENETĂ BANALĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_sceneta_banala.html [Corola-blog/BlogPost/357102_a_358431]
-
timpului nostru” se cere, da, dar nu lovind în tot ceea ce reprezintă Instituția Eminecu clădită în timp și care ne reprezintă la cel mai înalt nivel în fața lumii. În pofida opiniei acestor autointitulați elitiști. A atitudinii lor de ,,frondă iresponsabilă”, de zeflemea ce l-a iritat atât pe Constantin Noica, Eminescu este viu, trăind cu fiecare generație în parte, actual mai mult ca oricând, prin profunzimea și frumusețea gândirii lirice, prin publicistica sa: ,,Atâta să nu uitați:/ că el a fost un
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1434591623.html [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
acesta era poemul lui Villon. Cât de târziu o fi? Mă întreabă tâlharul. M-am ferit să-i răspund. Lucrătorii loveau cu sete cuiele spânzurătorii. Lemnul vuia vesel. E cam târziu, i-am răspuns, după un lung răgaz. Gluma proastă, zeflemeaua dor mai puțin decât râsul prostului, deși nu ar trebui. Ferice de cei ce-și pun de acord personalitatea din afară cu cea dinăuntru. Copilăria noastră este mai importantă decât credem, să nu râdem de copii. Când mi se spune
SINCOPE de BORIS MEHR în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Sincope_boris_mehr_1333947606.html [Corola-blog/BlogPost/358482_a_359811]
-
mai târziu). Minunându-se tare că sunt student la Istorie și că nu aveam habar de heraldica și simbolistica din sfera politică a semnelor și culorilor „repartizate” partinic, doctrinar sau sectorial (cum fusese Bucureștiul până-n 44) m-au luat în zeflemea adresându-mi peste umăr un avertisment de care trebuia, de-atunci încolo, să țin seama : „Ești de la istorie și nu cunoști că haina îți trădează „simpatiile politice” !?”. Și, imediat, cu tonul poruncitor ce-i va „consacra” ceva mai încolo drept
CROCHIURI DIN VREMURI...PARŞIVE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 200 din 19 iulie 2011 by http://confluente.ro/Crochiuri_din_vremuri_parsive_.html [Corola-blog/BlogPost/340430_a_341759]
-
care „nu se cade“ să fie abordate cu ușurință, numai din dorința de a fi original și de a sparge unele tabuuri. De pildă consider că tema Holocaustului (Shoah) și a antisemitismului nu poate fi tratată negationist și nici în zeflemea, fără a descalifică pe cel ce o face. Nici confuzia ce se face între o atitudine liberă (liberală?) și una libertina nu e corectă, iar introducerea forțată în literatura din ultimul timp, a unor termeni fruști din domeniul sexului și
Stanga buna, ziua buna by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82986_a_84311]
-
spun eu alta mai dihai. - Mergeam cu totul în dichis, să mă fălesc cu salba. Când văz că-mi taie calea fiștecine ... Și povestea ța Marioara, le tot cosea, le descosea și te ținea în haz cu farmec plin de zeflemele, cu chițibuș și luat în pleaznă ca să aib-un loc între Măriile de poveste ... (mini-povestiri susținute de autor la simpozionul "Tradiție și cultură"din cadrul manifestărilor Expopastoralis și Zilelor Rucărului din 9-11 septembrie 2011) Referință Bibliografică: Ța Marioare lu Nea Nae Nicolescu
ŢA MARIOARE LU NEA NAE NICOLESCU...DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ta_marioare_lu_nea_nae_nicolescu_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/341838_a_343167]
-
legi care să o aducă în viața cotidiană. Nu se poate ecologie fără cetățeni informați corect. Nu se poate ecologie fără sancțiuni clare, prevăzute în legi bine făcute și aplicate fără excepții și derogări. Cît despre cei doi onorați editorialiști - zeflemeaua este un instrument comod și atît de românesc! Ce pretenții să mai ai de la cel care aruncă moloz pe unde apucă, de la cel care distruge păduri în dreapta și în stingă sau de la cel care taie fier-beton cu flexul la 2
“Ecologică contra” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82800_a_84125]
