202 matches
-
performanță. Mica noastră economie erotică funcționa din plin. Împărțeam cuceririle pe categorii, cu expertiza dezinvoltă a lucrătorilor la bursă: „prospături“, „epave“, „adevărăciuni“, „potabile“, „de cursă lungă“, „piese“ (astea aveau valoare numismatică, de colecție). Se dădeau note, calificative, se distribuiau procente, zgârcit sau cu generozitate. Afacerile mergeau înainte. Se tranzacționau femei întregi sau doar segmente din corpul lor: cutare era „prăpăd“ (calificativ maxim), cutare mergea „de-o tură“ sau „cu perna pe față“ (inutil să mai explic situația). Obțineam randament, eficiență, profit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
istoriei dinastice. S. se integrează literaturii beletristice prin volumul Fabule în versuri sau Poezii alegorice (1835). În prefață se face și o încercare de teoretizare asupra fabulei, punându-i-se în valoare scopul educativ. Fabulistul critică vicii generale (Avarul sau zgârcitul și bețivul), falsele judecăți (Mâțele și cașul) etc. Ca o localizare pitorească a motivelor universale, introduce elemente lingvistice arhaice și provinciale ori nume autohtone (cotoiul e Petrică, găina e Porumbaca). O fabulă deosebită este Asinul, care ar fi rămas o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
București, 1981; Antologie de poezie arabă (Perioada clasică), I-II, îngr. și pref. trad., București, 1982 (în colaborare cu Nicolae Dobrișan); Primii poeți persani (sec. IX-X), îngr. și introd. trad., București, 1983 (în colaborare cu Viorel Bageacu); Al-Gahiz, Tratat despre zgârciți, îngr. și introd. trad., București, 1985; Înțelepciunea arabă în poezia și proza secolelor V-XIV, îngr. și. introd. trad., București, 1988; ed. 2 (Înțelepciunea arabă. Secolele V-XIV), Iași, 2002; Patrick Süskind, Parfumul, București, 1989; Poezie germană contemporană, îngr. și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
a fost întotdeauna zgârcit și nu prea putem conta pe ajutorul lui. Chiar și aseară, ca întotdeauna dealtfel, a uitat de boala mamei ca să mă dădăcească pe mine. Unde s-a mai pomenit în istoria omenirii să prindă muștruluiala unui zgârcit! Asta-i diferența dintre el și noi. Ca de la cer la pământ! Mi se face greață când mă gândesc la oameni ca el! — N-ar trebui să vorbești astfel. La urma urmei, ne întreține pe toți. Ce contează! Mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
aș fi mai apetisantă așa. Mă tratează ca pe o curvă, se lăudă ea la urmă. Christina rată Însă ocazia de a aduce vorba despre saloanele de coafură. Întrebă la Întîmplare: — CÎt ți-a dat? — Doar știi cît e de zgîrcit, nu mi dă niciodată mai mult de o sută de dolari. De data asta Însă i-am smuls două sute, căci peruca e pentru plăcerea lui. — Plăcerea e un animal oribil. Numai bucuria e cu adevărat demnă de prețuirea noastră. O
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
suflet era, și ea, neobișnuită. Se apucase Într-o zi să-și sape o groapă pentru o umblătoare nouă; cazmaua i se proptise Într-un vas plin cu bani de aur din cine știe ce vremuri vechi. Norocosul nu era nicidecum un zgârcit, așa că s-a apucat să Împartă câte un bănuț pe la multele sale rubedenii. Dărnicia lui l-a pierdut, căci au aflat jandarmii, l-au legat, l-au bătut și l-au trimis la Oraș să facă pușcărie. Se zvonise, câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
rău. Eu nu am muncit degeaba să-i pictez peretele dinspre drum al casei. Deși Învățătoarea mea, o foarte distinsă doamnă și o excelentă artistă, m-a Învățat să nu-mi prostituez talentul, eu nu am ascultat-o pe deplin. Zgârcitul de Coman - bețivanul tractorist - s-a tocmit cu mine să-i fac frumos peretele de la drum. Un zugrav l-ar fi costat mult mai mult și nici n-ar fi făcut treaba așa ca mine. A stat tot timpul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
acesta a ținut să se recomande, urlând În urechea muribundului: „Eu sunt Cocrișel, fiul tău! Mă mai ții minte?”. Bătrânul a Încuviințat din ochi. „Bine, atunci!” a răsuflat ușurat fostul prizonier și a Început să-l supună la cazne pe zgârcit și să-i arunce vorbe ascuțite de dojană. Cât despre grecul Stavrinos, se cuvine să scoatem la lumină faptul că acela nu era, de fapt, numele său adevărat. Pe el Îl chema Dagdelinis, era un strămoș al ultimului grec din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
