150 matches
-
să-mi fi bărbat. Zeii pământului, însă, au promis că’n ultimul copil se va întruchipa câte o optime din ființa fiecăruia, lasă-l să trăiască până la sfârșit viață omenească și să câștigi tu premiul în ființa fiului de obârșie zeiască. - Acum înțelegi de ce totul a trebuit să se întâmple așa. Ia-ți copilul și fi fericit: ceasul despărțirei a bătut, trebuie să te părăsesc! Cu aceste cuvinte zeița a dispărut (n.n: a intrat în „Pământul Interior” sau s-a
SCRISOAREA NR.134 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358057_a_359386]
-
să mă salveze de la moartea cerută-n chip poruncitor pentru băieții robilor de-acea cumplită piază-rea, neomenosul Faraon, și-n sicriaș bine-ntocmit din papură, cu smoală uns, m-a pus hrănit și adormit, ca să plutesc prin stufăriș la malul Nilului zeiesc, cu-ncredințarea c-oi trăi prin vrerea Tatălui ceresc. Și-ntr-adevăr, am fost salvat chiar de prințesa egipteană, printr-un miracol destinat să fie pentru crez o mană. Cum altfel să le dai de rost că toate palma au bătut ca
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > M-AM NĂSCUT LIBERĂ ! Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1320 din 12 august 2014 Toate Articolele Autorului Nu-s Afrodita, născută din spuma mării Ce viață și-a trăit-o într-un zeiesc palat! Și nici blânda lună,care în faptul serii, Misterios apare, pe cerul înstelat. Sunt simplu om,și pe pământ eu viața-mi trăiesc, Cu bune și cu rele laolaltă. Că sunt fericită,sau viața-mi irosesc, Eu nu am
M-AM NĂSCUT LIBERĂ ! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360125_a_361454]
-
face tocmai unde-s nori mai groși! ...va fi o noapte preatainică - și-o stea sub care crunți dușmani - frați s-or îmbrățișa! LA OSPĂȚUL MÂNTUIRII îngeri și-a trezit pe ramuri cerești lamuri Sfântul Zarzăr! pâlpâie lumini de raiuri zeiești graiuri în Grădină! păsări mii se așezară se-nchinară pe-al Lui Umăr! din toți porii-asudă Lumea Vin de Floare Sărbătoare! vin serafii toți în iureș vestesc gureș Mântuire! El zâmbește peste creste și din rane face strane! la Ospățul
PAŞTELE ORBILOR ŞI AL PĂRTĂŞIRII de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359798_a_361127]
-
deja otrăvit, deja toxic: „s-a stricat versul, s-a puterzit” („Un măr stă în ușă”). Versul se pune în pagină prin rime, nefirești rime „cam în dungă” („Tranzit”); harul său toxic trebuie refuzat. Spirit conștient, el își respinge dotarea zeiască prin oprirea inspirației și a punerii în pagină: „Nu mai scriu. Nici nu mai vreau să scriu” („Har”). Dincolo de harul său, separat sau ca parte a acestui har, eul liric se vede pe sine și se comportă ca un „chirurg
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
ei sugerează chiar că mentorul lor părea decis să comită un fel de act de sinucidere.La aceste opinii condamnabile,Socrate răspunde printr-un discurs deosebit,mistic,dar în esență lipsit de sens,în care susține că filozoful are menirea zeiască să caute moartea drept împlinire, deoarece numai prin moarte,sufletul este eliberat de trupul muritor și devine capabil să cumpănească Ideile eterne și neschimbătoare.”Fedon”,în această situație,devine o odă închinată morții și eternității ei. În apărarea lui, era
CONDAMNAREA LUI SOCRATE-O EROARE A ISTORIEI, SAU A JURAŢILOR? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340823_a_342152]
-