-
asta. Iar tu, cu elanul tău sărbătoresc, cu goana ta după brad, decorațiuni și sarmale, cu urările tale care se cer mereu întoarse, nu faci altceva decât să răsucești cuțitul în rană. Și te mai întrebi de ce-și debitează zeflemeaua cu un rânjet pe față. Nu face altceva decât să-ți întoarcă zâmbetul ingenuu cu care ai tupeul să-l inviți să-și retrăiască traumele din copilărie. Dar eu cred că lucrurile pot fi tranșate și altfel decât că un
Craciun de Sade by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83021_a_84346]
-
Eurypylus) și, după unele variante, chiar Ahile, care este înviat din dorința zeiței Thetis. Penthesilea este ucisă de Ahile, care se îndrăgostește de chipul ei abia după moarte. Thersites, un simplu soldat și cel mai urât dintre ahei, ia în zeflemea dragostea lui Ahile și îi scoate ochii Penthesileii. Ahile îl ucide pe Thersites pentru această faptă și, după o dispută, el navighează până în Lesbos unde este purificat de crimă de Ulise, după ce oferă sacrificii lui Apollo, Artemisei și Letonei. Cât
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
cu un scoțian care vine din partea opusă cântând la cimpoi. Lui Jack nu îi place muzica și își astupă urechile. Scoțianul mergea pe pod de zile întregi! Acesta nu vrea să se dea la o parte și îl ia în zeflemea pe Jack, care îi apare Scoțianului îmbrăcat în pijamale, cu un cuțit de unt la cingătoare și un coș de nuiele pe cap. În cele din urmă, Jack e obligat să lupte, căci nu vrea să facă cale întoarsă pentru
Jack și Scoțianul () [Corola-website/Science/319285_a_320614]
-
respectă convențiile iubirii curtene - divinizarea femeii, statornicia timidă și supusă a iubitului, exagerarea suferinței din dragoste etc.) - într-un limbaj artificial înfrumusețat de termeni provensali. Poezia satirica Menestrelii compuneau și versuri satirice, fie sub forma unei ironii sarcastice ("„cântece de zeflemea”"), fie sub forma unei apostrofe directe ("„cântece de blestem”"). și acest gen își are tradiția să populară la care s-a adăugat influență provensala a acelei forme poetice cu caracter moral sau satiric numită "sirventes". Cele mai multe dintre ele reflectă viața
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
social-politice majore cu care se confrunta societatea românească la final de secol, se poate înțelege de ce opera caricaturistului Petrescu a fost atât de apreciată în presa vremii. Astfel, a publicat desene și caricaturi în Ziarul „"Pagini Literare"”, „"Adevărul de joi"”, „"Zeflemeaua"” și „"Furnica"”, „"Adevărul"”, „"Războiul"”, „"Drapelul"” și „"Țivil-Cazon"”. Pe lângă satirizarea oamenilor politici ai timpului său și a personalităților culturale de atunci, , fervent antirăzboinic și filofrancez convins, a realizat o bogată operă în care a satirizat militarismul german și ororile războiului. Ca
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
în condiții deosebite pentru acele vremuri. A urmat o lungă perioadă în care caricaturistul Petrescu s-a angrenat în executarea de desene și caricaturi, unele cu tematică politică sau militară în cotidienele și periodicele "Pagini literare", "Adevărul de joi", "Furnica", "Zeflemeaua", "Adevărul", "Războiul", "Drapelul" și "Țivil-Cazon". Ștefan Luchian a fost un bun prieten al lui Nicolae Petrescu-Găină. Cei doi au organizat în anul 1904 o expoziție la Ateneul Român: Nicolae Petrescu cu ocazia expoziției din 1904 a reușit să expună doar
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Berindey, Grigore Tocilescu, Ion Brezeanu etc. Caricaturistul Nicolae Petrescu a avut și o intensă activitate publicistică în mai multe ziare, reviste și gazete ale vremii sale. Astfel, el a publicat desene și caricaturi în Ziarul „Pagini Literare”, „Adevărul de joi”, „Zeflemeaua” și „Furnica”, „Adevărul”, „Războiul”, „Drapelul” și „Țivil-Cazon”. Nicolae S. Petrescu a publicat în anul 1898 albumul de caricaturi intitulat „"Contimporani"”. Acest album a fost unul dintre primele albume de caricaturi care au fost publicate în România. Albumul conține 26 de