tradiționale, scule și aparatură de atelier și laborator, instalațiile electrice, sanitare, termice etc. În înțeles mai larg, econom înseamnă om chibzuit, calculat, cumpătat, rezistent la tentații, realist, cu simțul măsurii. Cuvântului econom i se atribuie însă și unele sensuri peiorative: zgârcit, avar, zgârie brânză, Hagi Tudose etc. Educația pentru formarea însușirii de a fi econom trebuie să înceapă din copilăria timpurie prin cultivarea grijii pentru păstrarea și îngrijirea jucăriilor, a obiectelor de îmbrăcăminte și încălțăminte, a mobilierului pe care îl folosește
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
de fire, ci chiar și-n desfrânarea sodomiei, fără a cunoaște frâul pocăinței ori al rușinii [...] îi cunoscu pe toți drept lacomi și bețivi, robiți pântecelui ca dobitoacele și fără altă grijă decât desfrâul lor. [...] mai văzu că-s și zgârciți și atât de lacomi de bani, încât vindeau și cumpărau sângele asupriților, chiar și pe cel creștinesc și deopotrivă cu el și lucrurile sfinte, oricare ar fi fost ele”527. Evreul Abraham, la îndemnul prietenului său care îl dorea creștin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în secolul al XVII-lea. În opusculul lui Teofrast sunt descrise 30 de tipuri de persoane sub următoarele denumiri: 1. Prefăcutul; 2. Lingușitorul; 3. Flecarul; 4. Grosolanul; 5. Amabilul; 6. Neobrăzatul; 7. Guralivul; 8. Născocitorul de știri; 9. Obraznicul; 10. Zgârcitul; 11. Mojicul; 12. Inoportunul; 13. Pripitul; 14. Prostănacul; 15. Brutalul; 16. Superstițiosul; 17. Nemulțumitul; 18. Neîncrezătorul; 19. Nesimțitul; 20. Prost-crescutul; 21. Înfumuratul; 22. Cărpănosul; 23. Lăudărosul; 24. Îngâmfatul; 25. Lașul; 26. Oligarhul; 27. Întârziatul; 28. Bârfitorul; 29. Prietenul celor netrebnici
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
noastre. Începem (tot mai mult) să credem că vulgaritatea este modul veritabil și convenabil de a fi. Nu există mari idei fără marii lor creatori. Așadar, mereu în preajma marilor creatori și a ideilor lor... În raport cu presiunea consumului, omul cumpătat pare zgârcit... Prin urmare, neadaptat! Educația nu înseamnă exercitarea puterii (asupra acelui de crescut), ci exprimarea iubirii (față de el)... Și probabil că va înțelege iubirea... Cât de mare poate fi marja de nesiguranță pentru a ne simți încă în siguranță? Sau, Cât
[Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
-i și mai aproape, față în față, citim din același articol de ziar: „Atât Sturza cât și Ghica au avut puncte de contact între ei, cu tot contrastul atât de bătător la ochi al caracterelor, calităților și principiilor lor. Sturza, zgârcit, nu lăsa nici un excedent fiscului, Ghica, lăsa tezaurul gol pentru a-și satisface poftele. Cel dintâi, îndepărta cu dispreț oamenii onești, înconjurându-se de instrumente oarbe, întrebuințând favoare și persecuțiunea pentru a răsplăti indivizii prin preferința sa; al doilea nu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
opinie) se bazează pe un minim de informație. Această informație poate fi incompletă sau chiar falsă, dar ea operează ca susținătoare a respectivei opinii. Prejudecățile etnice, de exemplu, au la bază stereotipii de cunoaștere de genul: ceilalți sunt răi, agresivi, zgârciți, leneși etc. Acum, dacă informația ce vine de la o sursă este în concordanță cu informația prealabilă a receptorului - și corespunzătoare cu opinia lui -, respectiva informație îi va consolida opinia. Dacă ea este divergentă față de informația prealabilă, individul poate reacționa în
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mafler, hultan, alanjor, panacotist, angrosist Călcare = jaf. Similar: cujbeală, cojeală, ciordeală Chelar = polițist, gardian. Similar: jitar, trocar, țagher, acvilar, balaban, clocan, gardist, gealat, lingabăr, mamuc, organ, scatiu, șacal, șingală Chiolhan = petrecere, chef, beție. De origine turcă. Similar: halima, zaiafet Chitros = zgîrcit. Similar: trăistar, cioran, avar, cărpănos, scîrțar Ciocîrlan = naiv. Similar: fazan, gîscă, guguf, țugulan, balamut, împiedicat, ciuflex, leuștean, clift, plutaș, fiul ploii Cioran = deținut care nu împarte mîncarea cu ceilalți Ciosvîrtă = deținut încrezut, dar desconsiderat de ceilalți. Similar: figurant Clenci = încurcătură
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Dar ar fi o posibilitate, asta dacă vii cu o propunere foarte mică.” În acest fel, cealaltă persoană poate folosi tehnica Omul Bun/Omul Rău: „Dacă ar depinde de mine, mi-ar face mare plăcere să continuăm colaborarea, dar pe zgârciții din comitet îi interesează doar cele mai mici prețuri.” Acum ai putea să te gândești: „Roger, nu pot folosi această tactică. Am o mică firmă producătoare de mobilier pentru curți interioare și toată lumea știe că eu sunt proprietarul. Se știe
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