și regăsite, dualul, uitatul dual, hapax legomena, politeți numai la a doua singular, șuvoaie de cuvinte necunoscute, unele țăndărite metri gratia, alte mai lungi decât e legiuit prin glosare, tmeze, craze, anafore, rejeturi, asindetoane, polisindetoane, chiasme, metonimii. Și deasupra tuturora, zeiască, sintaxa marelui orb. Îți recomandăm Trei stadii ale creșterii omului sau cum mi-am întâlnit Profesorul Feriți de vipia dimineții și a amiezii, cu marea sub ochi, pe fereastră, cinsprezece-douăzeci de elevi europeni din clasele terminale și studenți în primii
„Sorosul” meu: un miliardar grec m-a dus trei ani la rând pe o insulă minunată să citesc texte vechi () [Corola-blog/BlogPost/337967_a_339296]
-
Gata să ne aline mereu al nostru dor. Locul tău de veci scris este Să stai nemuritor de-a dreapta marelui Apollo, Să emani vraja călduroasă a razelor tale luminoase Și să ne acoperi inimiile cu ale tale sentimente ludice. Luceafăr zeiesc, pătimit-ai veșnic: Un martir ce plătește osânda nedreaptă, Dar care va rămâne neadormit posterității Și doina lacului se va auzi până la sfârșitul vremii. Referință Bibliografică: Grupaj liric dedicat zilei omagiale lui Mihai Eminescu, dată în care se împlinesc 166
GRUPAJ LIRIC DEDICAT ZILEI OMAGIALE LUI MIHAI EMINESCU, DATĂ ÎN CARE SE ÎMPLINESC 166 DE ANI DE LA NAȘTEREA INEGALABILULUI POET NAȚIONAL de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342953_a_344282]
-
să mai zic mondial - dat fiind că America nu are nici macar 250 de ani de istorie - că această insulă, menită de zei ascunși și buni să fie un dar către magicul simbol - apărător al Singaporelui -Merlionul, acest Prometeu în carne zeiasca venit să apere orașul insula de musoni și furtuni amenințătoare. Jumătate leu, jumătate peste, născut din mare ca un Luceafăr venit în sprijinul oamenilor. Iar oamenii i-au dăruit cel mai frumos loc - o insulă a lui, în care te
SINGAPORE de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343987_a_345316]
-
profesorul, Apsara sunt ninfe cerești, frumoase femei dansând. Mithuna sunt cele mai cunoscute, fiind imagini cu sculpturi senzuale, figuri erotice ce nu pot decât să șocheze pe oricine. Nayka este o creatură umană, diferită de surasundari, presupusa a fi una zeiasca. Salabhanjika este figură de femeie lângă arbore. Sardula, un animal mitic, o parte leu, cealaltă alt animal, chiar și om. În mod obișnuit poartă arme, semănând cu leii dar putând lua fete diferite. Pot fi asemănate cu demonii sau asuras
PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343980_a_345309]
-
să mai zic mondial - dat fiind că America nu are nici macar 250 de ani de istorie - că această insulă, menită de zei ascunși și buni să fie un dar către magicul simbol - apărător al Singaporelui - Merlionul, acest Prometeu în carne zeiasca venit să apere orașul insula de musoni și furtuni amenințătoare. Jumătate leu, jumătate peste, născut din mare ca un Luceafăr venit în sprijinul oamenilor. Iar oamenii i-au dăruit cel mai frumos loc - o insulă a lui, în care te
PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343980_a_345309]
-
înverșunați de-a glasului putere, Înfipt-au lancea nelegiuirii-n al nostru eter... Dar duhul Romei eterne sălășuie încă-n vene Și ne va conduce spre idealul nostru glorios. Umbrele lui Mihai, Cuza și Ferdinand... Ne învăluie nepieritoare: Grandioase mâini zeiești, Ce-au înfăptuit marea cauză pierdută, Iar țara au încununat-o-n al unirii fast. Români și românce, astăzi în zi de sărbătoare, Vă invit ca împreună să jucăm, Să ne înveselim din truda zilnică, Să cântăm imnul unirii mult
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