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
majore cu care se confrunta societatea românească la final de secol, se poate înțelege de ce opera caricaturistului Petrescu a fost atât de apreciată în presa vremii. Astfel, a publicat desene și caricaturi în ziarul "Pagini literare", "Adevărul de joi", "Furnica", "Zeflemeaua", "Adevărul", "Războiul", "Drapelul" și "Țivil-Cazon". În perioada 21 ianuarie 1899 -- 30 martie 1900, Nicolae Petrescu-Găină a publicat pe prima pagină al ziarului "Pagini literare", în fiecare număr, desene și caricaturi care înfățișau personalitățile de frunte ale timpului. Cele mai bune
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
și el o caricatură remarcabilă; el este reprezentat "ducându-și crucea" atunci când "a fost alungat din paradisul puterii" (aluzie la căderea guvernului). Ambele lucrări au editate în revistă în două culori. Nicolae Petrescu-Găină a publicat caricaturi și desene în revista "Zeflemeaua" editată de către George Ranetti. Revista "Zeflemeaua" a continuat seria publicațiilor cu tematică umoristică după dispariția revistei "Moftul român". În această revistă, Nicolae Petrescu a fost autorul unor desene grupate sub titulatura "Manevrele de toamnă". Ele înfățișează militari într-o notă
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
este reprezentat "ducându-și crucea" atunci când "a fost alungat din paradisul puterii" (aluzie la căderea guvernului). Ambele lucrări au editate în revistă în două culori. Nicolae Petrescu-Găină a publicat caricaturi și desene în revista "Zeflemeaua" editată de către George Ranetti. Revista "Zeflemeaua" a continuat seria publicațiilor cu tematică umoristică după dispariția revistei "Moftul român". În această revistă, Nicolae Petrescu a fost autorul unor desene grupate sub titulatura "Manevrele de toamnă". Ele înfățișează militari într-o notă amuzantă și comică figurând textul care
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
de toamnă". Ele înfățișează militari într-o notă amuzantă și comică figurând textul care le însoțește. Caricaturistul folosește în această revistă, imaginea personajului Moș Teacă, realizat de către Anton Bacalbașa, pentru a demonstra ignoranța și stupiditatea unor ofițeri ai armatei române. "Zeflemeaua" a publicat și caricaturi politice cu tematică internațională. Un desen făcut de Nicolae Petrescu îl are ca personaj principal pe regele Carol I cu manta și chipiu, pe un câmp de luptă. El îl ține pe regele Ferdinand al Bulgariei
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
a exclamat „O praznicul!!!!. Haide acum cu mine la Plevna să-ți arăt eu cui îi datorește recunoștință Bulgaria!... Vezi ciolanele și tigvele alea? Sunt ale curcanilor și vânătorilor mei. Cere pardon și spune că nu mai faci altă dată!"” "Zeflemeaua" a mai publicat și caricaturi în care erau reprezentate relațiile sentimentale dintre militari și sexul frumos. Astfel, Petrescu a făcut un desen care arată un soldat de roșiori și o bucătăreasă corpolentă care au o discuție cu mai multe înțelesuri
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
fost prima revistă ale cărei coperți au fost policrome, pe lângă cerneala neagră a desenului având accente de culoare, în special roșie. Majoritatea caricaturilor din revista "Țivil-Cazon" au fost realizate de către Nicolae Petrescu-Găină și în plus au fost preluate viniete din "Zeflemeaua". Caricaturile cu subiecte militare au avut ca sursă de inspirație viața cotidiană a ostașilor și a ofițerilor în timpul liber sau în cazarmă. Revista a publicat în două numere ale sale și portretele caricaturizate ale unor oameni politici și militari. Una
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]