pâinea cea de toate zilele? Eram cumva leneș? Nu am căutat peste tot de lucru, nu am ascultat conferințe, nu am scris articole de ziar, nu am lucrat zi și noapte ca un nebun? Nu am trăit oare ca un zgârcit, numai cu pâine și lapte, când aveam bani mulți, cu pâine când aveam bani puțini, și nu am flămânzit atunci când nu aveam nimic? Locuiam cumva la un hotel? Nicidecum. Locuiam într-un pod. Așa că nu mai înțelegeam nimic.” (p.56
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ieșit din cochilie, înainte de vreme. Copilul îl privește deznădăzduit: "Era, tot, o scorojită/ Limbă vânătă, sucită.../ O nuia, ca un hengher,/ Îl ținea în zgărzi de ger!/ Bale reci.../ Îl prindeau: O frunză moartă, cu păstaie/ Și pe trupul lui zgîrcit/ M-am aplecat,/ Și l-am bocit". Descântecul inițial a fost înlocuit de un bocet cu semnificații tulburătoare. În poemul După melci, existența este din ce în ce mai tensionată, eroul trece prin experiențe fundamentale și trăiește o dramă a cunoașterii. El înțelege că
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fusese tentat întotdeauna să experimenteze viața sub semnul aventurii nelimitate, ca alternativă și totodată ca revoltă față de autoritatea paternă care îl silise la cumpătare. Se produce astfel o deplasare a problematicii oedipiene în planul unui alt tip de poezie (,,Banii zgârcitului în mâna risipitorului’’). Rezultă aici un fel de joacă de-a regalitatea la scară mică, căci pentru un an el este ,,califul’’ anturajului său, pentru ca apoi să primească o lecție despre ,,mișelia și neomenia’’ prietenilor. Mai apoi se revoltă și
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
lipsind aproape cu desăvârșire. Cel mai adesea autorul nu face decât să rezume scene din Biblie, accentul căzând asupra compoziției, poziționării fiecărei figuri în scenă, nu asupra amănuntelor. Chiar și așa, e limpede că un astfel de document, oricât de zgârcit ar fi el cu aspectele secundare, ne ajută la refacerea unui imaginar zoomorf. Mai mult decât atât, nu trebuie uitat că pictura bisericească nu doar că avea o autoritate mult mai mare decât orice altă sursă laică, dar ea era
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Iisus și pe locțiitorii Lui. Tânărul le dădu bani pentru mâncare și îmbrăcăminte și îngriji de cei bolnavi, care mulțumiră. Morala: Îndreaptă recunoștința ta în sus către Dumnezeu și apoi în jos către oameni. 89. Patima lăcomiei (Cum moare un zgârcit!) Un negustor de vinuri adună o avere enormă, toată în bani, precum de obicei fac cei zgârciți. Îi plăcea să privească și să dezmierde banii, iar el trăia în lipsă de toate. Veșnic la grija că i s-ar putea
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
bolnavi, care mulțumiră. Morala: Îndreaptă recunoștința ta în sus către Dumnezeu și apoi în jos către oameni. 89. Patima lăcomiei (Cum moare un zgârcit!) Un negustor de vinuri adună o avere enormă, toată în bani, precum de obicei fac cei zgârciți. Îi plăcea să privească și să dezmierde banii, iar el trăia în lipsă de toate. Veșnic la grija că i s-ar putea fura banii, a chemat un meșter ca să-i facă o ascunzătoare în pivniță, cu ușă de fier
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
în lipsă de toate. Veșnic la grija că i s-ar putea fura banii, a chemat un meșter ca să-i facă o ascunzătoare în pivniță, cu ușă de fier și un mecanism ascuns. Meșterul după ce a terminat lucrarea a arătat zgârcitului unde să apese pe un cui abia văzut, ca să se deschidă zăvorul ușii. După ce a primit banii cu chiu, cu vai de la zgârcit, meșterul a trebuit să jure că nu va spune nimănui secretul. În fiecare zi, zgârcitul cobora în
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
în pivniță, cu ușă de fier și un mecanism ascuns. Meșterul după ce a terminat lucrarea a arătat zgârcitului unde să apese pe un cui abia văzut, ca să se deschidă zăvorul ușii. După ce a primit banii cu chiu, cu vai de la zgârcit, meșterul a trebuit să jure că nu va spune nimănui secretul. În fiecare zi, zgârcitul cobora în pivniță pentru a-și sătura privirea cu strălucirea banilor. Într-o zi, pe când era cu ochii la bani, i se stinse lampa și
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
a arătat zgârcitului unde să apese pe un cui abia văzut, ca să se deschidă zăvorul ușii. După ce a primit banii cu chiu, cu vai de la zgârcit, meșterul a trebuit să jure că nu va spune nimănui secretul. În fiecare zi, zgârcitul cobora în pivniță pentru a-și sătura privirea cu strălucirea banilor. Într-o zi, pe când era cu ochii la bani, i se stinse lampa și neavând chibrit începu să strige după ajutor, dar nimeni nu-l auzi din pivniță. A
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]