Gata să ne aline mereu al nostru dor. Locul tău de veci scris este Să stai nemuritor de-a dreapta marelui Apollo, Să emani vraja călduroasă a razelor tale luminoase Și să ne acoperi inimiile cu ale tale sentimente ludice. Luceafăr zeiesc, pătimit-ai veșnic: Un martir ce plătește osânda nedreaptă, Dar care va rămâne neadormit posterității Și doina lacului se va auzi până la sfârșitul vremii. Steaua lui Eminescu În podul casei stau până târziu, Fără să observ zilele trecătoare, Cum apasă
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
a te mai vedea odată, iubito! Însa tu nu mai vii, Iar eu... rămânând în eternul somn. Amorul nopții În recele amurg șed, Fără să-mi pot încălzi inima, De duhul plăcut al dragostei, Care-nvăluie teluricul bogat, Cu farmecul frumuseții zeiești. Pașii vieții se duc în noapte Și-n pragul ușii stau încremenit, De-un fior enigmatic, Ce-mi bate-n piept Și mă preface-n piatră. O umbră gingașă se deslușește-n colțul camerei Și zgomotul lirei lui Orfeu, Se
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
viclenie, ea le-a trăit și le trăiește. Le-a trăit și îndurat într-o copilărie strâmtorată și grea, în care parcă nu avea drept nici să zâmbească spre cer, într-o adolescență lipsită de sensurile frumuseții gratuite cu chip zeiesc - altfel cum s-ar explica invocarea lumii grecești din aurora plină de zei? - și apoi într-o maturitate în care i-au devenit povară, fapte de conștiință, trebuind să le ia de la început, să le îndure a doua oară și
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
Scrutându-mi pașii,/ Evadează din ochii tăi.// Ce adevăr e să simt prin constelații/ Eposul lor, al ochilor/,/ Preschimbat în vecie.// Mă ademenesc himerele, furișate/ În gheața spiritului, inocent,/ Și prea departe de spațiul-pereche,/ În care-mi vei dărui// Miracolul zeiesc al definirii...” (Lilia Manole - Ochi de Cupidon). Cât poate a fi fiorul în dinamismul său subtil, în trecerea spre suava dragoste și grea-eterna iubire... Unde îndeobște se încrețesc în cristale lucioase și reci, lucrurile, darmite ființele, tot ce poți să
DANIEL MARIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381887_a_383216]
-
peste care s-au presărat izvorul creației populare prelins din sânul Tradiției, rânduielile, datinile, basmele, obiceiurile, legendele, portul, cântecul, jocul, doinele, credința, mitul jertfei și marea iubire de Dumnezeu și de Glie în care s-a întrupat ca o nemurire zeiască. Meritul Românului absolut, Mihail Eminescu, se așează evident în constelația profetismului dacoromân, a profetismului spiritualității creștine universale acolo unde vorbirea înfrumusețează totul și tăcerea grăiește sublimul pretutindeni. Dacă Poetul l-a umbrit pe prozator, gânditorul creștin însă, s-a înălțat
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
eu niște măsuri! Privi într-un anumit fel către cupele de nectar ale celor doi. Nectarul din cupa lui Zeus se prefăcu în rachiu și după două înghițituri părintele zeilor nici nu mai putea deschide gura. În cupa Fortunei nectarul zeiesc se prefăcu în nectar omenesc și biata fată fu apucată de o nenorocită de pântecariță absolut jenantă... Prin urmare, convorbirea din iatacul lui Zeus se amână până la calendele grecești. Doar așa se poate explica faptul că omenirea a scăpat până
UN OM INCREDIBIL DE NOROCOS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347752_a_349081]
-
să mă salveze de la moartea cerută-n chip poruncitor pentru băieții robilor de-acea cumplită piază-rea, neomenosul Faraon, și-n sicriaș bine-ntocmit din papură, cu smoală uns, m-a pus hrănit și adormit, ca să plutesc prin stufăriș la malul Nilului zeiesc, cu-ncredințarea c-oi trăi prin vrerea Tatălui ceresc. Și-ntr-adevăr, am fost salvat chiar de prințesa egipteană, printr-un miracol destinat să fie pentru crez o mană. Cum altfel să le dai de rost că toate palma au bătut ca
MEDITAŢIILE LUI MOISE (MEGAPOEM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347920_a_349249]
-
-ți suferinzi de-o sărutare, Ca buzele-ți -păcat plin de ardoare- De-adânci suspine blând izvorâtoare, Nu am purtat. Și-un gând ivit în grabă Se-așează lin în păru-ți și pe frunte. Ca și un cânt dintru zeiești octave, Mă răscolesc simțiri atât de grave Când curg dorințe-n coapsele-ți jilave; Și zeu de-aș fi, nu-i zeu să le înfrunte! Nici mantie nu este mai regească Cum cea pe care mi-o croiești anume Din
ÎNNOBILARE de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346906_a_348235]
-
-ți suferinzi de-o sărutare, Ca buzele-ți -păcat plin de ardoare- De-adânci suspine blând izvorâtoare, Nu am purtat. Și-un gând ivit în grabă Se-așează lin în păru-ți și pe frunte. Ca și un cânt dintru zeiești octave, Mă răscolesc simțiri atât de grave Când curg dorințe-n coapsele-ți jilave; Și zeu de-aș fi, nu-i zeu să le înfrunte! Nici mantie nu este mai regească Cum cea pe care mi-o croiești anume Din
CRUŢI CRISTIAN [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
mai nobilă podoabăCa sânii-ți suferinzi de-o sărutare, Ca buzele-ți -păcat plin de ardoare-De-adânci suspine blând izvorâtoare,Nu am purtat. Și-un gând ivit în grabăSe-așează lin în păru-ți și pe frunte.Ca și un cânt dintru zeiești octave,Mă răscolesc simțiri atât de graveCând curg dorințe-n coapsele-ți jilave;Și zeu de-aș fi, nu-i zeu să le înfrunte! Nici mantie nu este mai regeascăCum cea pe care mi-o croiești anumeDin mângâieri, săruturi și
CRUŢI CRISTIAN [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
În adevăr nu se știe natura a ceea ce-i suflet; / Oare se naște cu noi, se strecoară în trupuri în clipa / Nașterii și deodată se stinge cu-acesta în moarte, / Merge să-vadă-ale Orcului bezne și-adâncile hăuri? / Ori, prin putere zeiască, el trece în alte ființe"; Cartea I-a, 112-116. 5 În Iliada "tina" specifică diferența de alcătuire a omului cu zeii: Cu zeii / Nu căuta să te-asemeni, că nu sunt totuna cu neamul / Zeilor oamenii cei muritori care umblă
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
un păcat: Atât de-adînc, de fără de margini și înalt Nu se cădea să ție un om la celalalt Prea nu aveam în lume nici sfinți, nici Dumnezeu Prea ne uitarăm astfel de tot și tu... și eu, Era o fericire, zeiască, dar păgână Nu se cădea s-o aibă o mână de țărână Și trebuia să piară. Nu se cădea, mă crede... În lume nu e loc Pentru atâta milă, pentru atât noroc. 8 2283 [BOGDAN] O, nu privi asttel, nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
înălțat un chiparos alb. De acest izvor să nu te apropii ! Vei găsi și un altul, a cărui apă rece își prinde cursul din lacul Mnemosynei [= Memoriei] ; iar înaintea lui stau străji. Ei îți vor da să bei din izvorul zeiesc, și-ndată apoi vei sta la loc de frunte, dimpreună cu ceilalți eroi (Tăblițele de aur din Petelia, găsite în morminte, seco- lele IV-III î.e.n. ; cf. 81). La populațiile „primitive”, motivele în discuție (drumul labi- rintic, copacul-călăuză, refuzul altor ființe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]